Author Archives: Emilia Corbu

CÂND PROSTIA ȘI HOȚIA SE ÎNTÂLNESC..

Posted on by
2

Când prostia și hoția se întâlnesc dispare tezaurul dacic și odată cu piesele furate dispar și pagini din istoria României. Că istoria în zilele noastre se scrie ca la tribunal, adică ai dovada materială a existenței unui fapt sau eveniment istoric, ai istorie. Nu ai dovada, nu ai istorie! Nici o firmă de asigurări nu ne va restitui vreodată ce am pierdut prin acest furt.

Și până la găsirea hoților, dacă vor fi aflați vreodată, trebuie stopat precedentul. Adică organizatorii de ambele părți ar trebui să își facă băgăjelul și să se mute în arestul poliției, unde în liniște și pace să spună tot ce știu. Cine i-a pus să ducă tezaurul dacic al României în Olanda, pe coclauri, într-o provincie periferică, într-un orășel cât Slobozia de mare? In Vestul Sălbatic al Europei unde există cea mai mare piață neagră de obiecte de artă? O expoziție de genul acesteia trebuia itinerată în marile capitale europene: Paris, Londra, Berlin …până la New York. Sau în acele țări unde au trăit popoare înrudite cu tracii. Ce relevanță avea această expoziție la capătul Olandei în provincie? Pentru cine a fost făcută acolo? De ce un muzeu de provincie din Olanda și-a asumat primirea acestei expoziții atât de valoroase când știau bine că la ei în țară se fură ca în codru?

Apoi o vină cât casa de mare o are Parlamentul care a aprobat legi conform cărora orice neavenit poate să dețină un detector de metale sau și mai grav ca piese din categoria Tezaur să poată circula liber în cadrul unor expoziții internaționale. Cui folosesc legile astea? Celor care se ocupă de piața neagră de artefacte. Pentru că artefactele istorice la fel ca și cele de artă sunt o formă de tezaurizare. Adică dacă ai o grămadă de bani cu care nu ai ce face  sau nu o poți justifica, poți cumpăra diverse artefacte care își păstrează valoarea nealterată în timp. Firește că le poți cumpăra și de la Galeriile de Artă, dar și acelea se aprovizionează cum pot. Promovarea istoriei naționale nu înseamnă punerea în pericol a patrimoniului arheologic național.

Apoi, la fel de  gravă este intervenția politicului în concursurile de numire a managerilor de instituții muzeale. De ce  Ministerul Culturii ține cu managerul MNIR care stă în funcție de peste 20 de ani și a cărui capacitate managerială a fost contestată de nenumărate ori? Faptul că e un bun profesionist nu e o explicație. Există profesioniști foarte buni care ca manageri sunt varză. De ce l-au ținut atît, ca să ajungem la situația asta? Ar trebui întrebați toți managerii de muzee care au dat tot ce au avut mai bun în depozite, dacă și-au dat acordul ca expoziția să ajungă în fundul Europei, în Olanda.

Doar Dumnezeu mai poate scoate piesele furate din mâna traficanților, dar până și Dumnezeu intervine atunci când ești nedreptățit, nu atunci când ești prost. Prostia și domnia se plătesc!

ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE MAI ACTUALĂ CA ORICÂND

Posted on by
Reply

Unirea celor două principate românești în 1856 este nu doar o lecție de patriotism și spirit românesc ci și o lecție de politică internațională. Cu toată abnegația muntenilor, că moldovenii erau mai rezervați în privința unirii celor două țărișoare, fără un context politic internațional propice, nimic nu s-ar fi putut realiza.

Și contextul de atunci a fost unul cât se poate de actual. In 1853, Rusia ocupase Moldova după ce în 1812 răpise Basarabia. Imperiul Otoman care trebuia să ne apere,  conform Capitulațiilor încheiate cu Inalta Poartă, era slăbit în urma celor cinci războaie ruso-austro-turce. Și atunci, aliații tradiționali ai Turciei, Anglia și Franța au declarat război Rusiei. Au urmat trei ani de război purtat pe mare și pe uscat, un război relatat pe larg în presa vremii, deoarece a beneficiat de primii corespondenți de război, cu multe pierderi umane și materiale. Un război care a îndepărtat pericolul rusesc până dincolo de Crimeea, de aceea s-a și numit războiul Crimeii. Concluzia Marilor Puteri ale vremii a fost că la Gurile Dunării trebuie să se afle un stat puternic și mare care să oprească ofensiva rusească spre Europa. Românii erau pe atunci poporul cel mai numeros din regiune.  Muntenii au priceput cel mai bine că este momentul formării unui stat național și au acționat în consecință reușind să contracareze ,,patriotismul de clopotniță,, al moldovenilor.

Istoria nu lucrează cu scenarii de genul ,, ce s-ar fi întămplat dacă,, ci cu faptele concrete. Și real este faptul că unul dintre factorii care au contribuit la formarea statului național a fost pericolul rusesc, pericol care a fost real tot timpul. Și nu pentru că ar fi rușii niște războinici, ca oameni, educație, profesionalism sunt chiar apeciabili. Problema este că Rusia se dorește o mare putere în condițiile în care are  65% din teritoriu permafrost, adică sol înghețat. Poate încălzirea globală să rezolve această problemă, dar asta ar însemna deșertificarea României. Deci, iar nu e bine! Incercările de negociere de-a lungul timpului cu Rusia nu au produs efecte dorite. A se vedea politica lui Titulescu. Negociază cu succes țările care au interese pe termen lung  în Rusia. Dacă nu cumperi nimic din Rusia, nu ai ce negocia! Pacea se cumpără! Asta dovedește toată istoria omenirii. Cei mai mari ,,vânzători de pace,, au fost romanii. Doar Hristos dăruiește pace, adică gratis.

Echilibrul de forțe s-a distrus la nivel european atunci când România, după cel de al doilea Război Mondial, a fost abandonată în blocul sovietic. Cu tot efortul comuniștilor români naționaliști de a păstra o distanță față de URSS, totuși existența unor comuniști internaționaliști în structurile de putere a compromis Revoluția din 1989 cu efecte pe care le vedem și azi.

In fine, trebuie să remarcăm faptul că Unirea Principatelor Române a avut și o serie de consecințe deosebit de valoroase pe termen lung în organizarea internă a țării și că a format o clasă de politicieni adevărați. A fost un eveniment din care avem ce învăța.

ZIUA CULTURII NAȚIONALE

Posted on by
1

ZIUA CULTURII NAȚIONALE

Astăzi este ziua creatorilor acestei culturi, a țărănimii care a creat cultura populară românească, a Bisericii care a creat cultura creștină românească, a intelectualilor care începând cu Dimitrie Cantemir și poate până la Lucian Blaga au contribuit cu viziunea lor la îmbogățirea acestei imense creații colective.

Pe baza acestei culturi și a unei jertfe imense pe fronturile de luptă a fost creat statul național român.

In timpul comunismului, culturii naționale i s-a adăugat o componentă ideologică de care nu mai scăpăm nici azi. Partidul Comunist și-a creat o aură de stăpân a toate, țară, destine, popor. Tot o creație culturală e și asta! Dar nu națională! Același comportament tiranic (adică fără lege) au și partidele de azi, semn că ideile nu mor, chiar dacă sunt antinaționale.

