AGRICULTURA LA RAPORT. DESPRE COOPERAŢIE

De curând, postul AGRO TV a avut iniţiativa unei emisiuni referitoare la cooperaţia istorică, unde am participat şi eu la invitaţia Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi a doamnei Viviana Vasile. Emisiunea moderată cu mult tact şi profesionalism de realizatorul Dinu Criste a avut scopul şi cred că a reuşit să atingă atât punctele forte ale cooperaţiei istorice cât şi punctele slabe ale cooperaţiei actuale. Din păcate, eu nu am talent şi nici prezenţă de spirit pentru a fi om de televiziune. Am uitat să subliniez ideea că între cooperaţia istorică şi cooperaţia comunistă nu există absolut nici o legătură. Comuniştii au preluat termenul de cooperaţie pe care l-au folosit abuziv pentru nişte colhozuri sau sovromuri. Cooperaţia istorică a fost cu totul altceva şi acest lucru am încercat eu să îl spun. Nu ştiu dacă am reuşit.
Primele două părţi încep prin redarea unor fragmente din două filme cooperatiste din perioada interbelică. Este vorba despre o cooperativă de ameliorare a solului şi împădurire şi o cooperativă de dulciuri.După care începe talk-shouw-ul.



Relevanţa cronologică şi istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe situl medieval-timpuriu ( sec.VIII-XI) de la Vlădeni- Popina Blagodeasca

Redau mai jos un articol publicat în urmă cu opt ani în Arheologia Medievală VI şi semnat împreună cu colegul Călin Şuteu de la Institutul de Arheologie Sistemică din Alba Iulia, autorul datărilor arheomagnetice. Este un studiu de pionierat în datarea arheomagnetică din România, de aceea trecerea timpului nu îi scade valoarea. Evident că, în cei opt ani pe Popina Blagodeaasca s-au făcut multe descoperiri, însă aceste datări m-au ajutat în încadrarea cronologică a întregului sit şi în stabilirea evoluţiei acestuia.

Relevanţa cronologică şi istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe situl medieval-timpuriu ( sec.VIII-XI) de la Vlădeni- Popina Blagodeasca
( jud. Ialomiţa).

Dr.Emilia Corbu, dr.Călin Şuteu

Martorul de eroziune de la Vlădeni- Popina Blagodeasca

În judeţele limitrofe Dunării, dar mai ales între Braţul Borcea şi Câmpia Bărăganului, în zona de luncă, se află o serie de martori de eroziune cunoscuţi sub numele de ,,popine” pe suprafaţa cărora se găsesc vestigii din mai multe epoci istorice. Este şi cazul Popinei Blagodeasca localizată la 4 km de Braţul Borcea şi la 5 km NV de comuna Vlădeni, jud. Ialomiţa, pe a cărei suprafaţă de aproape 20 ha se află o aşezare medieval timpurie ( sec. VIII-XI), o aşezare getică şi o alta neolitică ( fig.1).

Stadiul cercetării aşezării medieval-timpurii

Această aşezare se află localizată pe grindul sudic al popinei şi este cercetată sistematic din anul 2000 . Până în prezent au fost cercetate integral un număr de 25 complexe ( 5 bordeie, 6 cuptoare menajere, 10 gropi de bucate, 2 vetre, 2 complexe de suprafaţă, o palisadă). Rezultatele cercetărilor se grupează în patru mari categorii:
a) Informaţie ştiinţifică de ordin arheologic cu privire la tipul de locuinţe şi anexe gospodăreşti. S-a constatat evoluţia aşezării de-a lungul a patru faze.
b) Inventar divers din punct de vedere tipologic dar în cantitate mică: ceramică, fusaiole, gresii, râşniţe, cuţite, pietre de cremene etc.
c) Concluzii de ordin istoric. S-a constatat în primul rând că este vorba de o aşezare care a aparţinut unei comunităţi de agricultori şi care poate fi identificată cu populaţia locală. Această aşezare a fost abandonată la un moment dat. In al doilea rând s-a emis, cu titlu de ipoteză, opinia cu privire la o prezenţă mai timpurie a pecenegilor în zonă, decât se credea până acum.
d) Studii plurisciplinare. Au fost efectuate până în prezent ridicări topografice ale întregii popine şi a grindului sudic, determinări osteologice de faună, studii carpologice, datări arheomagnetice.

Cronologia tradiţională a culturii Dridu şi mijloacele ,,clasice” de datare

Până în prezent în sudul României ( Oltenia, Muntenia şi Dobrogea) au fost cercetate sistematic sau în regim de salvare 120 de situri ( aşezări şi necropole) din cele peste 200 de puncte determinate perieghetic şi încadrate cronologic în sec. VIII-XI dar într-un număr infim, doar în două aşezări de la nordul Dunării, adică la Dridu şi Bucov, cercetările au fost exhaustive şi au oferit o imagine completă asupra unor aşezări de la cumpănă de milenii. Insă, aşa cum am constatat şi noi pe Popina Blagodeasca, aceste aşezări au fost abandonate şi implicit materialul arheologic prelevat este puţin. O contribuţie la rezolvarea acestor probleme au avut-o necropolele cercetate în număr mai mare şi care au oferit un material oarecum mai bogat şi întregibil.
Datorită acestor carenţe de inventar datările siturilor menţionate au fost stabilite pe baza analogiilor cu ceramica din cetăţile dobrogene, Capidava, Dinogeţia, Păcuiul lui Soare, unde au fost descoperite monede atât în nivele cât şi în complexe. Inconvenientul acestor datări este acela că vieţuirea în aceste cetăţi a început după revenirea bizantină şi atunci automat datările sunt mai târzii. Cert este că ceramica acelei perioade, produsă în ateliere meşteşugăreşti avea o perioadă de evoluţie mult mai largă decât limitele impuse de vieţuirea din cetate şi prin urmare olăria respectivă exista şi în perioada anterioară revenirii bizantine. In acest sens studiile pe ceramică ale regretatei Maria Comşa, sunt de actualitate.
O altă modalitate de determinare cronologică era aceea a combinării datărilor oferite de armele şi podoabele din inventarul acestor situri. Dar şi acestea au o încadrare cronologică largă.
Datarea diverselor faze de evoluţie ale unei aşezări a fost realizată pe baza situaţiei stratigrafice, a intersectării unor complexe, coroborate cu materialul arheologic aferent.
Într-un astfel de context s-ar putea impune, ca fiind mult mai precisă datarea cu mijloace moderne. În cazul nostru, o metodă mai puţin cunoscută la noi însă care nu a fost neglijată la nivel european şi mondial, metoda arheomagnetică de datare a fost una dintre puţinele metode ce a putut fi aplicată contextelor aflate aici în discuţie. Datarea arheomagnetică a materialelor arheologice presupune existenţa unor premise de cercetare care din păcate în România nu şi-au găsit un raspuns adecvat. Elaborarea unui program de prelevare de probe la nivel naţional este în acest moment o etapă crucială în lansarea viabilă a acestei metode de datare. În acest stadiu incipient al cercetărilor din România, singura soluţie pentru a data materialele prelevate constă în apelarea sistemelor de referinţă realizate prin activitatea susţinută a colegilor din Bulgaria şi Ungaria. Acest compromis de moment nu permite o certitudine absolută asupra intervalelor cronologice rezultate desi ele sunt perfect valabile pentru acest stadiu. Această etapă va trebui depăşită în ultimă instantă prin aportul susţinut al arheologilor in furnizarea de materiale de studiu.
Aşadar în anul 2005 s-a ivit ocazia aplicării acestei metode de datare în situl de la Vladeni ca urmare a unui proiect de prelevare desfăşurat la nivel naţional. Condiţiile de prelevare destul de restrictive cerute de metodă, precum poziţia „in situ” din momentul ultimei arderi, a făcut ca doar două complexe să furnizeze probe, şi anume o structură de combustie asociată bordeiului nr. 4 şi cuptorul menajer nr. 5. Rezultatele procesului de datare, situaţia stratigrafică deosebită a celor două complexe precum şi materialul arheologic asociat au permis emiterea unor ipoteze cronologice mai elaborate pentru acest sit. Coroborarea datării clasice pe material arheologic, deja efectuată în cazul bordeiului 4, cu datarea arheomagnetică, a permis stabilirea unei cronologii mai exacte pentru anumite evoluţii din cadrul sitului în cauză.

