O UȘĂ DESCHISĂ-2017

   Intre mine și postarea ,,Intre ani,, a fost Revelionul, un fel de petrecere pentru unii cu oamenii, pentru alții cu Dumnezeu. Eu am ales a doua variantă pusă în practică printr-o slujbă minunată de toată noaptea ținută la o mănăstire.. Și așa, cu Hristos am închis ușa anului 2016 și în spatele ei au rămas toate nedreptățile, toate dezamăgirile și nerealizările. Implinirile le-am luat cu mine. Și, în dar, mi s-a deschis ușa anului 2017 care, sunt convinsă că va fi un an minunat, așa cum vă doresc și vouă.

INTRE ANI

A trecut un an jumate plin, jumate gol. Partea plină se referă la viaţa personală. Partea goală este viaţa profesională, care în cazul meu, măsurat după ceas, reprezintă aproape jumătate din viaţă. Şi cum plus cu minus se anulează reciproc înseamnă că am mai pierdut un an din viaţă. A fost încă un an în care am fost izolată profesional, exclusă de la toate activităţile muzeului, denigrată. Incă un an în care cererea mea de a îmi fi trecute în fişa postului atribuţii specifice de cercetător şi nu de muzeograf, referent sau altele a fost aruncată fără nici o rezoluţie. A fost anul în care neomul din fruntea muzeului a mai furat un mandat, bineînţeles cu ajutorul Consiliului Judeţean Ialomiţa şi al sprijinului tacit al actualului preşedinte CJI care deşi nu a analizat situaţia instituţiei s-a şi grăbit să arunce cu 33 milioane de lei din banii noștri doar în două proiecte culturale. Cine le-a văzut? Le-a citit cineva? Ialomiţa e sat fără câini, un Las Fierbinţi generalizat. Aruncatul cu bani în proiecte culturale imediat după alegeri e o tactică tipic pesedistă. A sesizat-o cineva? Nimeni! Opoziţia de până acum a fost o cumetreală şi în prezent nici nu mai există. Se rezumă la vorbe. Nimeni nu a sesizat organele de cercetare. Şi, oricum dacă le-ar sesiza e apă de ploaie. Îi va veni rândul peste vreo doi ani, când va fi prea târziu. Aşa că s-a deschis sezonul ,,Set up shop,, în care totul se cumpără, funcția cu om cu tot . Oare directorul MJI şi-a cumpărat un nou mandat?
Dar, va veni un an mai bun pentru că suntem mulţi care gândim la fel. De pildă, din 10 oameni care merg pe stradă, doar doi au votat cu PSD-ul şi ăia sunt probabil două babe expirate care nu ies din bătătură decât la alegeri. Dar sunt alegători ce să le faci!? Vor vota şi din mormânt. Situaţia PNL este şi mai aţoasă. Trebuie să aduni 40 de oameni ca să găseşti pe cei doi care i-au votat. Deci, politrucii stau în vârf dar pe cracă  putredă. Cu alte cuvinte, din zece oameni, eu sunt printre cei opt nemulţumiţi, scârbiţi, revoltaţi împotriva unor indivizi care nu ne reprezintă dar care îşi permit să ne umilească şi care, realitatea este clară…ne-au adus în sapă de lemn.
Dar craca putredă e uşor de doborât, dacă ştii unde să loveşti.
Fie ca în 2017, să ne dea Dumnezeu izbânda nouă, celor 80% dintre ialomiţeni, care nu ne lăsăm prostiţi.

Poate vede si Dragnea. Asa arata cu adevarat „dezastrul” lasat in urma de Dacian Ciolos si guvernul sau. Iata ce s-a realizat doar intr-un an

AK-24 | 16 DECEMBRIE 2016
POLITICA

Liviu Dragnea si PSD au sustinut insistent ca Guvernul Ciolos nu a avut nicio realizare notabila. Prin intermediul televiziunilor prietene si a unei propagande sufocante, Dragnea a incercat sa lipeasca de Guvernul Ciolos eticheta „guvernul zero”. Insa realitatea este cu totul alta.