In ultimii 30 de ani, s-a lucrat intens la o cultură ,,europeană,, care are din păcate, la fel ca pe vremea comunismului, o agendă ideologică în care specificul național este trecut cel mult, la tradiții. Cultura națională era ea însăși ,,agenda politică,, a poporului român prin care acesta se prezenta lumii. Intre politică și ideologie sunt diferențe uriașe.

In ultimii 80 de ani s-a dezvoltat ceea ce se poate numi Domeniul Cultură care are foarte multe specializări, categorii, tehnici și tehnologii în care lucrează o mulțime de oameni. Unii sunt profesioniști, alții politruci. Ultimii trag sfori, ocupă funcții, de multe ori încurcă lucruri. Incă mai există președinți de consiliu județean care își angajează rude în muzee, oameni fără nici o vocație culturală, care cred că în aceste instituții se stă cu ochii pe pereți. La fel cum mai există o categorie de oameni, creeată în comunism,  care au pasiunea de a-și expune trăirile personale sau ideile în versuri sau proză și care pretind că sunt oameni de cultură. Greșit! Operele adevăraților oameni de cultură pot schimba vieți, mentalități, societăți. Produsele pretinșilor poeți, scriitori sunt un fel de psihoterapie personală într- o societate cu oameni tot mai izolați. Pentru ei, poate, tehnologia a creat diverse unelte de socializare. Dar sunt, clar, semnul unei culturi rămase fără țel, fără reper. Cultura fără țintă este rătăcire!

Cultura națională începe să devină un segment mic din ceea ce se cheamă azi Cultură. Rămâne însă valoros prin sursele de inspirație pe care le oferă, prin temele de cercetare pe care le creează, prin personalitățile care au marcat-o. Este ca o ladă de zestre plină de idei nemuritoare, de creeații originale, de oameni frumoși. O poți trăi în orice moment când zâmbești salutând oamenii de pe stradă, când gătești o masă tradițională, când mergi la biserică, când vizitezi un muzeu, când respecți poporul care a creeat-o. Sunt multe căi prin care trăim sau găsim cultura națională!

https://youtube.com/watch?v=MslOL24nX3w%3Fsi%3DNrPVgifYiiG4w1d3
https://youtube.com/watch?v=MslOL24nX3w%3Fsi%3DNrPVgifYiiG4w1d3

CE ÎȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE?

Posted on by
Reply

CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE? MAI MULTĂ CULTURĂ POLITICĂ!

De ziua statului național al  românilor trebuie să ne amintim că această construcție politică în care trăim are doar 106 ani, puțin mai mult de vârsta unui om.  Adică e un stat tânăr, dacă ne raportăm la vârsta statelor. Doar așa se explică această campanie electorală care nu se mai termină. Neștiința tinereții!

Un lucru e clar! Nici un președinte nu ne poate scoate din UE și NATO.  Astfel de organizații internaționale se re/configurează la finalul unor războaie. La câțiva ani  după încheierea războiului rece, care a fost un război ideologic, în urma parcurgerii mai multor schimbări, România a îndeplinit condițiile de aderare la aceste organizații internaționale. Așadar, chiar de s-ar cocoța Georgescu în fiecare dimineață pe Casa Poporului, ar sta cu fața la Apus și ar înjura UE, apoi s-ar muta cu fața la răsărit și ar preaslăvi pe  Putin, tot nu ne-ar da nimeni afară din ele. Dovadă comportamentul Ungariei și Austriei.

Tratatele internaționale nu pot fi încălcate.  Pentru respectarea  tratatelor internaționale încheiate după cel de-al doilea război mondial luptă acum Ucraina. In lumina lor, dreptatea e de partea ei.

Președintele are, ca orice alt angajat, o fișă de post, niște atribuții pe care le vedem în Constituție și în alte acte legislative. Poporul trebuie să vadă care dintre candidați are pregătirea necesară respectării sarcinilor din fișa postului. Alegerile prezidențiale nu sunt un concurs de frumusețe, de popularitate, de dicție  etc. ci un concurs de angajare. Ca orice alt concurs de acest fel, candidatul trebuie să susțină un proiect  conform cu sarcinile postului.

In fine, să nu uităm un lucru. Greșelile din politică se plătesc cu calitatea vieții! Sună patetic, dar e tragic. Viața fiecăruia dintre noi, cariera profesională, bunăstarea, respectarea drepturilor, depind de politica aplicată în stat. Dovadă, milioanele de români care au plecat în afara țării.

LA MULȚI ANI FRUMOASĂ ROMÂNIE!

ZERO VOTURI, DOMNULE PAVEL!

Posted on by
Reply

Ca orice om cinstit din judeţ, acum înainte de alegeri, mi-am făcut socoteala Binelui şi a prosperităţii pe care preşedintele Consiliului Judeţean mi le-a asigurat. E firesc  să fac această socoteală. Când ne doare capul ne ducem la medic, când călcăm în gropi ne adresăm primarului şi când ne arde la portofel ne adresăm celui  a cărui semnătură apare pe buna funcţionare a tuturor instituţiilor publice din judeţ. Adică preşedintelui  CJ Ialomiţa, în cazul nostru stimatul domn Pavel Marian! Figura lui o vedem acum afişată pe toate gardurile şi bătută de vânt pe toate banerele electorale din judeţ, pe toate hârtiile aruncate prin curţi, prin toate tomberoanele….  In fine, domnul Marian Pavel ne imploră pentru un nou mandat. Nu ne promite nimic, ci doar ne cere să continuăm împreună. Ce să continuăm?! Vedeţi, fiecare trebuie să caute ce e de continuat. Să facă socoteala!

Socoteala mea cu domnul Pavel a ieşit prost.  Nu doar că nu mi-a făcut nici un bine, ci rezultatul e sub zero. Adică mi-a făcut rău! Fără să vrea, bineînţeles!  Cum putea să îi treacă prin cap aşa ceva?! Doar că lui  nu-i trece prin cap nimic şi asta de mai multe ori. De la mine, domnul Pavel are zero  voturi, cu strigături!

Zero voturi, domnule Pavel, pentru că m-aţi umilit! Am aşteptat cinci luni un răspuns la un memoriu depus în 15 ianuarie 2024. La cel depus în 7 martie, nici acum nu aţi răspuns. Inţeleg că acesta este respectul pe care îl aveţi faţă de puţinii specialişti ai judeţului, arheologi, profesori, ingineri,  medici etc. Cu cine vreţi să puneţi în practică visele partidului? Cu proşti? Probabil! După cum arată judeţul, procesul e în derulare. Să nu spuneţi că aţi fost ocupat cu proiecte. De acelea se ocupă funcţionarii CJI, specialişti în administraţie. Şi, în definitiv, nu proiectele vă votează, ci oamenii. Ei v-au cocoţat aşa sus! Chiar nu le acordaţi nici o atenţie?