Bordeiul nr. 4 şi relevanţa lui topostratigrafică

Bordeiul nr. 4 a fost cercetat în cursul campaniei din 2004 şi, în contextul colaborării menţionate, s-a efectuat datarea arheomagnetică a unei structuri de combustie direct asociate. Acest bordei reprezintă o situaţie stratigrafică specială deoarece este singurul intersectat de mai multe complexe mai târzii (două gropi de bucate, un cuptor menajer şi un complex de suprafaţă caracterizat de o vatră. Cu alte cuvinte datarea lui este esenţială pentru stabilirea tuturor fazelor de evoluţie ale aşezării de pe popină.
Bordeiul nr.4 ( complex 39)- Cas. B7- B8
Era orientat NV- SE cu colţurile rotunjite şi laturile de 4,40 x 3, 80 m ( fig.2) . Podeaua se afla la –1 m din lut bãtãtorit, denivelatã . In colţul de NV şi pe o parte a laturii se afla cruţat un cuptor cu vatră rotundã, cu diametrul de 1,20 m, cu grosimea de 5 cm, amenajat pe un pat de cioburi din pastă caolinoidă (fig.3) . In colţul de SE se afla o treaptã de lut care marca, probabil, intrarea. In groapa bordeiului care avea pereţii înclinaţi se afla foarte multã paiantã arsã din care unele bucãţi arse pânã la vitrificare. Acestea coroborate cu straturile de cenuşã şi arsurã aflate pe podea ne-au dus la concluzia cã bordeiul a fost distrus în incendiu.
In interiorul bordeiului la nivelul podelei se aflau douã gropi de bucate ( numerotate în continuarea celor din aşezare) din care doar una a aparţinut bordeiului. Groapa de bucate nr. 10 ( cpl. 47) a fost sãpatã în colţul de NE, la nivelul podelei, la –0,97 m ( fig.4). Avea gura ovalã cu o şãnţuire lateralã şi diametrul de 1,20 x 1 m. Corpul era aproape bitronconic ca un butoi cu diametrul maxim de 1,35 m. Adâncimea gropii era de 1,30 m. Avea pete mari de arsurã pe fund şi pereţi. Umplutura brunã, afânatã, aproape compactã, cu resturi ceramice, arãta cã în momentul pãrãsirii groapa era plinã.
Materialul arheologic provenit din bordei constã din paiantã arsã, uneori pânã la vitrificare, oase de animale, fragmente ceramice. Acestea din urmã se împart în cinci categorii: ceramicã nisipoasã, ceramicã cenuşie, ceramicã din pastã caolinoidã, ceramicã lucratã cu mâna, ulcioare amforoidale.
Fragmentele din pastã nisipoasã constituie cam jumãtate din cantitatea de material ceramic (aproximativ 210 fragm.). In funcţie de calitatea pastei se remarcã trei variante: prima din pastã de bunã calitate, bine omogenizatã, cu nisip fin şi micã, ardere bunã reducãtoare şi aproape uniformã; a doua din pastã cu nisip şi microprundiş de granulaţie medie şi micã, bine omogenizatã cu angobã cãrãmizie; a treia din pastã cu nisip şi microprundiş de granulaţie medie, rugoasã la pipãit, bine omogenizatã, cu angobã cãrãmizie, ardere neuniformã cu pete. Predominã decorul striat la rândul lui cu mai multe variante: cu striuri late, adânci, ca nişte caneluri aplicate pe o pastã rugoasã şi slab arsã; striuri înguste, fine; striuri slab imprimate; registre de câte cinci striuri orizontale. Alte variante de décor prezente destul de sporadic sunt: valuri formând ochiuri între ele; registre de valuri alternate cu striuri; fascicule de striuri oblice pe striuri orizontale.
Ceramica cenuşie (circa 50 fragmente) este relativ puţinã în ansamblul descoperirilor şi neîntregibilã. O parte din cioburi au pastă de bunã calitate, cimentoasã, bine arsã şi decoratã cu incizii late orizontale sau cu linii lustruite în reţea.Tot din aceeaşi categorie de pastã mai existã cioburi negre la exterior, lustruite pe toatã suprafaţa. Altele au angobã galbenã- portocalie decoratã cu linii lustruite în reţea. Sunt însã şi fragmente exfoliate care dovedesc o ardere slabã. Pe baza buzelor de vas pãstrate se poate spune cã provin de la trei categorii: oale cu gâtul înalt şi buza verticală,, ulcior şi strachinã din pastã finã, cenuşie, lucratã la roata de mână.
Ceramicã din pastã caolinoidã a fost gãsitã în zona cuptorului şi sub vatra acestuia. Fragmentele sunt din pastã albã sau roz cu décor striat sau din striuri alternate cu valuri. Arderea este bunã şi pe unul din cioburi este scrijelit un ,,X,,.
Ceramica lucratã cu mâna. In raportul campaniei 2003 am arãtat cã în jurul şi pe vatra locuinţei de suprafaţã la 0, 38 m au fost descoperite fragmente ceramice lucrate cu mâna, asupra cărora am fost reticentã şi am considerat cã au fost purtate de plug. Insã am constatat cã acestea apar şi la –0, 60- 0, 70 m şi în bordei pânã aproape de podea. Aceasta m-a convins cã aceste fragmente ceramice, destul de multe dealtfel ( din cele douã complexe fiind circa 120) provin chiar din aceste complexe medieval-timpurii şi nu sunt antice. Cioburile sunt lucrate din pastã cu cioburi pisate şi uneori nisip, arsã slab cu nuanţe de brun- cãrãmiziu şi miezul negru în spãrturã. Altele sunt galben- cãrãmizii şi brune. Provin de la vase cu buza dreaptă sau puţin lãţitã din care una este decoratã cu crestãturi scurte, oblice. Materialul este neîntregibil. Oricum, pânã în prezent ceramicã lucratã cu mâna s-a descoperit în Muntenia la Bãneasa- sat şi Dridu . In Moldova şi Basarabia aceasta se aflã în cantitate mult mai mare . Fragmente ceramice din care multe neîntregibile din aceastã categorie s-au descoperit şi în situri din Transilvania .
Ulcioarele amforoidale sunt din pastã cãrãmizie cu angobã alb- gãlbuie (destul de puţine fragmente) ardere slabã şi toarte mici rotunjite. Aproape de cuptor s-a găsit o grămăjoară compusă din 30 de melci.
Pe baza materialului ceramic bordeiul nr. 4 se încadreazã cronologic în secolele VIII- IX. In anul 2005, au fost prelevate probe pentru datarea arheomagnetică din vatra cuptorului. Prin compararea rezultatelor cu sistemele de referinţa oferite pentru Ungaria prin activitatea susţinută a echipei conduse de Peter Marton , pentru bordeiul în discuţie s-a emis următorul interval de date între 835 şi 885 î Hr (Anexa 2). Având în vedere situaţia stratigrafică a acestuia, precum şi faptul că este intersectat de un cuptor dintr-o fază ulterioară considerăm plauzibilă funcţionarea acestui bordei în prima jumătate a secolului IX.
Cuptorul menajer nr.6 ( Cas. A7, complex 50)
Descriere
Este un cuptor cu vatra rotundă cu dm. de 1,80 m şi groapa de acces săpată în pământ viu până la -0,86 m de la nivelul actual al solului ( fig.5) . În faţa vetrei se observă, în profil faptul că suprapune masa de detritus din bordei. Groapa de acces a intersectat bordeiul nr.5, fiind însă dificil de delimitat. O parte din această groapă de acces a fost surprinsă în cas. A4, unde se afla o treaptă la -0,53 m. Această groapă fost orientată NE-SV, având o latură lungă de 3,50 m şi una scurtă de 1,50 m ( fig.6).
Detalii stratigrafice şi de detritus
Cuptorul s-a conturat la -0,39 m ca o peliculă de pământ maroniu- roşcat şi material ceramic şi la -0, 51 m cupola prăbuşită. Detritusul era de culoare brun- roşcat, consistenţă afânată, compoziţie diversă: cioburi, oase, cenuşă, arsură, pietre.
Inventar
Sub cupola prăbuşită şi în groapa de acces a fost descoperit un inventar divers. Cioburi din pastă nisipoasă decorate cu valuri ce pornesc imediat de sub gât şi formează ochiuri între ele. Cioburi de la borcane din pastă de bună calitate cu perete subţire, buza puţin răsfrântă, aproape fără gât şi valuri pe umăr.
Revelaţia campaniei o constituie o căldare pecenegă întregibilă descoperită chiar în cuptor şi o marcă de olar reprezentând un cal cu călăreţ. Căldarea pecenegă este lucrată din pastă grosieră cu nisip, cioburi pisate, microprundişuri şi chiar pietriş, aspră la pipăit, cu angobă subţire ( fig.7). Arderea s-a dorit a fi probabil reducătoare, dar a ieşit brună neuniformă. Buza puţin răsfrântă şi lăţită. Fără decor. La interior două tortiţe aplicate şi perforate cu dm. de aprox 1 cm. Dimensiuni: H= 22 cm, dm. gurii= 28 cm, dm. fund= 23 cm.
Marca de olar menţionată se află pe un borcan din pastă nisipoasă, cu mica şi nisip fin, arsă reducător, decorat cu valuri neglijente. Se păstrează doar fundul vasului.
Tot lângă vatra cuptorului s-a găsit un fragment de râşniţă din calcar cochilifer.
Pe baza contextului stratigrafic şi al inventarului descoperit propuneam o încadrare în sec. X-XI, cu precădere în a doua jumătate a secolului al X-lea.
Datarea arheomagnetică în acest caz a enunţat şi una din limitele de precizie ale metodei, aici datorate unei evoluţii oarecum constante a parametrilor magnetici măsurabil în timp. Această situaţie a făcut ca limita inferioară a intervalului de datare să fie oarecum prea largă, mergând înapoi până la 535 î Hr. În ceea ce priveşte limita superioară a intervalului aceasta corespunde situaţiei aşteptate, în jurul anului 880 AD ( Anexa 2). De menţionat aici este şi faptul că această metodă în fapt va data doar ultima utilizare a acestui cuptor şi nu depunerile posterioare. În baza datărilor arheomagnetice şi a situaţiei stratigrafice, care ne indică faptul că intervalul dintre faza cu bordeie şi faza cu cuptoare a fost mic, este foarte probabil că în vatra aşezarii părăsite s-au aşezat aproape imediat cei care au construit acest cuptor Din aceste motive se propune o datare a acestui complex în a doua jumătate a secolului IX.
O situatie aparte este generată de descoperirea căldării pecenege în interiorul cuptorului, readucându-se astfel în prim-plan problema datării prezenţei pecenege în Câmpia Română. În acest context trebuie totuşi menţionat faptul ca asocierea strictă a datei arheomagnetice cu materiale arheologice descoperite în imediată asociere nu este neapărat directă, acestea putând fi depuse ulterior ultimei arderi.
Din izvoarele scrise reiese că prin secolul IX pecenegii se întinseseră până la Siret. Constantin al VII-lea Porfirogenetul care a trăit între 905-959 şi-a elaborat opera la mijlocul secolului X, menţionează că sălaşele pecenegilor se întind din faţa Dristrei până la Sarkel pe Don . Nu ne spune însă nimic despre data când ei au ajuns în faţa Dristrei ( azi, Silistra, Bulgaria). Având în vedere că împăratul a trăit în prima jumătate a secolului X, se înţelege că ei se aflau deja în acest areal în intervalul de timp menţionat. In consecinţă se conturează ipoteza că înaintarea lor în Câmpia Română s-a produs la sfârşitul secolului IX.
Aurel Decei, autorul unui studiu critic asupra cronilor armeneşti corelate cu celelalte izvoare bizantine, slave sau occidentale din epocă, ajunge şi el la concluzia că graniţa apuseană a pecenegilor era o linie N-S, care cobora pe Siret în jos prin Bărăgan până în faţa Dristrei . Aşezarea de la Vlădeni s-ar afla astfel în teritoriul controlat de pecenegi.
Căldarea de la Vlădeni are analogii directe cu un exemplar descoperit într-un bordei de la Târgşor, unde se aflau şi scheletele unor oameni ,, omorâţi violent,, . Autoarea săpăturilor de la Târgşor observa însă, că aceste exemplare se aseamănă doar în privinţa urechiuşelor interioare cu căldările cunoscute ca fiind pecenege şi care sunt lucrate la roată, au fundul concav şi sunt datate în sec. X-XII. La fel ca şi noi d-na Anca Păunescu consideră ca a aparţinut unor pecenegi.
Opinia că ceramica nomazilor turanici a fost lucrată cu mâna este susţinută şi de Victor Spinei care merge până acolo încât refuză denumirea de pecenege pentru căldările mai târzii şi care se aseamănă în privinţa pastei, decorului cu ceramica nisipoasă din cultura Dridu . In acelaşi timp trebuie să menţionăm că turanicii lucrau căzănele din metal din care unele au fost descoperite în morminte . Exemplarul de la Vlădeni are exact forma acestor cazane cu fundul drept.
In aşezarea de la Hansca din Basarabia s-au identificat şapte tipuri de căldări pecenege din care unele au fundul drept. In literatura de specialitate sunt datate diferit începând din a doua jumătate a secolului IX până în prima jumătate a secolului XI.
Coroborarea izvoarele scrise cu datele arheologice ne conduce la concluzia că respectiva căldare din cuptorul nr. 6 poate fi datată în a doua jumătate a secolului IX aşa cum arată şi datarea arheomagnetică. In consecinţă se poate vorbi de o prezenţă mai timpurie dar temporară a pecenegilor în regiune, dat fiind caracterul lor nomad.
Concluzii
Având în vedere că ne aflăm în faţa primelor datări arheomagnetice pe un sit medieval timpuriu din România nu se pot emite concluzii foarte exacte deoarece nu dispunem de un material informaţional comparativ.
O concluzie certă este că în cazul bordeiului nr. 4 cele doua datări, cea tipologică propusă de noi şi datarea arheomagnetică au coincis, ceea ce înseamnă că deşi nu au beneficiat de un material arheologic foarte bogat, arheologii evului mediu timpuriu au stabilit datări destul de exacte.
Discrepanţa cronologică apărută în cazul datării cuptorului menajer nr. 6 se datorează mai degrabă unui stereotip de datare a fazelor unei aşezări medieval-timpurii, când se consideră că ultima fază trebuie să fie undeva în a doua jumătate a sec. X- înc. sec. XI.
In legătură cu datarea mai timpurie se ridică şi problema încadrării cronologice a unui eveniment istoric major, cum a fost acela al prezenţei pecenegilor, menţionată deatfel şi în cronicile timpului. Insa pentru stabilirea cronologiei prezenţei pecenege ar mai fi nevoie ca şi alte situri medieval-timpuriu să fie datate pe baza metodei arheomagnetice.
Lista figurilor
1. Vedere generală a Popinei Blagodeasca
2.
. Cuptorul cruţat în colţul bordeiului nr. 4 din vatra căruia s-au prelevat probele arheomagnetice.
3. Vedere generală a bordeiului nr. 4
4. Cuptorul menajer nr. 6