Zeci de romani simplu au contribuit, in ultimele zile, pe internet, la realizarea unei liste cu schimbarile pe care Dacian Ciolos le-a provocat in societatea romaneasca si cu realizarile guvernului sau. Lista este impresionanta si, in scurt timp, a ajuns virala pe retelele de socializare.

Iata cum arata „dezastrul” lasat in urma de Dacian Ciolos:

Pentru cei care tot intreaba: ce rahat a facut Dacian Ciolos intr-un an? Dezastrul anului cu Ciolos:

1. A infiintat “comisia de taiat hartii”;
2. A eliminat complet copiile legalizate;
3. Desfiinteaza taxa de timbru;
4. Intabularea gratuita a terenurilor agricole !!!!!!!;
5. 193 de milioane de euro pentru programul “Scoala pentru toti”!!!!!;
6. Toata lumea isi poate plati taxele online prin ghiseul.ro !!!!;
7. De anul acesta se poate plati cu cardul la ANAF;
8. Scrisoare care l-a trimis pe Sebastian Ghita la DNA;
9. Scutiri de impozite pentru cercetatori, reduceri TVA in agricultura, pretul gazelor nu a mai crescut;
10. Autorizatii de constructie pentru autostrazi !!!
11. Reparatii pentru firmele care nu isi mai puteau recupera TVA-ul;
12. Procedura de adoptie simplificata;
13. Toate modelele de cereri si formulare au fost reunite pe un singur site;
14. Toate minunatiile pe care GovITHub le-a facut GRATIS (platforma digitala de petitii, cazier auto);
15. Bani pentru somerii care-si gasesc de munca in alte localitati decat cea in care locuiesc;
16. Legea salarizarii, cresteri pentru salariile mici;
17. Rezultatele economice: 150.000 locuri noi de munca, salaruiu mediu mai mare, crestere economica;
18. Posibilitatea de a sesiza prin SMS cazuri de coruptie din sistemul sanitar;
19. Pagina noua pentru pentru Ministerul Sanatatii;
20. A eliminat coada de la permise si inmatriculari din Pipera. Coada pe care Tariceanu o ocolea;
21. Camere de video pentru a filma numararea corecta a voturilor;
22. Radar pentru a monitoriza in timp real prezenta la vot (actualizat la fiecare 5 minute!)
23. Lansarea aplicatiei „Inspectorul Padurii”. Populatia poate verifica, in timp real, legalitatea unui transport de masa lemnoasa identificat in trafic (actiuni ample de impadurire: 3.761 de hectare au fost impadurite deja cu puieti si 10.250 de hectare sunt conservate prin lucrari de regenerare a padurii pe cale naturala).
24. Bani europeni: In 2016, pana la finalul lunii septembrie, circa 6,3 miliarde de euro au intrat in tara in total, de la Uniunea Europeana (la inceputul mandatului rata de absorbtie a acestor fonduri era de 58,67%. In prezent acest procent este de 80,16%)
25. TVA redus la 9% pentru materie prima si lucrari agricole.
26. Investitii din bugetul de stat in infrastructura locala (2 miliarde lei au fost acordate autoritatilor locale pentru infrastructura de apa, canal, drumuri, educatie, sanatate si proiecte socialculturale).
27. Pachetul anti-saracie – destinat sprijinirii persoanelor vulnerabile.”
28. Investitiile straine directe in Romania, la nivel record dupa 2008: Urca in primele zece luni cu 9% si ajung la 3,7 mld. euro.
29. De astazi, in ghiseul.ro a fost inrolat si ANAF. Deci obligatiile fiscale catre ANAF pot fi platite si online.
30. Eliminarea copiilor solicitate de institutii ale statului dupa documente eliberate de alte institutii ale statului
31. Examenul pentru ocuparea posturilor de directori ai institutiilor de invatamant (depolitizarea invatamantului).
32. Depolitizarea CNATDCU
33. Transformarea zonei Vacaresti in parc natural.
34. Trecerea Rosiei Montane (si inca cateva) ca zona UNESCO
35. Politica externa – eliminarea vizelor de Canada
36. Inceperea studiului de fezabilitate la autostrada Sibiu-Pitesti
37. A pus accent pe transparenta, astfel fiecare cetatean poate verifica de acasa modul in care sunt gestionati banii publici prin accesarea site-ului www.transparenta-bugetara.gov.ro
38. Restructurarea CNADNR in CNAIR, anul acesta fiind primul in care aceasta a efectuat o lucrare in regie proprie
39. Sub guvernarea Ciolos s-a reparat autostrada surpata, inaugurata cu mare pompa in scop electoral de guvernul Ponta.
40. A adunat gunoaie, a stat la coada, nu si-a tras imunitate (am o cerere de a posta aceste lucruri de la un simpatizant PSD)