Zero voturi, domnule Pavel, pentru că m-aţi discriminat! Consideraţi că prioritatea muzeului  este angajarea de debutanţi şi nu promovarea cercetătorilor. Drepturile tuturor angajaţilor sunt egale.  In cazul de faţă nici nu se poate vorbi de drepturile a doi angajaţi. Aţi pus în balanţă un drept şi un deziderat. Şi aţi ales dezideratul şi nu dreptul.Adică aţi dat vrabia din mână pe aia după gard. Ei bine, dormiţi liniştit! Muzeul a angajat un debutant care este şi din sfera PSD aşa că, treaba s-a rezolvat! Culmea este că în urmă cu 10 ani, am atras atenţia CJI asupra nevoii de angajare a tinerilor absolvenţi care pe atunci erau foarte buni. La Facultatea de Istorie era concurenţă. Zece tineri performanţi au bătut la uşa muzeului şi la toţi le-a fost trântită poarta în nas. De acelaşi om pe care îl ţineţi de 23 de ani pe tron. Acum v-aţi gândit la debutanţi, când ştacheta la facultatea de istorie a scăzut? Şi la plasarea lor direct în muzeu, unde prin lege se face cercetare, adică se scrie istoria ţării. Mare gândire aveţi domnule Pavel! Dar la faptul că aceşti tineri ar trebui coordonaţi de nişte specialişti cu experienţă, nu v-aţi gândit?

Zero voturi, domnule Pavel, pentru că nu aţi analizat obiectiv situaţia dintr-o instituţie publică de nivel judeţean. Şi asta mă face să cred că la fel procedaţi cu toate instituţiile publice din judeţ. Şi asta înseamnă incompetenţă. Dacă faţă de  alte instituţii vă purtaţi cu responsabilitate şi faţă de Muzeul Judeţean nu, asta vă face suspect. Ori una, ori alta! Asta e dilema în care v-a plasat răspunsul semnat de dvs.

Zero voturi, domnule Pavel pentru că îmi încălcaţi dreptul la promovare!  Nu v-am cerut grad academic! Doamne fereşte! Nu v-am cerut titlu  ştiinţific. Il deţin de peste 20 de ani. Nu v-am cerut să mă faceţi CSII. V-am cerut să mi se respecte dreptul de a promova pe un grad superior  pentru care am acumulat, în timp, punctajul necesar. Bineînţeles că prin concurs, cum spune legea. Doar că este necesar ca acest post să fie creat în organigrama muzeului care actualmente are doar posturi de CS III pentru că ăsta e nivelul maxim la care poate ajunge managerul. Nu aţi înţeles? Omul acesta mărunt, din toate punctele de vedere, vrea să mă scoată la pensie peste patru ani cu cel mai mic salariu din muzeu. Şi, dumneata, ditamai fost senator şi preşedinte CJI, pui umărul la porcărioarele lui!

Zero voturi , domnule Pavel, că funcţionarii care semnează alături de dvs. nu ştiu legile, deşi unul pretinde că e jurist. De pildă nu se ştie că trecerea de pe CS III pe CS II este o promovare conform legii nr. 319/2003 privind Statutul  personalului de cercetare-dezvoltare. Omul dumitate zice că nu e promovare. Atunci, ce este domnule Pavel? Săritura într-un picior? Uite ce spune legea la  Art. 3. – (1) Dispoziţiile prezentului statut se aplică personalului de cercetare-dezvoltare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, în cadrul altor structuri organizatorice cu capital de stat, privat sau mixt, al instituţiilor publice, precum şi în cadrul unor forme asociative ori în mod individual.

(2) Prezenta lege reglementează statutul personalului de cercetare-dezvoltare şi stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice, precum şi modalităţile de angajare şi promovare.

Şi să le mai spuneţi că abrevierea funcţiei de cercetător ştiinţific este CS şi nu c.şt. cum scriu ei. Să mai pună mâna pe o carte domnule Preşedinte, că sunt ditamai funcţionarii publici! In vremurile istorice consiliul judeţean avea un personal de 10 ori mai mic şi suprafaţa judeţului era dublă. Şi s-au făcut şi reforme, s-au pus bazele instituţiilor, s-a pus ţara pe picioare. Cum e posibil ca patru oameni să semneze un răspuns de nimic!? Care de fapt, nici nu e răspuns, e o flegmă scuipată pe obrazul unui specialist.

Zero voturi, domnule Pavel, că aţi dat cinstea pe ruşine, că  l-aţi evaluat şi în acest an pe managerul Muzeului Judeţean Ialomiţa cu o notă maximă de 10, deşi ştiaţi că omul obosit de 23 de ani de şefie nici nu prea mai vine pe la serviciu, pretextând mereu munca de teren. Vreau şi eu să fac teren 200 de zile pe an! Probabil evaluarea  s-a bazat pe aprecierea lui  că muzeul a avut în ultimii doi ani o ,,creştere exponenţială,,. Domnule Pavel, de un an şi jumate muzeul e închis pentru reabilitarea clădirii. In ce a crescut? Pentru ce i-aţi dat 10, că ştie să dea în cap specialiştilor dintre care cea dintâi sunt eu? Sau i-aţi adus prieteni şi consăteni în comisie, ca de obicei?

Zero voturi, domnule Pavel, că preluaţi toate sforăielile menajerului MJI şi le mai şi semnaţi. Aflu de la dumneata ce se întâmplă în muzeu, că se lucrează la expoziţia de bază a muzeului.  Cine lucrează? Că eu, în calitate de doctor în istorie, arheolog expert, expert în patrimoniu cultural nu am fost solicitată pentru nici un proiect expoziţional. Cine le face tematica de idei şi justificarea ştiinţifică a acesteia? Se lucrează fără specialişti? Sau vor lua iar nişte piese din depozit şi le vor trânti în nişte vitrine prăfuite, cum s-au obişnuit să facă? S-a trimis vreun proiect de reabilitare a muzeului şi de organizare a unei noi expoziţii de bază la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor? Nu! Alte muzee aflate în reabilitare au trimis.

Deseori  m-am întrebat:  ce căutaţi dvs. atât de sus? Şi singura explicaţie, care mi-a venit,  ţine de performanţele democraţiei româneşti, în care fiecare chel primeşte o tichie de mărgăritar de la stat! Cu cât mai mare chelia, cu atât mai dichisită tichia!

Şi a doua întrebare care mă râcâie este: de ce PSD îl ţine pe Vlad în funcţia de manager al MJI  de 23 de ani? Ce este dom`le omul ăsta pentru PSD? Bulă de oxigen, căpuşă de aur? Că pentru mine ştiu ce este. Il simt la buzunare! Il văd în interdicţia angajaţilor de a vorbi cu mine, în tot comportamentul lui abuziv. In cele două procese pe care le-am câştigat împotriva lui şi care vădeau abuzul în funcţie. Funcţionarii voştri ştiu, dar nu le-a păsat.  Ştiu că l-aţi moştenit de la răposatul Ciupercă pentru care aveţi un cult, dar v-aţi gândit vreodată că ăl bătrân a greşit şi el ca omul! Chiar trebuie să gândiţi cu capul partidului? Dar capul dvs. unde este? Doar în poza electorală?!