5.Planul bordeiului nr. 4
6. Planul cuptorului menajer nr.6 în context topostratigrafic
7. Căldare pecenegă din cuptorul menajer nr. 6


Anexa 1

 

 

Cuptorul din bordeiul nr.4
Comparatie cu curba de calibrare a Ungariei (Marton 2003)
rezultate din masuratorile efectuate asupra probelor (aici relocate la Budapesta):

declinatie: 7.54
inclinatie: 73.87
alpha 95: 1.61
k: 560

interval posibil pentru datare (probabilitate 95%, rotunjit la 5 ani):
[-300 ] – [-30] respins
[835] – [895] interval acceptat ca urmare a indicilor arheologici
[1485] – [1525] respins
[1595] – [1750] respins

Figure 1. Diagrame reprezentand probabilitatea exprimata
doar de valorile de declinatie respectiv inclinatie magnetica

Figure 2. Diagrama reprezentand combinarea probabilitatilor
inclinatiei si declinatiei magnetice (rezultat final)

Anexa 2
Cuptorul menajer nr.6
Comparatie cu curba de calibrare a Ungariei (Marton 2003)
rezultate din masuratorile efectuate asupra probelor (aici relocate la Budapesta):

declinatie: -5.60
inclinatie: 69.52
alpha 95: 0.79
k: 2340

interval posibil pentru datare (probabilitate 95%, rotunjit la 5 ani):
[-280 ] – [-105] respins
[535] – [880] interval acceptat ca urmare a indicilor arheologici*
[1625] – [1735] respins

Figure3. Diagrame reprezentand probabilitatea exprimata
doar de valorile de declinatie respectiv inclinatie magnetica

Figure 4. Diagrama reprezentand combinarea probabilitatilor
inclinatiei si declinatiei magnetice (rezultat final)

AM FOST SANCŢIONATĂ DISCIPLINAR!

Pentru memoriul privind situaţia Muzeului Judeţean Ialomiţa, depus în data de 22 iulie 2013, memoriu care nici în ziua de azi nu a ajuns pe masa unor specialişti în domeniu, am fost sancţionată disciplinar. Motivul sancţiunii nu a fost un litigiu de muncă, ci faptul că mi-am permis să fac public pe blogul personal  modul cum Consiliul Judeţean Ialomiţa a acţionat în această situaţie. Adică faptul că în loc să cerceteze situaţia şi să caute adevărul CJI şi MJI au căutat să îmi închidă gura prin ameninţări, şedinţe, excludere de la activitățile muzeului  şi în cele din urmă sancţiune. Mi-au luat 10% din salariu pe trei luni. Ce le pasă lor? Contabila doar are două salarii, unul de la firmele private cărora le tine contabilitatea și unul de la muzeu. Directorul este și el cercetător deși nu a publicat nici măcar o carte la viața lui+ indemnizația de conducere, nu se plânge.  Printre motivele sancțiunii se afla și nevinovatul cântec al lui Nimeni Altu` ,, Fraierii cad pentru că nu se pot prinde,,.  Este clar! Ialomița nu se află în România, ci în plin Imperiu Sovietic.  Mai précis e ultima Sovietă condusă cu strășnicie de trei tavarăși.