Completez cu niste realizari directe sau indirecte ale ministrului sanatatii, Vlad Voiculescu, membru al aceluiasi guvern, realizari care, considera unii, merita a fi mentionate distinctiv, pentru a fi mai vizibile si apreciate dupa cum merita:

1. a inchis spitalul de arsi unde colcaiau viermii si il reface din temelii. pe bolnavi daca nu avem locuri ii trimite in straintate pe banii statului
2. a descoperit ca sectia de la Floreasca care ar fi trebuit sa trateze arsii si care nu functiona are de fapt aparate anti-imbatrinire si nu ce ar trebui
3. a facut lista unica de asteptare pentru transplanturi (pana acum era dupa care da mai mult)
4. a facut linie de sesizare a abuzurilor din sanatate
5. a facut sistem de evaluare a medicilor inclusiv a comportamentului si de catre pacienti
6. a schimbat sistemul de angajare a managerilor de spital – nu pe criterii politice
7. campanie de educatie vaccinare, campanie de folosit cu prudenta antibioticele
8. trusoul pentru nou-nascuti dupa modelul din Finlanda (faimoasa cutie) – un trusou care sa le ajute sa monitorizeze sanatatea bebelusului, igiena si siguranta in primele luni de viata
9. a normat garzile medicilor (azi au in system in care stau la job 24-36ore)
10. a creat un sistem de prioritizare a investitiilor si un set de criterii de acordare a finantarilor
11. a infiintat portalul www.medicamentelipsa.ro

INTR-UN SINGUR AN !!!

(de pe net adunate) – Fac precizarea ca postarea intiala nu-mi apartine, doar am preluat-o, am mai periat-o si am mai completat-o. Si o mai completez pe masura ce imi mai amintesc. Initial aveam 30.
L.E.: Mi se cer surse. Le puteti verifica singuri, cu simple cautari pe google si accesarea unor surse credibile. Chiar nu trebuie mura-n gura, pentru ca de aceea am ajuns unde am ajuns: toata lumea asteapta sa i se serveasca pe tava informatia si o ia ca atare, fara sa o verifice deloc. Vai, Julien e fiul lui Soros, vai, Soros a dat foc la Colectiv, vai, Ponta a avut crestere economica, etc. Va rog, folositi-va inteligenta si v-o zic fara nici o intentie de jignire. Imi place sa cred ca nu ia nimeni de bun tot ce e scris acolo si mai si verifica. Poate am mai gresit si eu, poate am exagerat sau poate mi-au mai scapat”,

a scris Florian Georgescu, un constantean absolvent de ASE, pe pagina sa Facebook.

O parte dintre aceste aceste realizari au fost preluate de pe revoblog.ro.

CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE?