Voturile date de prieteni nu contează, domnule Pavel! Voturile date de duşmani fac diferenţa. Din partea mea aveţi un total de Zero voturi! Nu e o poreclă electorală, ci doar o urare!  Să înmulţiţi cu zero toate realizările dvs. electorale! Doar aşa specialiştii din judeţul ăsta vor avea o şansă la demnitate.

MEMORIUL DEPUS LA CJI ÎN 15 ianuarie 2024

RĂSPUNSUL CJI din 8 mai 2024

Standardele minime necesare promovării în grad

Standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare

Posted on by
Reply

Activitatea Emiliei Corbu conform  Anexei nr. 31- 
CategoriaIndicatorDenumirea IndicatoruluiPunctaj 
CDII1Carte cu character de monografie publicată la o editură din străinătate0 
CDII2Coordonare de volum colectiv publicat la o editură din străinătate; traducere şi îngrijire de text-sursă istorică publicată ca volum distinct la o editură din străinătate.0 
CDII3Studii publicate în volume colective la edituri din străinătate; articole publicate în reviste din străinătate incluse în bazele de date recunoscute.200 
     
  Emilia Corbu, Historical and archaeological arguments regarding early-medieval defensive system from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county, Romania), Pliska-Preslav, nr.13, Sofia, 2018, p. 489-495  40Volum  colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, How to establish cultural and chronological data of a stronghold with ditches from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county)?, Preslav 8, Ed. Faber, Veliko-Târnovo 2019, p.355-373  40Volum colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, The relation between Vlădeni-Popina Blagodeasca and historical events during 8th-11th centuries, in The town in Bulgarian lands (according to archaeological data), Reports from the national scientific conference dedicated to the life and activity of Vera Antonova, Schumen, 31 oct.-1 nov. 2013, Schumen, Ed. Faber, 2014, p.320-328  40Volum  colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, Historical Danube influence on Early Medieval History, Preslav, 7, p.85-96, Veliko-Târnovo, Ed. Faber, 2013.  40Volum colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, An hypothesis about dwelling-ovens from early middle-age settlements (9-11th ) from Romania, in Κγльтурьі євразийских  степей второй половины і трісячєлетия н.э, Сaмара (Rusia), Ed. Ofort, 2010, 147-154.  40Volum colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
CDII4Carte cu character de monografie publicată la o editură cu prestigiu internaţional din străinătate sau la o editură clasificată CNCS lista A sau B170 
  Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, volumul I,Editura Istros, Brăila, 2013, Nr. de pagini: 370 (266 pagini text, 74 planşe, anexe), Dimensiuni: 30 x 21cm, ISNB: 978-606-654-057-5 Cartea se află la Biblioteca Academiei Române (cota III973138); Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu, Iaşi (cota IV-85372); Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga,, Cluj (201602898); Biblioteca Naţională a României (cota IV 90412); Biblioteca Judeţeană ,,Panait Istrate,, Brăila (902(498-35 Ialomiţa);  Biblioteca-digitală.ro. ; Biblioteca Judeţeană ,,Ştefan Bănulescu,, Ialomiţa    85Carte publicată la o editura clasificata CNCS, cat.B
  Emilia Corbu, Sudul României în evul mediu timpuriu (secolele VIII-XI). Repere arheologice, Editura Istros, Brăila, 2006, 235 p. ISBN (10) 973-9469-85-X; ISBN (13) 978-973-9469-85-2 902(498)”07/10” Dimensiuni 29×20 cm. Cartea se află la Biblioteca Academiei Române (cota III302503); Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu, Iaşi (cota IV77037); Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga,, Cluj (200702865); Biblioteca Naţională a României (cota IV 74884); Biblioteca Centrală Universitară Timişoara; Biblioteca Astra Sibiu (cota deposit 491601); Biblioteca Institutului de Arheologie Iaşi (cota IV 4186); Biblioteca Institutului de Arheologie Bucuresti;  Biblioteca Judeţeană ,,Ştefan Bănulescu,, Ialomiţa (cota IV1057).  85Carte publicată la o editura clasificata CNCS, cat.B
CDII5Antologie/Crestomaţie de texte; traducerea unei cărţi de specialitate; coordonator de volum colectiv la o editură clasificată CNCS (lista A sau B)0 
CDII6Carte cu character de monografie şi sinteză istorică publicată la o editură din România, inclusă în cel puţin 15 biblioteci universitare sau ale unor foruri academice de profil0 
CDII7Ediţie critică la o operă fundamentală, cu n editori0 
CDII8Ediţie critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie)0 
 I9Antologie/crestomaţie de texte; Ediţie de documente cu studiu introductiv; traducerea unei cărţi de specialitate; coordonare de volum colectiv-inclusă în cel puţin 15 biblioteci universitare sau ale unor foruri academice de profil0 
     
CDII 10Studii în reviste in bazele de date recunoscute sau clasificate CNCS categoriile A sau B ori publicate în volume colective publicate la edituri  clasificate CNCS categoriile A sau B315 
  Emilia Corbu, Vama de peşte de la Blagodeşti (jud. Ialomiţa), în Ialomiţa, SN 1(5), Editura Cetatea de Scaun, 2021, p.103-12335Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  1.Emilia Corbu, An Alan catacomb discovered at Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county, Romania), in Studia Academica Sumenensia, vol.8, Schumen (Bulgaria), Schumen University Press, 2021, p.35-5735Menţionat în bazele de date www.ceeol.com;
  2.Emilia Corbu, Stănică Pandrea. Despre un posibil cimitir al deţinuţilor politic de la Poarta-Albă, jud. Constanţa, în Materiale şi cercetări arheologice. SN Nr.15, Editura Academiei Române, 2019, p.235-24317,5Menţionat în bazele de date www.ceeol.com; www.scopus.com Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  3.Emilia Corbu, Popina Blagodeasca-Blagodeşti-Chioara.Trei sate-aceeaşi  istorie?, publicat în Miscelaneea Historica et Archaeologica  in honorem professoris Ionel Cândea septuagenaris, Civilizaţia Românească, 6, Editura Academiei Române-Muzeul Brăilei ,,Carol I,, Ed. Istros,Bucureşti-Brăila, 2019, p.143-15635Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  4. Emilia Corbu, Considerations regarding the archaeological chronology and the dating of Early Medieval settlements in the Bărăgan Plain (8th– 11th centuries AD), în ORBIS MEDIEVALIS, II,Proceeding of the National Conference Inter Tempora . The Chronology of the early-medieval period .Issues, Approaches, results, Arad, 26-29 september 2018, Ed. Mega, Cluj –Napoca, 2019, p..67-77.  35Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
     
  5.Cristina-Talmaţchi, Emilia Corbu, Despre o marcă de olar descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), In Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, VI, 2009, p.55-64.17,5Menţionat  în baza de date www.ceeol.com
  6.Valeriu Sârbu, Emilia Corbu, Un mormânt sarmatic de copil descoperit la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), Istros XIII, Brăila, 2006.  17,5Articol publicat la o revistă clasificata CNCS, cat.B; Prezent în baza de date www.ceeol.com
  7.Emilia Corbu, Satele ialomiţene în timpul lui Mihai Viteazul, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Editura Istros, Brăila, 2004, 10 p.  35Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  8.Emilia Corbu, Podoabe din aşezări şi necropole medievale-timpurii de la Dunărea de Jos (a doua jumătate a secolului VIII-secolul XI), Peuce, SN II (XV), Tulcea 2004, p.177-19035Menţionat în bazele de date recunoscute www.ceeol.com; www.scopus.com
  9.Zaharia Covacef, Emilia Corbu, Consideraţii privind o anumita categorie de opaiţe descoperită în sect. V al cetăţii Capidava, Pontica, XXIV, 1991, 11p.  17,5Articol publicat la o revistă clasificata CNCS, cat.B
  10.Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Ştefan cel mare Feteasca(sec. IX-X), Pontica, XXX, 1998, 24 p.  35Articol publicat la o revistă clasificata CNCS, cat.B
CDII11Studii publicate în reviste ştiinţifice peer review sau în volume de studii cu referenţi ştiinţifici207 
  1.Emilia Corbu, Despre şanţurile militare byzantine, în Marea Unire de la Marea Neagră, Constanţa, 2018, vol.I, Ed. Celebris, p.153-16318 
  2.Emilia Corbu,, Anexe gospodărești din așezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca publicat în Lucrările celui de  la al- XVI-lea Congres al Asociației Internaționale a Muzeelor de Agricultură, Bread and Wine-Historical, ethnological, technological and cultural parallels,  Slobozia,2011,  p.57  18 
  3.Emilia Corbu, Ceramica din a doua jumatate a secolului al IX si prima jumatate a sec. X de la Dunarea de Jos. Consideratii generale, in Vasaria  Medievalia, Bistrita-Nasăud, 2008, p.127-134.  18 
  4.Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe un sit medieval-timpuriu, Arheologia Medievală, VI, Reşiţa, 2007, p.243-253.  9 
  5.Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI,  Reşiţa, 2007,  p.5-1618 
  
  6.Emilia Corbu, Bordeie, cuptoare şi gropi de bucate din aşezarea medieval- timpurie de la Vladeni- Popina Blagodeasca,  Arheologia Medievala V, Muzeul Banatului Montan, 2005, p.5-12.  18 
  7.Emilia Corbu, O greutate de lut cu semnul crucii din sec.X-XI descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), în Almanah Bisericesc, 2005, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor,p.39-4318 
  8.Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean ( II). Sate dispărute,   Ialomiţa IV, volum de studii şi comunicări, Slobozia 2004, 27 p.  18 
  9.Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Gropi de bucate din sec. IX- X de la Vlădeni- Popina Blagodeasca în Simpozionul Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară, (volum de rezumate)  Ediţia XX,  Slobozia, 2002, 2 p.  9 
  10.Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean în lumina primelor atestări documentare ( sec. XIV-XVI)-  în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, p.140-175  18 
  11.Emilia Corbu, Rit si ritual funerar în sec. VIII-XI în spaţiul Tării Românesti, în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, p.70-85  18 
  12.Emilia Corbu, Vasile Oprea, Consideratii privind aşezarea medieval- timpurie de la Vâlcele ( jud. Călărasi, Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, p.62-70  9 
  13.Emilia Corbu, Blagodeşti-Un vechi sat dispărut, în Alamanah Bisericesc, 1999, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, p.121-12518 
CDII12Raport de cercetare arheologică  publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România sau în reviste de specialitate; Realizarea unei expoziţii, având texte istorice explicative editate în broşură sau documentate prin alte materiale explicative487,5 
  Emilia Corbu, Niculina Dinu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2022, A LVII-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 29-31 mai.2023,  Târgovişte, 2023, p.454-457  7,5 
  Emilia Corbu, Niculina Dinu, Raport preliminar al campaniei arheologice d ela Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), Campania din anul 2021, în Ialomiţa SN 1(5), 2021, Editura Cetatea de Scaun,  p.191-20037,5 
   1.Emilia Corbu, Niculina Dinu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2020, A LV-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 29-31 oct.2021,  Bucuresti-Sibiu,2022, p.333-342  7,5 
  2.Emilia Corbu,  Niculina Dinu,Vlădeni-Popina Blagodeasca, CCA (Cronica Cercetărilor Arheologice), Campania 2019, A LIV-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 25-27 nov. 2020, p.44-48  7,5 
  3.Emilia Corbu,  Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2018, A LIII –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 13-15 sept.2019,  Bucuresti-Sibiu,2019, p.250-252  15 
  4.Emilia Corbu,  Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2016, A LI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 24-27 mai 2017,  Bucuresti, 2018, p.155-159  15 
  5.Emilia Corbu,  Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2014, A XLIX –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 28-30 mai 2015, Muzeul Judeţean Argeş. Bucuresti,2015, p.150-152  15 
  6.Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2013, A XLVIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea 5-7 iunie 2014 în CCA, 2014, Institutul Naţional al Patrimoniului, p.156-158  15 
  7.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, A XLVII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 27-30 mai 2013, Cronica cercetărilor arheologice, campania 2012, Institutul Naţional al Patrimoniului, Iasi, 2013,  p.138-141.  15 
  8.Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2011, a XLVI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Târgu-Mureş, 23-26 mai 2012,, p.168-170  15 
  9.Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în CCA, Campania 2010,  A XLV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice , Cronica Cercetărilor Arheologice ,Sibiu, 2011,  p. 146-148  15 
  10.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2009, a XLIV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice în  Cronica Cercetărilor Arheologice Suceava, 2010, p. 206-208  15 
  11.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, a XLIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice în Cronica Cercetărilor Arheologice -Valachica 21-22, Târgovişte,  27-30 mai 2009, p. 231-232  15 
  12.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2007, a XLII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Iasi, 14-17 mai 2008,  Cronica Cercetărilor Arheologice, Cimec, 2008, p.328-329.  15 
  13.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2006, a XLI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Tulcea, Cronica Cercetărilor Arheologice , Cimec, 2007, p.395-396.  15 
  14.Emilia Corbu, Liliana Trofin, Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca-campania 2005,  a XL-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Constanţa, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2006, p.396-398.  7,5 
  15.Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni –Popina Blagodeasca –campania 2004, a XXXIX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Mangalia, 25-28 mai 2005, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2005, p.406-409.  15 
  16.Emilia Corbu,  Vlădeni- Popina Blagodeasca- campania 2003, a XXXVIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Cluj-Napoca 26-29 mai 2004, în Cronica Cercetărilor Arheologice, CiMEC, Bucureşti, 2004, p.369-372.  15 
  17.Stefan Olteanu, Emilia Corbu,  Vlădeni- Popina Blagodeasca- campania 2002, a XXXVII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Covasna, 2-6 iunie 2003, în Cronica Cercetărilor Arheologice, CiMEC, Bucureşti, 2004, p.339-341.7,5 
  18.Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Cercetarile Arheologice de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, a XXXVI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologiceîn Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2001, Buziaş, 28 mai-1 iunie 2002,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002,  p.334-336.  7,5 
  19.Emilia Corbu, Giurgeni-Orasul de Floci, Sector Grind 3, Avicola, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2001, a XXXVI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologiceîn Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2001, Buziaş, 28 mai-1 iunie 2002,  CIMEC,  2002, p.145.  15 
  20.Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Sondajul Arheologic de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, a XXXV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2000,  Bucureşti, CIMEC, p.272-273.  7,5 
  21.Emilia Corbu, Ştefan cel Mare- pct,Feteasca-Aşezarea medieval- timpurie, A XXX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Brăila, 2-5 mai 1996,  în Cronica Cercetărilor Arheologice, Brăila, 1996, p. 119-120.  7,5 
 I12EXPOZIŢII propuse şi organizate de Emilia Corbu210 
  ,,MUZEUL SATULUI ,, COM. Vlădeni, jud. Ialomiţa, deschis în septembrie 2015. Expoziţia de bază a muzeului organizat într-o fostă şcoală generală de tip Spiru Haret  cuprinde trei expoziţii după cum urmează:    
  Expoziţia de Arheologice15 
  Expoziţia de etnografie15 
  Expoziţia de istorie modernă şi contemporană.15 
  Carafa cenuşie. ,,O călătorie în lumea ceramicii arheologice cenuşii,,. Expoziţie temporară de arheologie deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în Noiembrie  2012.15 
  O pagină din România Profundă: Sistemul Cooperatist din România (1864-1947),, Expoziţie foto-documentară itinerantă deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în aprilie 2010.  15 
  Patru Biografii de cărturari/Patru destine de martiri- Expoziţie foto-documentară itinerantă deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în aprilie 200615 
  Destine de Martiri- Expoziţie foto-documentară itinerantă deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în aprilie 2008,,  15 
  Vlădeni- Popina Blagodeasca – O aşezare de acum 1000 de ani,, – Expoziţie de arheologie deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în septembrie 2005  15 
  ,,Ioan C. Filitti-“ Expoziţie foto-documentară  temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în mai 2003  15 
  Amintiri din Slobozia de altădată.  Expoziţie foto-documentară temporară  deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în mai 2001  15 
  Apostol D. Culea- un apostol al învăţământului modern românesc – Expoziţie foto-documentară temporară deschisă la Căminul Cultural Sudiţi  în aprilie 2000  15 
  ,,Gazete de cultură- Jurnale de politică în perioada interbelică – Expoziţie foto-documentară temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în septembrie  1998;  15 
  Mihail Vulpescu- Artistul şi profesorul –  Expoziţie foto-documentară  temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa –aprilie 1998;  15 
  Publicaţii ortodoxe româneşti în perioada interbelică,,- Expoziţie foto-documentară temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în mai 1997  15 
CDII13Recenzie ştiinţifică într-o revistă academică5 
  Emilia Corbu, recenzia volumului Adrian Ioniţă, Spaţiul dintre Carpaţii Meridionali şi Dunăre în secolele XI-XIII, Editura Academiei, Bucureşti, 2005, 225 p. În Arheologia Medievală VI, 2007, Reşiţa, p.257-2615 
 I14Lucrare cu caracter de manual universitar sau tratat0 
 I15Iniţierea, coordonarea unui program de studii universitare0 
 I16Conferinţă personală ca invitat într-o instituţie universitară sau de cercetare internaţională. Calitate de visiting profesor.0 
RIAI17Comunicare la o conferinţă internaţională cu sistem de selectie sau peer review225 
  Emilia Corbu, Semne pe fragmente ceramice descoperite la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Sesiunea Ştiinţifică Internaţională ,, Istoria şi Arheologia na iogoiztocina Evropa prez srednovekevieto,, Universitatea Schumen, 14-16 nov.2023, Schumen, Bulgaria10 
  Emilia Corbu, Despre nivelul ,,locuinţelor de suprafaţă,, de la Vlădeni-Popina Blagodeasca Sesiunea Ştiinţifică Internaţională PONTICA, a 56-a ediţie:„Istorie şi arheologie în spaţiul vest-pontic” Constanţa 4– 6 octombrie 2023  10 
  Emilia Corbu,  
  1.Emilia Corbu, Despre încadrarea cronologică şi culturală a pieselor din metal descoperite în ,,poziţie secundară,, la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa) The international conference ,,Exploring dwellings and manufacturing spaces in the medieval context (7-14 centuries), Târgu Mures,27-30 octombrie 2020,10 
  2.Emilia Corbu, Despre relevanţa etno-culturală a căldărilor de lut cu torţi orizontale medieval-timpurii (sec.IX-X) Sesiunea Ştiinţifică Internaţională PONTICA, a 53-a ediţie:„Istorie şi arheologie în spaţiul vest-pontic” Constanţa 7 – 9 octombrie 2020  10 
     
  4.Emilia Corbu, Piese din os descoperite la Vlădeni-Popina Blagodeasca; 3-5 octombrie 2017-Constanţa-Sesiunea Internaţională Pontica10 
  5.Emilia Corbu- Fragmente de amforă  descoperite la Vlădeni-Popina Blagodeasca (campaniile 2000-2014). Sesiunea Internaţională Pontica -6-8 octombrie 2016 -Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa.10 
  6.Emilia Corbu, Ipoteze arheologice şi istorice cu privire la şanţul de apărare de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa); 2-3 octombrie 2014- Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa-Sesiunea Internaţională Pontica.  10 
    7.Emilia Corbu, Pentru o interpretare antropologică a culturii arheologice medieval-timpurii din secolele VIII-XI. Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice organizată de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, Constanţa, 3-5 octombrie 201310 
  8.Emilia Corbu: Cercetări interdisciplinare efectuate pe şantierul arheologic Vlădeni-Popina Blagodeasca,, jud. Ialomiţa,,. Simpozionul Internaţional ,,Dialog interdisciplinar în cercetarea academică,, 18-20 mai 2011-  Galaţi:  10 
  9.Emilia Corbu, Anexe gospodăreşti (cuptoare menajere şi gropi de bucate) în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca. Al-XVI-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (CIMA XVI), 4-5 septembrie 2011  10 
  10.Emilia Corbu, Date noi cu privire la localizarea  Onglosului. Sesiunea Internaţională  ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos. Orient şi Occident. 12-14 octombrie 2011-Călăraşi  10 
  11.Emilia Corbu, Piese din metal descoperite  la Vlădeni-Popina Blagodeasca Sesiunea Internaţională ,,Pontica,, 6-9 octombrie  2010  10 
  12.Emilia Corbu ,,Ceramica cenuşie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Sesiunea Internaţională  Pontica ,7-8 octombrie 2009 –Constanţa10 
  13.Emilia Corbu, Historical and archaeological evidences about the Patzinakai„s presence to the Lower Danube  Muzeul Regional Samara (Federaţia Rusă)- Conferinţa Internaţională – IV International Archeological Conference “The Cultures of Steppes of Eurasia of second half Ist thousand a.d.” 17- 21 noiembrie 2008  10 
  14.Emilia Corbu, Distincţii şi medalii conferite academicianului Gh. Ionescu- Şişeşti aflate în colecţia Muzeului Judeţean Ialomiţa, Simpozionul Internaţional ,,Medalii, Plachete, Insigne,, Braşov, 27-28 martie 200810 
  15.Emilia Corbu, Dunărea Istorică –obiectiv pritoritar în cadrul cercetării rezervaţiilor arheologice de la Dunărea Inferioară; Conferinţa Internaţională ,, Patrimoniul  muzeal de la Dunărea de Jos şi spaţiul carpatic în context european,, ICEM, Tulcea, 10-12 aprilie 200810 
  16.Emilia Corbu ,, Aşezări întărite la Nordul Dunării de Jos în evul mediu timpuriu,,. Sesiunea Internaţională ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos,, 21-24 octombrie 2008  Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi10 
  17.Emilia Corbu Ceramica lucrată cu mâna din aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-jud. Ialomiţa,  Conferinţa Internaţională  ,,Pontica,, 3-5 oct. 2008, Constanţa  10 
  18. Emilia Corbu ,, Relevanţa istorică şi arheologică a stratigrafiei aşezărilor medieval-timpurii. Studiu de caz: Vlădeni-Popina Blagodeasca. Muzeul Judeţean Ialomiţa, Slobozia- Conferinţa Internaţională – 40 de ani de muzeografie ialomiţeană. 6-8 noiembrie 2008  10 
  19. Emilia Corbu, Despre caracterul etnic al culturii arheologice medieval-timpurii. Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice ,,Istro-Pontica ,, 28-30 septembrie 2011-Tulcea- organizată de ICEM:  10 
  20.Emilia Corbu, Vasile Gabriel, O descoperite funerară inedită în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Studiu istoric şi antropologic. Participare la Sesiunea Internaţională ,,Pontica,,  2011-organizată de MINA Constanţa:  5 
  21.Emilia Corbu, O piesă de podoabă descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice,, Pontica, 2007, Constanţa,  3-5 octombrie 2007.10 
  22.Emilia Corbu, Archaeological Issues related to no.1 cremation grave from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county). Conferinţa Internaţională ,,Europa şi Marea Neagră,, desfăşurată la Universitatea Creştină ,, Dimitrie Cantemir,,  3-5 mai 2012:  10 
RIAI18Comunicare la o conferinţă organizată de un centru de cercetare sau de o societate academică din România şi Rep. Moldova.3 
  Conferinţa ,, Renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate-către o dezvoltare rurală durabilă,, organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală şi Patriarhia Română, 31 oct.- 1 nov. 2012: Emilia Corbu, File din istoria sistemului economic cooperatist (1864-1947).3 
RIAI19Coordonator al unor conferinţe sau paneluri la conferinţe internaţionale (inclusiv în România)0 
RIAI20Organizator al unor conferinţe naţionale  cu sistem de selecţie sau peer review0 
RIAI21Coordonator într-un proiect de cercetare cu finanţare obţinută prin competiţie publică naţională sau internaţională.60 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201115 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201215 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201315 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201415 
RIAI22Membru într-un proiect de cercetare cu finanţare obţinută prin competiţie publică naţională sau internaţională.  
RIAI23Realizarea unui Hirsch index de minim 3 pe platforma Google Academic (sau ataşarea unei liste de cel puţin 70 de citări în lucrări de specialitate; exclus autocitările; se ia în consideraţie  o singură citare într-o lucrare)0 
CRITERIULDENUMIREA CRITERIULUIStandardul pentru profesor universitar, CS I, abilitare Prevăzut de legeStandardul pentru conferenţiar universitar, CS II Prevăzut de legeStandardul pentru conferenţiar universitar, CS II Indeplinit de Emilia Corbu
     
C1-CDISuma punctajelor pentru indicatorii I1-I312060200
C2-CDISuma punctajelor pentru indicatorii I4 şi I10-I11800500692
C3-RIASuma punctajelor pentru indicatorii I16-I23170100228
C4-CDI,DID,RIAPunctajul toral pentru Indicatorii I1-I23160010001632,5

POSTUL IERTĂRII

Posted on by
Reply

POSTUL IERTĂRII

Dacă prin postul mâncării înţelegem să renunţăm temporar  la o mâncare considerată bună, fiecare după puterea şi voinţa noastră, prin postul iertării trebuie să renunţăm la principiile, valorile şi dorinţele noastre, pe care trebuie să recunoaştem, le considerăm întotdeauna perfecte.  Adică infinit mai greu decât postul mâncării! Pentru că e uşor să renunţi la o friptură de porc, dar e aproape imposibil să nu vezi că şeful are un comportament porcesc, că are mâini de greblă şi picioare de capră. Adică din ce unghi l-ai privi seamănă cu Bată-l Crucea! Dar, trebuie să iertăm şi să uităm (altă problemă!) pentru a nu deveni asemeni celor care ne-au greşit, ne-au furat sau umilit! Pentru a nu alimenta ura lui cu ura ta! Pentru a nu deveni asemenea lor!

In fine, a ierta pare însă mai uşor decât a-ţi cere iertare. La capitolul ăsta trebuie să te calci puţin în picioare. Şi cred că în primul rând ar trebui să ne cerem iertare celor din comunitatea creştină. Eu personal trebuie să îmi cer iertare Preasfinţitului Vinceţiu dar şi altor preoţi pe care uneori îi bârfesc, prea slobodă la gură fiind. Apoi creştinilor pe care îi judec prea repede. Apoi celor mai umili decât noi pe care nu i-am ajutat atunci când au avut nevoie de ajutor.  De pildă, unei femei care cerşea în Gara de nord, lângă o covrigărie şi pentru că doar primise un covrig, m-am zgârcit şi nu i-am dat şi eu încă unul, deşi îmi ceruse.

Dar, a cere iertare celor cărora le-am greşit este mult mai uşor decât a te ierta pe tine însuţi pentru deciziile proaste pe care le-ai luat, pentru lipsa de răbdare sau de empatie, pentru încrâncenarea pe care o punem în lucruri inutile. Dificultatea cea mai mare constă în a identifica greşelile pe care le-ai făcut, mai ales pe cele deghizate în fapte bune, în lucruri necesare. Şi cred că cel mai bun lucru este în a le verifica după roadele pe care le-au făcut între timp. De pildă, eu am făcut un mare bine unor oameni la începutul carierei lor. Acum mi-au devenit duşmani şi răul pe care îl fac în jurul lor e imens, au distrus o instituţie. De aceea, să mă ierte Dumnezeu că i-am ajutat!

Dacă şase săptămâni am ţinut postul de mâncare, măcar o săptămână să ţinem postul iertării! Nu e simplu, dar e necesar!

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE -24 IANUARIE 1859

Posted on by
Reply

Acest eveniment mare din istoria românilor a fost mereu anexat și prezentat ca o etapă importantă a formării statului național unitar român. In realitate a fost mult mai mult decât atât! Pe scurt:

  1. A fost o recunoaștere europeană a capacității celor două principate de a forma un stat  capabil să gestioneze problema Dunării;
  2. Noul stat era menit să contracareze imixtiunile Rusiei la Dunărea de Jos, după ce războaiele ruso-austro-turce și mai apoi războiul Crimeei, dovediseră interesul Rusiei de a a anexa aceste regiuni.
  3. Istoria de aproape 500 de ani a celor două state dovedise că au fost capabile să lupte pentru independență și apoi să își păstreze autonomia în condițiile în care aveau o graniță de aproape 900 de km cu Imperiul Otoman, cea mai mare putere militară a regiunii.
  4. Noul stat a început să capete trăsături naționale, deși ideea de stat național încă nu era agreeată la nivel internațional.
  5. In acel moment, țara a avut oameni politici la înălțimea evenimentului.
  6. Țărănimea, care pănă atunci fusese exclusă treptat de la deciziile importante ale țării, începe să fie readusă treptat în viața politică a țării.