Nu a contat că acel memoriu fusese scris totuşi de un specialist în domeniul culturii, care pe lângă o grămadă de atribuţii de muzeografie, relaţii cu publicul, gestiune şi inventarieri, mai reuşea să facă şi cercetare, aşa cum arată o parte din rezultatele muncii mele, notate mai jos. Nu contează nici starea jalnică în care se află muzeul şi nici faptul că reprezentantul legal al acestuia se îmbată în public şi face scandal. Contează doar imaginea Consiliului Județean Ialomița, căruia printr-o lege idioată i s-au dat în grijă instituții de cultură. Experiența dovedește că CJI nu este capabil să răspundă unei petiții în 30 de zile,  darămite să se ocupe de cultură, sănătate și alte domenii de strictă specialitate.

Pentru cei care nu mă cunosc,  redau mai jos, o parte din rezultatele muncii mele.

 Lista cărţilor publicate

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, volumul I,Editura Istros, Brăila, 2013, Nr. de pagini: 370 (266 pagini text, 74 planşe, anexe), Dimensiuni: 30 x 21cm, ISNB: 978-606-654-057-5

Emilia Corbu, Sudul României în evul mediu timpuriu (secolele VIII-XI). Repere arheologice, Editura Istros, Brăila, 2006, 235 p. Dimensiuni: 30 x 21 cm; ISBN (10) 973-9469-85-X; ISBN (13) 978-973-9469-85-2 902(498)”07/10”

Anexa 2. Lista studiilor şi articolelor publicate

Emilia Corbu, Historical Danube influence on Early Medieval History, Preslav, 7, p.85-96, Veliko-Târnovo, 2013.

Emilia Corbu,, Anexe gospodărești din așezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca publicată în lucrările celui de  la al- XVI-lea Congres al Asociației Internaționale a Muzeelor de Agricultură, Bread and Wine-Historical, ethnological, technological and cultural parallels,  Slobozia, p.57

Emilia Corbu ,,Carafa cenuşie. O călătorie arheologică în lumea ceramicii cenuşii,,. Catalog de expoziţie, Slobozia, 2012, 47 p.

   Emilia Corbu, An hypothesis about dwelling-ovens from early middle-age settlements (9-11th ) from Romania, in Κγльтурьі єврабийских второй половиньі і трісЯчєпетия н.э, Сямара, 2010, 147-154.

   Cristina Talmaţchi, Emilia Corbu, Despre o marcă de olar descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), In Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, VI, 2009, p.55-64.

    Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Inventarul descoperit în campaniile 2000-2005, Arheologia Medievală, VI, Reşiţa, 2008.

 Emilia Corbu, Ceramica din a doua jumatate a secolului al IX si prima jumatate a sec. X de la Dunarea de Jos. Consideratii generale, in Vasaria  Medievalia, Bistrita-Nasaud, 2008, p.127-134.

  Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe un sit medieval-timpuriu, Arheologia Medievală, VI, Reşiţa, 2008.

     Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI, 2007

    Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa cronologică şi istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe situl medieval-timpuriu de la Vlădeni- Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), , Arheologia Medievală VI, 2007

      Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI, 2007

    Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa cronologică şi istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe situl medieval-timpuriu de la Vlădeni- Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), , Arheologia Medievală VI, 2007

    Emilia Corbu, Poveste despre vlahi, Anuarul Episcopiei şi Călăraşilor,  Almanah Bisericesc,, 2007

Valeriu Sârbu, Emilia Corbu, Un mormânt sarmatic de copil descoperit la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), Istros XIII, Brăila, 2006.

 Emilia Corbu, Consideraţii istorice despre pâgânism, în Anuarul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor ,,Almanah Bisericesc”, 2006

  Emilia Corbu, O greutate de lut cu semnul crucii din sec.X-XI descoperită la Vlădeni- Popina Blagodeasca ( jud. Ialomiţa),  în Almanah Bisericesc, 2005,  p.39-42.

  Emilia Corbu, Bordeie, cuptoare şi gropi de bucate din aşezarea medieval- timpurie de la Vladeni- Popina Blagodeasca,  Arheologia Medievala V, 2005, 10 p.

  Emilia Corbu, Aspecte ale vieţii spirituale bizantine, în Anuarul Episcopiei şi Călăraşilor, 2004, 6 p.

 Emilia Corbu, Satele ialomiţene în timpul lui Mihai Viteazul, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Brăila, 2004, 10 p.

   Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean ( II). Sate dispărute,   Ialomiţa IV, volum de studii şi comunicări, Slobozia 2004, 27 p.

  Emilia Corbu, Podoabe din aşezări şi necropole de la Dunărea de Jos (sec. VIII-XI), Peuce, XV, Tulcea, 2004.

  Emilia Corbu, Consideratii privind crestinismul la Dunărea de Jos în sec. VIII-XI), în  Anuarul Episcopiei  Sloboziei si Calarasilor , 2003, 7 p.

 Emilia Corbu, Cateva marturii documentare privind viaţa religioasă în satele medievale ialomitzene, în Anuarul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor ,, Almanah Bisericesc,, 2002, 7 p.

  Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Gropi de bucate din sec. IX- X de la Vlădeni- Popina Blagodeasca în Simpozionul Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară, (volum de rezumate)  Ediţia XX,  Slobozia, 2002, 2 p.

Emilia Corbu, Scurt istoric al Bisericii Adormirea Maicii Domnului din parohia Bora, în Anuarul Sf. Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor, Almanah Bisericesc, 2000, 6 p.

Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean în lumina primelor atestări documentare ( sec. XIV-XVI)-  în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 34 p.

   Emilia Corbu, Rit si ritual funerar în sec. VIII-XI în spaţiul Tării Românesti, în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 14 p.

  Emilia Corbu, Vasile Oprea, Consideratii privind aşezarea medieval- timpurie de la Vâlcele ( jud. Călărasi, Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 7 p.

Emilia Corbu, Blagodesti- un vechi sat dispărut, în Anuarul Sf. Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor ,, Almanah Bisericesc,, 1999, 3 p.

Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Ştefan cel mare Feteasca

(sec. IX-X), Pontica, XXX, 1998, 24 p.

 Zaharia Covacef, Emilia Corbu, Consideraţii privind o anumita categorie de opaiţe descoperită în sect. V al cetăţii Capidava, Pontica, XXI – XXII, 1992, 11p.

Anexa 3 Lista rapoartelor de cercetare arheologică publicate.

 Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica cercetărilor arheologice, campania 2012, Institutul Naţional al Patrimoniului, Iasi, 2013,  p.138-141.

    Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, în CCA, Târgovişte, 2009, p. 231-232

  Emilia Corbu, Vlădeni –Popina Blagodeasca, campania 2007, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2008, p. 328-329.

 Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, Valachica, 21-22,  Târgovişte, 2007, p. 231-232

   Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2007, CCA, Cimec, 2008, p.328-329.

    Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2006, CCA, Cimec, 2007, p.395-396.

    Emilia Corbu, Liliana Trofin, Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca-campania 2005,  CCA, 2006, p.396-398.

  Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni –Popina Blagodeasca –campania 2004, CCA, 2005, p.406-409.

  Emilia Corbu,  Vlădeni- Popina Blagodeasca- campania 2003  în Cronica Cercetărilor Arheologice, CiMEC, Bucureşti, 2004, p.369-372.

  Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni–Popina Blagodeasca –campania 2002, CCA, 2003, p.339-341

 Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Cercetarile Arheologice de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2001,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002,  p.334-336.

  Anca Păunescu, Emilia Corbu, Orasul de Floci, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2001,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002, 2 p.

Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Sondajul Arheologic de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2000,  Bucureşti, CIMEC, mai 2001, p.272-273.

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca în Cronica Cercetărilor Arheologice 2011,

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în CCA, Suceava, 2010,  p. 206-207

Emilia Corbu, Ştefan cel Mare- pct,Feteasca-Aşezarea medieval- timpurie în Cronica Cercetărilor Arheologice, Brăila, 1996, p. 119-120

Anexa 4. Lista participărilor la sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

  1. Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice organizată de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, Constanţa, 3-5 octombrie 2013:

Emilia Corbu, Pentru o interpretare antropologică a culturii arheologice medieval-timpurii din secolele VIII-XI.

2. . Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ,,Milenii Tezaurizate,, organizată de Muzeul Judeţean Buzău desfăşurată în perioada 15-17 noiembrie la Poiana Pinului, Buzău.

Emilia Corbu,  ,, Organizarea, amenajarea şi utilizarea spaţiului de locuit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, .

3. Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice:

 1120 Years Capital Veliki Preslav, care va avea loc în Bulgaria în perioada 18-20 septembrie 2013, unde ma prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, The relation between Vlădeni – Popina Blagodeasca  settlement and the historical events during the 8th and 11th centuries.

4. Sesiunea Internaţională ,, Cultura Stepelor în a doua jumătate a mileniului I,, organizată de Muzeul Regional Samara, Federaţia Rusă, 25-29 noiembrie 2013.

Emilia Corbu, Defensive   ditches and palisades in early medieval settlements from lowlands areas of Romania in 8th -11th . Case study: Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomiţa county, Romania)

5.Participarea la lucrările Conferinței  dedicate Unirii Principatelor Române- 24 ianuarie 2012

  1. In perioada 3-5 mai 2012 am participat la Conferinţa Internaţională ,,Europa şi Marea Neagră,, desfăşurată la Universtitea Creştină ,, Dimitrie Cantemir,, unde am prezentat comunicarea: Emilia Corbu, Archaeological Issues related to no.1 cremation grave from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county).
  2. 31 oct.- 1 nov. 2012- Am participat la Conferinţa ,, Renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate-către o dezvoltare rurală durabilă,, organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală şi Patriarhia Română unde am prezentat în plen comunicarea: Emilia Corbu, File din istoria sistemului economic cooperatist (1864-1947).

8.  Simpozionul dedicat Zilei  Naţionale a Culturii Române – 15 ianuarie 2011. Am susţinut comunicarea ,,Premisele cercetărilor arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca

10.  18-20 mai 2011-  Galaţi- Simpozionul Internaţional ,,Dialog interdisciplinar în cercetarea academică,,. Am prezentat comunicarea:

,,Cercetări interdisciplinare efectuate pe şantierul arheologic Vlădeni-Popina Blagodeasca,, jud. Ialomiţa,,.

11.  20-21 iunie 2011- Am participat la o masă rotundă organizată de  Muzeul Naţional al României, parte a  proiectului  Chronos  urmată de  efectuarea unei periegheze pentru verificarea unor situri gumelniţene la Ţăndărei-l. Strachina, Giurgeni-Lunca, Gura Ialomiţei, Vlădeni-Popina Balgodeasca.

  1. 4-5 septembrie 2011- Slobozia- Participare la cel  de al-XVI-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (CIMA XVI), unde am susţinut comunicarea ,,Anexe gospodăreşti (cuptoare menajere şi gropi de bucate) în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,,.
  2. 28-30 septembrie 2011-Tulcea- Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice ,,Istro-Pontica ,, organizată de ICEM. Am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Despre caracterul etnic al culturii arheologice medieval-timpurii.

14.  Participare la Sesiunea Internaţională ,,Pontica,,  2011-organizată de MINA Constanţa unde am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Vasile Gabriel, O descoperite funerară inedită în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Studiu istoric şi antropologic.

15.  12-14 octombrie 2011-Călăraşi- Sesiunea Internaţională  ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos. Orient şi Occident. Am prezentat comunicarea :

 Emilia Corbu, Date noi cu privire la localizarea  Onglosului.

  1. 6-9 octombrie  2010, am participat la Sesiunea Internaţională ,,Pontica,, unde am prezentat  comunicarea cu tema : Piese din metal descoperite  la Vlădeni-Popina Blagodeasca
  2. 7-8 octombrie 2009 –Constanţa- Sesiunea Naţională Pontica- am prezentat comunicarea :

Emilia Corbu ,,Ceramica cenuşie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,,

  1. 2-3 octombrie – Pliska (Bulgaria) – Sesiune Internaţională dedicată sărbătoririi a 150 de ani de arheologie bulgară. Am prezentat comunicarea :

Emilia Corbu,  Influence of historical Danube on early middle-age living

  1. Sesiunea ,,Arheologia Mileniului I p. Hr.,, desfăşurată în perioada 20 -22 august la Muzeul de Istorie din Ploiesti, unde am prezentat studiul :

Emilia Corbu ,, Ceramica de import descoperită la Vlădeni- Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa).

20.   17- 21 noiembrie 2008- Muzeul Regional Samara (Federaţia Rusă)- Conferinţa Internaţională – IV International Archeological Conference “The Cultures of Steppes of Eurasia of second half Ist thousand a.d.”

Emilia Corbu, Historical and archaeological evidence about the Patzinakai„s presence to the Lower Danube

Emilia Corbu, An hyppothesis about dwelling-ovens from early middle-age settlements (9th-11th) from Romania.

21.   Braşov,  Simpozionul Internaţional ,,Medalii, Plachete, Insigne,, Braşov, 27-28 martie 2008; Emilia Corbu, Distincţii şi medalii conferite academicianului Gh. Ionescu- Şişeşti aflate în colecţia Muzeului Judeţean Ialomiţa, Comunicare prezentată la  Simpozionul Internaţional ,,Medalii, Plachete, Insigne,, Braşov, 27-28 martie 2008,

22.   Conferinţa Internaţională ,, Patrimoniul  muzeal de la Dunărea de Jos şi spaţiul carpatic în context european,, ICEM, Tulcea, 10-12 aprilie 2008;

      Emilia Corbu, Dunărea Istorică –obiectiv pritoritar în cadrul cercetării rezervaţiilor arheologice de la Dunărea Inferioară,

23.   21-24 octombrie 2008  Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi- Sesiunea Internaţională ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos,,. Am prezentat comunicarea :

Emilia Corbu ,, Aşezări întărite la Nordul Dunării de Jos în evul mediu timpuriu,,.

24.   3-5 oct. 2008, Constanţa, Conferinţa Internaţională  ,,Pontica,,

25.   Emilia Corbu Ceramica lucrată cu mâna din aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-jud. Ialomiţa;

26.   6-8 noiembrie 2008-  Muzeul Judeţean Ialomiţa, Slobozia- Conferinţa Internaţională – 40 de ani de muzeografie ialomiţeană. Am susţinut comunicarea:

Emilia Corbu ,, Relevanţa istorică şi arheologică a stratigrafiei aşezărilor medieval-timpurii. Studiu de caz: Vlădeni-Popina Blagodeasca.

27.   Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice organizată de Muzeul Judeţean de Istorie, Ploieşti,  26-29 iunie 2007. Emilia Corbu, Consideraţii privind cuptoarele menajere din afara locuinţelor din cadrul aşezărilor medieval-timpurii,

28.   Constanţa, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice,, Pontica, 2007, 3-5 octombrie 2007. Am susţinut două comunicări, una în colaborare şi alta de autor:

  Emilia Corbu, Cristina Talmaţchi, O marcă de olar cu călăreţ, descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa),

     Emilia Corbu, O piesă de podoabă descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Constanţa, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice,, Pontica, 2007, 3-5 octombrie 2007.

29.   Muzeul Naţional de Artă, Constanţa, 2001, Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice; Am prezentat comunicarea: Emilia Corbu, Muzeul între tradiţie si inovaţie ,   4 p.

30.   Emilia Corbu, Ceramica din sec. VIII-IX, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie, Constanţa, 1997, 7 p.

31.   Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice:

Emilia Corbu, Consideraţii privind satele ialomiţene dispărute atestate documentar în sec. XIV- XVI ,  Muzeul Judeţean Braşov , 2001,  7 p.

  1. Muzeul Judeţean Ialomiţa, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Slobozia, 1996. am prezentat comunicarea:

 Emilia Corbu, Populaţii la Dunărea de Jos menţionate în cronicile bizantine din sec. sec.VIII-XI,

  1. Universitatea de Vest, Timişoara, 1994; sesiune de comunicări ştiinţifice studenţeşti; am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Tipologia locuinţei medievale-timpurii,

  1. Muzeul Judeţean Ialomiţa, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice, Slobozia, 1994; am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Tipologia opaiţelor elenistice şi romane din Dobrogea,

35.   Muzeul Dunării de Jos, Sesiunea  Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea d e Jos:

Emilia Corbu, Locuinţele medievale- timpurii de la Ştefan cel Mare (jud.  Călăraşi), Călăraşi, 1994, 4 p.

Anexa 5 Participări la Sesiunea Naţională de Arheologie:

Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice,  Craiova, 27-29 mai 2013:

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca (campania din anul 2012).

26-29 mai –Sibiu- Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice. Am prezentat raportul :,, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,,.

   A XLIV –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, –27-31 mai 2010, Suceava,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2009.

   A XLIII –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, –27-29 mai 2009, Târgovişte

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2008.

  A XLII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Iaşi, 14 mai- 17 mai 2008,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2007.

  A XLI -a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29  mai- 1 iunie 2006,

   Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2006.

     A XL-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Constanţa, 31 mai- 3 iunie 2006,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2005.

  A XXXIX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Mangalia, 25-28 mai 2005,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2004.

     A XXXVIII- a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Cluj-Napoca, 26-29 mai 2004,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2003.

  A XXXVII-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Covasna, 2-6 iunie 2003,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2002.

  A XXXVI-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Buziaş, 28 mai – 1 iunie 2002,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2001

Anca Păunescu, Emilia Corbu, Radu Coman, Irina Costea, Săpături arheologice la Oraşul de Floci în pct. ,,Grind 6,, şi ,,Avicola,,.

   A XXXV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2000

  A XXX-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Brăila, 2-5 mai 1996,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Ştefan cel Mare, jud. Călăraşi, campania 1995

Anexa 6 Lista expoziţiilor propuse şi organizate de subsemnata:

Expoziţii itinerante

1.       ,,Carafa cenuşie. O călătorie în lumea ceramicii arheologice cenuşii,,. Noiembrie  2012

2.       O pagină din România Profundă: Sistemul Cooperatist din România (1864-1947),,-aprilie 2010

3.       Destine de Martiri- aprilie 2008,,

4.        Patru Biografii de cărturari/Patru destine de martiri- aprilie 2006

Expoziţii deschise la sediul Muzeului Judeţean Ialomiţa

5.       Vlădeni- Popina Blagodeasca – O aşezare de acum 1000 de ani,, – septembrie 2005

6.       ,,Ioan C. Filitti-“ mai 2003

7.       Amintiri din Slobozia de altădată – mai 2001

8.       Apostol D. Culea- un apostol al învăţământului modern românesc –aprilie 2000

9.       ,,Gazete de cultură- Jurnale de politică – septembrie  1998;

10.   Marea Unire-Contribuţii ialomiţene,, -1999;

11.   Mihail Vulpescu- Artistul şi profesorul – aprilie 1998;

12.   Valori ale sculpturii româneşti- 1999

13.   Expoziţia de icoane pe lemn şi carte veche din cadrul pct. Muzeal al Mănăstirii Slobozia-1999

14.   Arta Grafică,,-1999

15.   Publicaţii ortodoxe româneşti în perioada interbelică,,- mai 1997

16.   ,,Sf. Tradiţie- izvor al Ortodoxiei– iunie  1997

Expoziţii organizate de alte instituţii sau artişti şi de a căror deschidere la Slobozia m-am ocupat personal:

,,Păsări şi Flori,, pictură pe lemn de inspirată din arta brâncovenească semnată de Ilinca Damian, expoziţie vernisată pe 27 aprilie 2012, 

      ,,90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Finlanda la Bucureşti,,  dec.2010

     Expoziţia dedicată Zilei Naţionale a României- 1 decembrie 2010

  Octombrie 2009 -Am participat  la expoziţia organizată de  Şcoala Generală din Vlădeni  cu un medalion expoziţional referitor la cercetările arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca

 Aprilie 2009- ,,Aripile Invierii,, dedicată Sfintelor Sărbători de Paşte. Au participat artişti plastici Valeriu Stoica, Melania Florescu, Mihaela Broscaru, Nestor Nicolae.

    Peisaje si Amintiri- Gheorghe Mosorescu- martie 2008.

   Candela din sufletul meu - martie 2005

   Lumina Domnului în Arta Omului,, – aprilie 2004

Monumenta Romaniae Vaticana- 2000

Artă şi faună africană -1997

Metalurgia epocii Bronzului pe teritoriul României- 1996

Expoziţii pentru care am elaborat doar catalogul:

   Aşezamântul de arta şi cultura religioasa –Maia Catargi,, august 1996

In afară de acestea am propus, selectat şi trimis documente sau piese din Arhiva istorică a Muzeului Judeţean Ialomiţa la expozitii organizate de colegi din muzeu sau din alte muzee din ţară cu prilejul unor sărbători naţionale (1 Decembrie), locale ( Luna presei ialomiţene, Serbările Sloboziei, etc. sau tematice (,,Documente din agricultura Bărăganului,, organizată de Muzeul Agriculturii).

 Am acordat interviuri sau am participat la emisiuni de radio şi televiziune din care menţionez: Radio România Actualităţi, Radio Campus, TVR 1, B1 Tv, Naşul.

Am scris articole cu o tematică diversă pentru reviste cum ar fi ROST, ATITUDINI.

Am scris pe blogul personal articole care au fost preluate de alte site-uri sau publicaţii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DARURILE ANULUI. O CARTE

Slavă Domnului am avut un an bun. In anul 2013, a fost publicat primul volum al monografiei arheologice Vlădeni-Popina Blagodeasca.

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, volumul I,
Editura Istros, Brăila
Anul apariţiei: 2013
Nr. de pagini: 370 (266 pagini text, 74 planşe, anexe)
Dimensiuni: 30 x 21cm
ISNB: 978-606-654-057-5

Cuprinsul cărţii este specific unei monografii arheologice.

Introducere……………………………………………………………………………………..3
Capitolul I. Premisele cercetărilor de la Vlădeni-Popina Blagodeasca…….5.
Localizare. Floră. Faună. Toponimie. Istoria locului…………………………….9.
O problemă de geografie istorică. Albia majoră a Dunării…………………..13.
Capitolul II. Complexe arheologice cercetate
II.1.Stratigrafia aşezării. Metoda de cercetare………………………………21
II.2..Prezenţa antropică pe grindul sudic al Popinei Blagodeasca……23
II.3. Locuinţe
• Locuinţe adâncite……………………………………………………………………..24.
• Locuinţe de suprafaţă………………………………………………………………..45
II.4.Cuptoare menajere……………………………………………………………………47
II.5. Gropi de bucate………………………………………………………………………64
II.6. Gropi de cult…………………………………………………………………………..86
II.7. Gropi cu funcţionalitate neprecizată…………………………………………..91
II.8. Sistemul defensiv …………………………………………………..93
II. 8.1. Palisada…………………………………………………………..95
II.8.2. Şanţul……………………………………………………………101
Capitolul III. Inventarul……………………………………………………………………….109
III.1 Ceramica.
• Ceramica din pastă nisipoasă……………………………………………………..109
• Ceramica din pastă cenuşie………………………………………………………..111
• Ceramica lucrată cu mâna………………………………………………………….118
• Ceramica smălţuită…………………………………………………………………..123
III. 2. Obiecte de uz casnic din lut…………………………………………………………125
III. 3. Piese din os şi corn…………………………………………………………………….126
III.4. Piese din metal……………………………………………………………………………127
III.5. Piese de uz casnic din piatră…………………………………………………………138
III.6. Diverse………………………………………………………………………………………139
III.7 Ceramica din alte epoci istorice……………………………………………………..139
Capitolul IV. Evoluţia aşezării din perspectiva arheologică şi istorică….145
IV.2. Relaţia dintre aşezarea de la Vlădeni-Popina Blagodeasca şi
evenimentele istorice din secolele VIII-XI………………………………………..149
IV.3. Date noi despre localizarea Onglosului…………………………………….152
IV.4. Atribuirea etnică a aşezării de la Vlădeni-Popina Blagodeasca……157

Capitolul V. Rezultatele cercetărilor pluridisciplinare
V.1. Ridicarea topografică şi ortofotoplanul………………………………………163
V.2. Datarea arheomagnetică (Dr. Călin Şuteu)…………………………………164
V.3. Rezultatele analizelor carpologice (Dr. Maria Constantinescu)……..169
V.4. Rezultatele determinărilor paleofaunistice
(Dr. Dragoş Moise)………………………………………………………………………..170
V.5. Analize paleofaunistice pe material arheologic prelucrat
(Dr.Adrian Bălăşescu)…………………………………………………………………….171
V.6. Studiu antropologic al scheletului descoperit în groapa de cult nr.1
(Drd. Vasile Gabriel)……………………………………………………………………..172

Rezumat (lb. Engleză)………………………………………………………………………….183
Cuprins (lb. Engleză)…………………………………………………………………………..217
Bibliografie generală……………………………………………………………………………219
Materiale explicative
• Lista Tabele explicative…………………………………………………………….226
• Lista inventarului metalic rezultat în urma prelucrării primare ………227
• Lista planşelor………………………………………………………………………….228
• Lista figurilor……………………………………………………………………………230
• Lista anexelor……………………………………………………………………………232
• PLANŞE
• FIGURI
• ANEXE