Din păcate chiar și cei mai romantici patrioți au privit țara ca pe ceva dulce. Poate de aceea am și rămas la stadiul culinar, de țară dulce, care din păcate, uneori, nu ține de foame. Aș prefera să fim nu dulci, ci înțelepți, adică să înțelegem lumea în care ne aflăm. Ințelepciunea este mai mult decât cunoaștere, mai mult decât știință, mai mult decât faptă. Ințelepciunea este o capacitate divino-umană. Nu degeaba se spune că ,,frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii,,. Mă așteptam ca experiența Americii de la începutul secolului XX, să ne scutească de experiența Europei de la începutul secolului XXI. Dar, nu a fost așa. Repetăm istoria pe riscul propriei istorii.

Comunicat al Mănăstirii Paltin Petru-Vodă cu privire la întâlnirea cu Mitropolitul Ierotheos Vlachos

paltin-1COMUNICAT

În ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Paisie Velicicovschi (15 noiembrie a.c.), o parte din soborul Mănăstirii Paltin Petru Vodă a avut duhovniceasca bucurie a unei întâlniri, la Mânăstirea Neamţ, cu Î.P.S. Ierόtheos Vlachos. Înaltpreasfinția Sa la rugămintea maicilor şi cu mijlocirea Î.P.S. Teofan, a răspuns întrebărilor și frământărilor obştii mănăstirii, întrebări care au privit în primul rând Sinodul din Creta şi felul în care trebuie iubitorii de Dumnezeu să se poarte faţă de acesta, faţă de ierarhii ce l-au acceptat și faţă de Biserică.

În duhul iubirii de Adevăr şi al mărturisirii creştine, Î.P.S. Ierόtheos Vlachos a răspuns întrebărilor pe larg. În esenţă, după o scurtă și profundă prelegere despre dobândirea Harului în viața noastră duhovnicească, Înaltpreasfinția Sa a arătat că Sinodul din Creta a fost o lovitură şi pentru el, personal, ca ierarh ortodox; dar a fost o lovitură şi pentru Biserică. A vorbit despre lipsa de sinodalitate a Adunării cretane, despre faptul că „Sinodul din Creta” a fost în realitate doar o „Sinaxă lărgită a Întâistătătorilor”. A amintit gestul incredibil al Patriarhului Serbiei de a semna actele cu toate că 17 episcopi sârbi din 24 s-au opus, ceea ce face nule documentele cretane. Dar a amintit şi alte grave probleme din organizarea şi desfăşurarea sinodului. Lipsa pregătirii şi a trăirii teologice a unui uriaş număr de ierarhi este doar una dintre ele.

Î.P.S. Ierόtheos Vlachos ne-a mărturisit că a avut două luni de acedie [întristare adâncă] provocată de Sinodul din Creta, dar a trecut peste ea prin încrederea în Capul Bisericii, Iisus Hristos şi, totodată, prin conştiinţa datoriei faţă de Acesta. Calea cea bună, a arătat duhovnicescul mitropolit, este aceea a luptei pentru mărturisirea adevărului şi combaterea greşelilor Sinodului din Creta înlăuntrul Bisericii. Trebuie ca toţi credincioşii, împreună cu episcopii să caute căi de îndreptare. Greşelile din Creta, a subliniat Î.P.S. Ierόtheos, nu sunt un accident, ci rezultatul infiltrării în Biserică a unor teologii străine, eterodoxe, de ani de zile. Combaterea lor trebuie făcută şi se poate face doar în Biserică, cu multă nevoinţă teologică în trăire şi cuvânt. Despărţirea de episcop poate duce uşor la căderi şi mai mari, la rupturi ireparabile. „Consider că propunerea pe care a făcut-o Biserica Greciei la Sinodul din Creta este antiortodoxă, dar cu toate acestea și în Sf. Munte am spus: Nu! Vom rămâne în Biserică ca să corectăm și ca să răsturnăm această situație”, a afirmat Înaltpreasfinția Sa.