Fiecare din ideile de mai sus are în spate o întreagă istorie a momentului.

Nu am înțeles și probabil nu am cercetat de ajuns, de ce boierii moldovenii au fost atât de rezervați în privința unirii cu Valahia în condițiile în care, în urmă cu doar 37 de ani, în 1812, pierduseră o bună parte din teritoriu, anexat de Rusia în urma ultimului război ruso-austro-turc.

Si interesul Rusiei nu se oprea doar la Basarabia. Expansiunea Rusiei spre Europa d-abia începuse și trecuse de la ideologii de genul ,,Rusia-a treia Romă,, , ,Panslavismul și marea slavă,, la fapte concrete , adică la șase războaie  în care au fost afectate, teritorial și material, țările române.

CULTURILE ÎN CARE TRĂIM sau CULTURA APLICATĂ

Posted on by
Reply

Azi este Ziua Culturii Naţionale a României, adică a culturii definite de limbă, istorie, teritoriu, evenimente, a chintesenţei în care se topesc toate culturile istorice şi contemporane.

Cultura în istorie

Când vorbesc despre culturile istorice mă refer la culturile antice cunoscute azi datorită unor culturi arheologice şi  la cultura medievală românească cunoscută mai bine datorită arhivelor. Evul mediu românesc a fost marcat de două culturi distincte şi antagonice la un moment dat şi anume cultura ţărănească şi cultura boierească. Fiecare în parte  aveau o limbă, o conştiinţă de neam, propuneau o organizare socială şi administrativă, ocupau un teritoriu. Fiecare se considera a fi ,,ţara,,. Coexistau dar nu cooperau! Clasa boierească excluzând treptat ţărănimea majoritară de la actul politic, de la conducerea ţării. Eliminarea sau măcar netezirea divergenţelor  culturale a fost una din priorităţile revoluţiilor din secolul XIX şi în formarea statului naţional român.

După formarea statului naţional unitar  român, prioritatea autorităţilor a fost impunerea unei culturi naţionale aptă să menţină în conştiinţa românilor flacăra idealului statal. Generaţiile interbelice au fost educate într-un spirit naţionalist, acesta fiind liantul ce unea culturile specifice din vechile state medievale.

Balanţa culturală a fost brusc şi iremediabil dezechilibrată de regimul comunist care, în locul culturii ţărăneşti, a impus o cultură proletară şi în locul culturii elitelor a impus ideologia de partid. Naţionalismul promovat în perioada interbelică a fost păstrat dar acestuia i s-a adăugat partizanatul politic. Acest amestec între iubirea de ţară şi iubirea de partid a avut un efect nociv în mintea a milioane de români, făcând confuzii între partid şi ţară. A compromis iremediabil naţionalismul românesc!

Cultura în prezent

In cei 30 de ani postrevoluţionari, schimbările în cultura naţională au fost dramatice. Cultura ţărănească a devenit divertisment. Cultura elitelor a fost marginalizată. Cultura naţională a fost înăbuşită sub avalanşa afirmării diversităţii culturale manifestate pe o paletă largă de la etnic până la diverse comunităţi. Bomboana pe colivă a fost revoluţia tehnologică. Tunul informaţional a făcut praf culturile specifice transformându-le într-o cultură cu specific global.

Deşi trăim într-un stat naţional, tinerele generaţii nu au mai fost educate în spiritul apărării valorilor naţionale. Statul naţional a renunţat chiar în a-şi mai impune simbolurile. In mod normal, toate instituţiile create şi întreţinute de statul român de la şcoli şi până la spitale, de la agenţii şi până la direcţii, instituţii cu personalitate juridică şi fără,  ar trebui să păstreze şi să promoveze cultura de stat. Şi asta măcar pentru faptul că sunt întreţinute de stat. Să aibă măcar un steag arborat. Elevii din scolile de stat să intoneze imnul ţării la începutul cursurilor. Universităţile de stat ar trebui să aibă un program naţional conform căruia cei mai buni absolvenţi să beneficieze de un loc de muncă în România. Pentru că un stat naţional are nevoie de generaţii care să îi înţeleagă importanţa!

Instituţiile statului român au ajuns acum sufocate  şi la cheremul unei puteri politice lipsită în mare parte de conştiinţă naţională, ca să nu mai vorbesc de cultură. Aparatul de stat este supradimensionat şi apăsător. Performanţa nu înseamnă 200 de funcţionari publici la un judeţ cu 200 000 locuitori, în timp ce specialişti în diverse domenii sunt consideraţi personal contractual. Nu confortul creat în cei 30 de ani contează la scara istoriei, ci instituţiile puternice capabile să apere un stat şi nu să îl copleşească.In fine, asta e un una din problemele culturii contemporane, devenită slabă în faţa puterii politice!

Cultura în viitor

Nu am spus nimic despre cultura creştină. In general, culturile religioase au o vitalitate mult mai ridicată decât culturile laice, dar depind în egală măsură de acelaşi parametru şi anume calitatea umană. Asupra acestui aspect relativ uitat, Hristos ne-a atras atenţia de la bun început când a spus, parafrazez, celor care voiau să îl urmeze, că trebuie să se lepede de tot, de familie, inclusiv de sine. Această lepădare nu este una fizică, aşa cum interpretează unii, ci, în primul rând, una culturală. Lepădarea de cultura tradiţională era primul pas spre cultura creştină.Noua cultură nu excludea Statul căruia îi plătea impozit, dar nici nu îl includea, pentru a se face părtaşă evoluţiilor politice. Scopul culturii creştine era unul spiritual, nu laic. Acesta a fost şi motivul pentru care cultura ţărănească, de care vorbeam mai sus a supravieţuit atât de mult, până când a fost înlăturată cu forţa. Era o cultură spiritualizată!

Concluzia este că o cultură spiritualizată dăinuie, în timp ce o cultură de divertisment dispare. Nu spun aceasta ca să dăm înţelept din cap, ci ca să ştim în ce ar trebui investiţi cu folos puţinii bani atribuiţi culturii, de la fiecare în parte, până la ordonatorii de credite. Şi aici mă refer la legile care lasă muzeele, singurele instituţii care pot promova o cultură naţională, să se autofinanţeze, în timp ce centre culturale al cărui obiect de activitate sunt festivalurile şi divertismentul în general, sunt finanţate de stat. Unde este măsura naţională, dacă se poate vorbi de aşa ceva?

Cert este că în datorită unei educaţii mergi pe stradă, dai bună ziua, înveţi o profesie, datorită unei culturi, gândeşti! Cum gândim, aşa trăim!