In loc de cuvânt înainte…o scurtă introducere

Cercetările arheologice desfăşurate pe grindul sudic al Popinei Blagodeasca (com. Vlădeni, jud. Ialomiţa) între anii 2000-2012 au dus la descoperirea şi analizarea unei aşezări medieval-timpurii importante.
A publica un prim volum monografic când cercetările se află în curs este un risc, întrucât descoperirile viitoare pot modifica opiniile de azi. Dar a publica parţial doar în rapoarte arheologice un volum important de informaţie este o lipsă de profesionalism. A lăsa neîndreptate greşelile strecurate de-a lungul anilor în rapoartele arheologice solicitate într-un interval prea scurt de la finele campaniilor de săpături, fapt ce duce fie la o informaţie incompletă, fie la o concluzie greşită, este o neglijenţă. Intre risc, lipsă de profesionalism şi neglijenţă, preferăm riscul.
Publicarea acestui volum se impunea şi din alt motiv, al corectării unui dezechilibru. Stadiul actual al cercetării arheologice medieval-timpurii indică un dezechilibru între periegheze şi cercetări sistematice. Doar în sudul României au fost repertoriate peste 200 de aşezări, în majoritate covârşitoare, rurale. In biblioteci există însă doar cinci monografii arheologice şi o singură lucrare de sinteză pentru acest teritoriu. Este inutil să mai arăt că din cele cinci lucrări, trei se referă la cetăţi bizantine care au, în virtutea istoriei lor, un specific aparte. Publicarea celor aproape 60 de complexe arheologice cercetate integral vor aduce astfel, sperăm, un plus de informaţie necesar studierii acestei epoci la nordul Dunării.
Obiectivele lucrării sunt specifice unei monografii arheologice. Ne vom referi la cadrul natural al aşezării atât la cel istoric cât şi contemporan, atât de diferit de epoca în care aşezarea a evoluat.
Apoi, am considerat necesar să spunem câteva lucruri despre istoria scrisă a locului în lumina primelor atestări documentare.
Complexele arheologice cercetate integral adică locuinţe adâncite, gropi de bucate, cuptoare menajere sunt descrise în detaliu, în conformitate cu vocabular arheologic.
Am destinat câte un capitol stratigrafiei şi evoluţiei aşezării cât şi cercetărilor interdisciplinare care întregesc demersul arheologic. Nu lipsesc nici datele referitoare la istoricul cercetărilor, dar nici studiile speciale dedicate fie unor anumite categorii ceramice, fie unor evenimente, fie unor aspecte specifice istoriei şi arheologiei medieval-timpurii.
Inceputul cercetărilor arheologice se datorează domnului prof. univ. dr. Ştefan Olteanu sub coordonarea căruia săpăturile au debutat în anul 2000.
Deasemenea am beneficiat de sprijinul unor specialişti, cărora le adresez întreaga mea consideraţie şi mă refer la domnii Dragoş Moise şi Adrian Bălăşescu care s-au ocupat de cercetarea unei părţi a materialului paleofaunistic, la doamna Maria Constantinescu autoarea analizelor carpologice şi nu în ultimul rând la domnul Călin Şuteu, autorul determinărilor arheomagnetice.
Un cuvânt de mulţumire trebuie să adresez şi lucrătorilor, elevi dar şi adulţi din comuna Vlădeni pentru răbdarea, silinţa şi ascultarea de care au dat dovadă.
Sperăm ca publicarea acestor rezultate să fie o contribuţie la arheologia Bărăganului care se dovedeşte, iată, locuit din timpuri istorice şi nu populat în timpuri moderne, aşa cum din lipsă de informaţie susţin unii etnografi până azi. Să nu uităm că în judeţul Ialomiţa se află o serie de situri arheologice importante la nivel naţional cum ar fi Piscul Crăsani, Oraşul de Floci, Dridu (aşezarea care a dat denumirea eponimă culturii medieval-timpurii – secolele VIII-XI) din România. Aceste premise constituie un argument pentru lucrare de faţă.

Dr. Emilia Corbu

LISTA PUBLICAŢIILOR

Pentru că noul meu blog conţine şi o categorie a publicaţiilor, redau lista de mai jos cu promisiunea că poate voi reuşi vreodată să le introduc şi în format pdf.  Mulţi colegi preferă să publice direct cărţi. Eu am rămas de modă veche şi public şi articole, deşi este o muncă de sute de pagini,  risipită în mai multe reviste şi devenită, la un moment dat, mai greu accesibilă. Totuşi, regretatul arheolog  Mihai Irimia era împotriva celor care publică direct cărţi. Studiile şi  articolele trecute mai întâi prin filtrul sesiunilor  de comunicări ştiinţifice, respectă de multe ori opinia mai multor specialişti asupra unei probleme.

Lista studiilor şi articolelor publicate

  1. Emilia Corbu, An hypothesis about dwelling-ovens from early middle-age settlements (9-11th ) from Romania, in Κγльтурьі єврабийских второй половиньі і трісЯчєпетия н.э, Сямара, 2010, 147-154.
  2. Cristina Talmaţchi, Emilia Corbu, Despre o marcă de olar descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), In Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, VI, 2009, p.55-64.
  3. Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Inventarul descoperit în campaniile 2000-2005, Arheologia Medievală, VI, Reşiţa, 2008.
  4.    Emilia Corbu, Ceramica din a doua jumatate a secolului al IX si prima jumatate a sec. X de la Dunarea de Jos. Consideratii generale, in Vasaria  Medievalia, Bistrita-Nasaud, 2008, p.127-134.
  5.      Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI, 2007
  6.      Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa cronologică şi istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe situl medieval-timpuriu de la Vlădeni- Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), , Arheologia Medievală VI, 2007
  7.     Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI, 2007
  8.     Emilia Corbu, Poveste despre vlahi, Anuarul Episcopiei şi Călăraşilor,  Almanah Bisericesc,, 2007
  9.      Valeriu Sârbu, Emilia Corbu, Un mormânt sarmatic de copil descoperit la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), Istros XIII, Brăila, 2006.
  10.     Emilia Corbu, Consideraţii istorice despre pâgânism, în Anuarul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor ,,Almanah Bisericesc”, 2006
  11.   Emilia Corbu, O greutate de lut cu semnul crucii din sec.X-XI descoperită la Vlădeni- Popina Blagodeasca ( jud. Ialomiţa),  în Almanah Bisericesc, 2005,  p.39-42.
  12.    Emilia Corbu, Bordeie, cuptoare şi gropi de bucate din aşezarea medieval- timpurie de la Vladeni- Popina Blagodeasca,  Arheologia Medievala V, 2005, 10 p.
  13.   Emilia Corbu, Aspecte ale vieţii spirituale bizantine, în Anuarul Episcopiei şi Călăraşilor, 2004, 6 p.
  14.   Emilia Corbu, Satele ialomiţene în timpul lui Mihai Viteazul, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Brăila, 2004, 10 p.
  15.   Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean ( II). Sate dispărute,   Ialomiţa IV, volum de studii şi comunicări, Slobozia 2004, 27 p.
  16.   Emilia Corbu, Podoabe din aşezări şi necropole de la Dunărea de Jos (sec. VIII-XI), Peuce, XV, Tulcea, 2004.
  17.   Emilia Corbu, Consideratii privind crestinismul la Dunărea de Jos în sec. VIII-XI), în  Anuarul Episcopiei  Sloboziei si Calarasilor , 2003, 7 p.
  18.   Emilia Corbu, Cateva marturii documentare privind viaţa religioasă în satele medievale ialomitzene, în Anuarul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor ,, Almanah Bisericesc,, 2002, 7 p.
  19.   Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Gropi de bucate din sec. IX- X de la Vlădeni- Popina Blagodeasca în Simpozionul Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară, (volum de rezumate)  Ediţia XX,  Slobozia, 2002, 2 p.
  20.    Emilia Corbu, Scurt istoric al Bisericii Adormirea Maicii Domnului din parohia Bora, în Anuarul Sf. Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor, Almanah Bisericesc, 2000, 6 p.
  21.   Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean în lumina primelor atestări documentare ( sec. XIV-XVI)-  în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 34 p.
  22.   Emilia Corbu, Rit si ritual funerar în sec. VIII-XI în spaţiul Tării Românesti, în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 14 p.
  23.   Emilia Corbu, Vasile Oprea, Consideratii privind aşezarea medieval- timpurie de la Vâlcele ( jud. Călărasi  , Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 7 p.
  1. Emilia Corbu, Blagodesti- un vechi sat dispărut, în Anuarul Sf. Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor ,, Almanah Bisericesc,, 1999, 3 p.
  2. Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Ştefan cel mare Feteasca

(sec. IX-X), Pontica, XXX, 1998, 24 p.

25.   Zaharia Covacef, Emilia Corbu, Consideraţii privind o anumita categorie de opaiţe descoperită în sect. V al cetăţii Capidava, Pontica, XXI – XXII, 1992, 11p.