Maicile şi părinţii Mănăstirii Paltin Petru Vodă au primit astfel încă o confirmare a corectitudinii poziţiei avută de multă vreme. După cuvântul Părintelui Justin Pârvu, până la – ferească Dumnezeu! – împărtăşirea comună cu eterodocşii (în privința ecumenismului), până la adeverirea unei erezii cu capul descoperit în Biserică, legătura cu ierarhii nu se rupe. Dar nici mărturisirea cea bună nu se opreşte! Mitropolitul Ierόtheos a adăugat: „În acest moment eu nu consider că acest text introduce o erezie. După cum v-am spus nu este un text teologic, este un text diplomatic. Are poziții antiortodoxe, dar nu spune clar că ereticii sunt biserică, ci îi numește biserici eterodoxe. Pentru mine acest lucru nu spune nimic pentru că fie va fi biserică adevărată, nu eretică, fie vor fi eterodocși, deci nu sunt biserică. În text există și alte probleme. Pentru mine cel mai grav este referirea la C.M.B”. Despre aceste probleme teologice și altele, Mitropolitul ne-a îndemnat să luptăm din interiorul Bisericii, fără atitudini extreme.
Osteneala obştii Mănăstirii Paltin de a aduna şi de a duce mai departe cercetările teologice privitoare la Sinodul din Creta, de a apăra Învăţătura Ortodoxă în faţa alunecărilor cretane, a primit astfel o nouă binecuvântare arhierească. Armonia dintre Î.P.S. Teofan Savu şi Î.P.S. Ierόtheos Vlachos dă nădejdi bune de îndreptare a alunecărilor cretane. Bucurându-se de tot ceea ce s-a făcut şi se face bine, Mănăstirea Paltin va încerca mai departe, în duhul Părintelui Justin Pârvu, să ajute la ferirea de orice înfăţişare a răului, astfel încât, toate cercetându-se, să se păstreze doar ce este bun.
Mănăstirea Paltin Petru Vodă

APUSUL UNEI ARTE MAJORE

 

Un trecut bogat

Redusă la câteva ateliere mănăstireşti şi la o mână de artişti plastici care încă mai pictează pe lemn, arta picturii pe panou de lemn îşi trăieşte apusul. Pictura pe lemn a marcat istoria culturală a Egiptului antic, a Greciei antice, a Romei, a Bizanţului. A fost o artă majoră cu ramificaţii atât în arta sacră dar şi în arta laică. Ne impresionează şi astăzi sarcofagele egiptene din lemn scump pictat cu scene mitologice. Au contribuit la studierea vechilor credinţe egiptene şi a ritului funerar. Portretele funerare descoperite în necropola de la Fayum, deşi de epocă romană, sunt pictate foarte realist, fizioplastic, încât ai impresia că sunt fotografii realizate de studiouri celebre, deşi au peste 1600 de ani. In Grecia, pictura pe lemn a fost la ea acasă, fiind întâlnită atât în locurile publice cât şi în locuinţe. De aceea  nu ne mirăm că, mai târziu, interioarele pictate pe lemn  din casele nobililor bizantini transformau un banal salon într-o operă de artă. Dar nu doar în Bizanţ, ci şi în Europa occidentală marii maeştri ai Renaşterii au pictat până în secolulul XVI pe lemn, dovadă tablourile păstrate în Muzeul de Artă din Viena, unde personajele şi scenele sunt redate în mărime naturală. Realizarea picturii pe lemn nu era simplă. Presupune talent şi cheltuială. Materialele de calitate, bune să reziste sute de ani, erau scumpe. Şi totuşi, arta a supravieţuit în pofida multor schimbări politice şi culturale. Doar că, de la o cultură la alta, a pierdut tot mai mult. Loviturile de graţie i-au fost date de Islam, care a cucerit zonele de referinţă ale acesteia: Egiptul, Asia Mică, Bizanţul. In Occident, lăcomia şi starea precară a artiştilor a făcut ca începând din secolul XVI, lemnul să fie înlocuit cu pânza, mult mai ieftină şi uşor de transportat.

Ultima redută

Ultimul bastion al picturii pe panou de lemn este Biserica Ortodoxă. Dar nu pe tot teritoriul  acesteia. