Problema ţigănească nu e nici nouă şi nici simplă iar Ialomiţa este un judeţ vizat, ştiindu-se preferinţa ţiganilor pentru câmpie şi stepă. Rezolvarea ţine doar de politic şi legislativ, pentru că este vorba de o populaţie nomadă aflată în migraţie de-a lungul mai multor state naţionale.
De-a lungul istoriei, politicul a oferit patru soluţii problemei ţigăneşti:
1) robirea ( soluţie medievală)
2) eliberarea ţiganilor (epoca modernă)
3) deportarea (sec. XX, ideologia nazistă)
4) sedentarizarea forţată (soluţie comunistă aplicată după cel de-al doilea război mondial).
Dintre toate, cea mai nocivă a fost, paradoxal, cea care părea cea mai blăndă şi umană, adică sedentarizarea forţată. De ce? Pentru că:
1) a produs un dezechilibru demografic la nivel european, în toate ţările fost-comuniste. Populaţia respectivă avea un ritm demografic adaptat de sute de ani vieţii nomade. In condiţiile de sedentarizare populaţia ţigănească s-a triplat.
2) A distrus vechea cultură ţigănească, ocupaţiile lor tradiţionale din care îşi câştigau cinstit existenţa, fără să le ofere nimic în schimb. Ţiganii fiind reticenţi zeci de ani la adoptarea culturii şi civilizaţiei româneşti. Şi, pe bună dreptate! Nici eu nu aş prelua tam-nesam o limbă şi cultură străină.
Intotdeauna, o problemă se rezolvă eliminând cauzele care au creeat-o. Noi suferim acum consecinţele măsurilor adoptate de comunişti în anii 1950, adică:
1) plantarea lor în zonele de câmpie, pe lângă oraşe şi obligaţia de a nu părăsi zona.
2) Acordarea de cetăţenie română fără a se respecta, de multe ori, paşii necesari acordării acestui drept. Intocmirea unor acte de evidenţă nu este sinonimă cu acordarea cetăţeniei, să fim serioşi! Iar întocmirea de acte de identitate direct pe cetăţenia română a fost un abuz. Trebuie reparat.
După 1990 nu s-a făcut nici o evaluare exactă a fenomenului şi nici a situaţiei în care ne aflăm. Ba mai mult, s-a tăcut atunci când ţiganii au adus în ţară bani nejustificaţi. De când a ajuns România peşteră de tâlhari, peştera lui Ali Baba cu cei 40 de hoţi? De ce, Vasile Ciupercă, fost parlamentar PSD în urmă cu 10 ani, nu a propus o lege a ilicitului, atunci când Ţăndăreiul vechi, cu toată istoria lui frumoasă, era dărâmat casă cu casă şi se ridicau vile ţigăneşti? USL vine cu legea ilicitului d-abia în 2011. Prea târziu! Acum au început să curgă comisiile de păgubiţi. Comisarii europeni, francezi şi englezi au început să facă naveta la Ţăndărei şi să ceară, pe drept cuvânt, măsuri. Doar că vor să ne impună acum măsurile lor care seamănă cu o nouă sedentarizare forţată a ţiganilor în România. Şi politicienii noştri se scaldă în activităţi culturale, ba o expoziţie, ba o întâlnire cu liderii ţiganilor, ba una-ba alta. Adică, nimic concret!
Trebuia făcută o evaluare statistică pe surse arhivistice a ţiganilor care erau înainte de 1940 în România. Trebuia făcută o evaluare clară a situaţiei care a fost după cel de-al doilea război mondial. Dacă aceşti ţigani erau cetăţeni români sau erau nomazi în trecere prinşi în România de închiderea graniţelor şi cadorisiţi cu cetăţenia română fără ca ei să ceară. Trebuia revizuită legea cetăţeniei şi a abuzurilor săvârşite în timpul comunismului, când au devenit cetăţeni români oameni care nu îndeplineau condiţiile acordării cetăţeniei române.
Un lucru este sigur, că măsurile luate trebuie să ţină cont de dreptul ţiganilor de a-şi alege modul de viaţă. Dacă vor să redevină nomazi, foarte bine, să li se respecte acest drept. Să revină la ocupaţiile lor tradiţionale şi să îşi desfacă marfa în toată Europa, cum au făcut sute de ani. Doar ei mai păstrau meşteşuguri milenare cum au fost prelucrarea osului, a aramei, a argintului la o vatră improvizată. De ce să-i punem să facă ce nu se pricep şi apoi să spună că ,,ne-au furat hoţii de români, de ne-au snopit,,. Ceea ce în exemplul pe care nu îl mai dau, chiar se întâmplase.
Al doilea principiu trebuie să respecte dreptul ţiganilor de a-şi alege cetăţenia şi ţara în care vor să locuiască. De ce să li se impună domiciu în România, dacă ei vor să devină englezi? Ei singuri sunt în măsură să îşi aleagă cultura şi civilizaţia în care vor să se integreze. De ce românilor li se permite să se statornicească în Franţa şi ţiganii sunt goniţi înapoi în România? Asta se numeşte discriminare!
Nu am auzit nici o voce sonoră în această problemă gravă. Aud şi văd zilnic consecinţele ei. Problema ţigănească nu este o problemă culturală, de integrare într-o anumită cultură. Este o problemă cu rădăcină politică şi doar aşa poate fi rezolvată. Dacă şi în vara asta comisarii europeni au venit disperaţi la Ţăndărei, este clar că oamenii politici care conduc acest judeţ nu au făcut mai nimic în acest sens. Şi, vor să continuăm împreună? Nu, mersi!