 Lista rapoartelor arheologice publicate

  1. Emilia Corbu, Ştefan cel Mare- pct,Feteasca-Aşezarea medieval- timpurie în Cronica Cercetărilor Arheologice, Brăila, 1996, p. 119-120
  1. Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Sondajul Arheologic de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2000,  Bucureşti, CIMEC, mai 2001, p.272-273.
  2. Anca Păunescu, Emilia Corbu, Orasul de Floci, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2001,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002, 2 p.
  3. Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Cercetarile Arheologice de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2001,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002,  p.334-336.
  4. Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni–Popina Blagodeasca –campania 2002, CCA, 2003, p.339-341
  5. Emilia Corbu,  Vlădeni- Popina Blagodeasca- campania 2003  în Cronica Cercetărilor Arheologice, CiMEC, Bucureşti, 2004, p.369-372.
  6. Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni –Popina Blagodeasca –campania 2004, CCA, 2005, p.406-409.
  7. Emilia Corbu, Liliana Trofin, Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca-campania 2005,  CCA, 2006, p.396-398.
  8. Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2006, CCA, Cimec, 2007, p.395-396.
  9. Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2007, CCA, Cimec, 2008, p.328-329.
  10. Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, Valachica, 21-22,  Târgovişte, 2007, p. 231-232
  11. Emilia Corbu, Vlădeni –Popina Blagodeasca, campania 2007, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2008, p. 328-329.
  12. Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, în CCA, Târgovişte, 2009, p. 231-232
  13.  Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în CCA, Suceava, 2010,  p. 206-207,
  1. Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în CCA, Sibiu, 2011,  p. 148
  2. Emilia Corbu, Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca din anul 2011, CCA, Târgu-Mureş,  2012, p.168-170

 

SUDUL ROMÂNIEI ÎN EVUL MEDIU TIMPURIU (SECOLELE VIIII-XI)

Evul mediu timpuriu a fost timpul marilor contraste, atât de specifice perioadelor de tranziţie de la o lume la alta. Marcată de un dinamism fără precedent, epoca a fost caracterizată, în toate domeniile sale, de apariţia unor noi forme de organizare, de cultură, de adaptare la mediu, coexistente la un moment dat cu forme arhaice. Poate cel mai important fenomen al perioadei a fost afirmarea, în plan politic şi social, a unor noi populaţii care încep să aibă trăsăturile popoarelor moderne de mai târziu. Bulgarii, slavii, ruşii, ungurii încep să-şi structureze la periferia Imperiului Bizantin forme statale incipiente. Acelaşi fenomen este prezent şi în Europa Occidentală. Economia epocii începe să fie influenţată decisiv de marele domeniu feudal care va avea o evoluţie specifică fiecărei zone.
Pe de altă parte, sub aspect cultural şi religios evul mediu timpuriu este o lume puternic polarizată: civilizaţie-barbarie, cler-mireni, bogaţi-săraci etc. Existau focare, centre de iradiere a noilor forme, structuri şi idei, aşa cum erau aparatul de stat al imperiului, oraşele, biserica. Orice disfuncţie la nivelul acestor nuclee antrena consecinţe în lanţ. În timp ce în Imperiul Bizantin marii proprietari latifundiari, feudali şi mai târziu militari, se implicau în lupta pentru tron şi oraşele traversau o perioadă de centralizare, la graniţe apar, de-a lungul întregii epoci, populaţii seminomade sau nomade organizate în structuri arhaice (trib, clan etc.). Fenomenul migraţiei a marcat aproape întreaga evoluţie social-politică a epocii. Chiar şi în domeniul religios înregistrăm contraste. Pe de o parte asistăm la creştinarea unor noi popoare, pe de altă parte au loc primele cruciade, simptome timpurii ale unui proces lent de criză a Bisericii, care va culmina în 1056 cu prima mare schismă.
Cercetarea unei epoci atât de complexe poate fi realizată prin studii specializate asupra anumitor aspecte, studii care însumate pot reda ansamblul. Lucrarea de faţă este un studiu din perspectiva arheologiei, cu mijloacele şi rezultatele acesteia, asupra culturii materiale existente în secolele VIII-XI pe teritoriul pe care se va forma mai târziu statul medieval Ţara Românească. Am studiat această cultură arheologică prin elementele sale esenţiale adică aşezarea şi necropola care, împreună, definesc o comunitate. Cele peste 130 de situri în care s-au descoperit locuinţe şi morminte, publicate de-a lungul a cinci decenii în rapoarte arheologice, în diverse studii sau articole, ne-au oferit materialul documentar pentru a analiza dinamica demografică şi a delimita zonele de densitate demografică, a defini tipul de aşezare pornind de la elementele sale de bază: vatra satului, planul aşezării, tipurile de locuinţe şi anexele lor. Aceste aşezări, cetăţi sau oraşe şi sate reflectă, prin multitudinea de date pe care le oferă, caracterul acestei culturi, faptul că au fost ridicate şi locuite de o populaţie sedentară, autohtonă, cunoscătoare a posibilităţilor economice ale zonei. Ritul şi ritualul funerar dovedesc, de asemenea, perpetuarea unor tradiţii ancestrale dar şi prezenţa, poate, a unor grupuri alogene.
Am propus o clasificare a inventarului acestor situri în categoriile cele mai frecvente (ceramică, unelte, arme, podoabe) şi am întocmit şi o repertoriere, dacă nu exhaustivă, cel puţin necesară studierii oricărei culturi arheologice. Din această perspectivă lucrarea de faţă este o oglindă şi imaginea pe care o oferă asupra secolelor analizate este aceea a unei culturi unitare, integrată realităţilor epocii, o cultură în care aspectele locale şi influenţele bizantine se împletesc.
Această bază documentară ne-a permis analizarea, în capitolele destinate factorilor de influenţare şi comunicare, a condiţiilor pedo-climaterice, social-politice şi culturale asupra economiei perioadei, a unor aprecieri privind geografia istorică. De asemenea am considerat că este oportun şi necesar să vorbim despre aspectul etno-cultural al acestei perioade caracterizată de afirmarea în istorie a popoarele europene moderne de mai târziu.
Cultura Dridu, aşa cum este denumită în literatura de specialitate constituie prima cultură cu caracter medieval propriu-zis şi pentru acest lucru pledează lucrarea de faţă, în întregul ei. Datorită caracterului specific al literaturii şi istoriografiei medievale, care respectă şi ele ceea ce arătam mai sus, polarizarea puternică şi focalizarea pe anumite areale, pagini întregi din istoria scrisă a unor popoare au rămas albe. În asemenea condiţii meritul de netăgăduit al arheologiei medievale este acela de a completa aceste pagini cu argumente palpabile ale existenţei concrete a comunităţilor umane de la finele primului mileniu creştin. În acest context istoriografic am considerat că o sinteză a culturii arheologice din secolele VIII-XI este utilă.
În ultimele trei decenii au fost publicate o serie de izvoare istorice bizantine, occidentale, maghiare, ruseşti care fac trimitere, uneori, la realităţile nord-danubiene. Am corelat, acolo unde a fost posibil, mărturiile oferite de sursele literare cu datele arheologice.
Aceste date atât de diverse, pe care generaţii de arheologi le-au lăsat istoriografiei româneşti ar trebui, pe viitor, utilizate şi pentru realizarea unor proiecte de arheologie aplicată. Reconstituirea unor locuinţe semi-adâncite, gropi de bucate şi cuptoare precum şi analizarea funcţionării acestora ar furniza, cu siguranţă, o serie de detalii privind construirea, modul de folosire etc. date care ar întregi imaginea pe care o avem asupra culturii arheologice din secolele VIII-XI.
Aşa cum arătam, evul mediu timpuriu este mult prea complex pentru a fi epuizat doar din perspectiva arheologică dar acest unghi de vedere are meritul de a fixa structura materială a epocii, osatura, reperele culturale, de a-i surprinde evoluţia.
Nu pot să închei fără a mulţumi domnului profesor universitar dr. Ştefan Olteanu, coordonatorul acestei teze de doctorat, care prin experienţa şi răbdarea domniei sale a conferit acestei lucrări echilibrul şi măsura atât de necesare oricărui demers ştiinţific. Mulţumesc de asemenea tuturor acelor profesori universitari şi arheologi care m-au sprijinit şi încurajat în elaborarea acestei lucrări şi a căror listă ar fi prea lungă pentru a o reda aici dar din care, trebuie să menţionez măcar numele domnilor profesori universitari dr.Panait I. Panait, dr.Dan Gh. Teodor, dr.Ionel Cândea, dr.Petre Diaconu, dr.Alexandru Barnea, dr.Valeriu Sârbu, doamnei Livia Sîrbu pentru revederea traducerii rezumatului şi nu în ultimul rând Editurii Istros pentru acceptarea tipăririi volumului.

Emilia Corbu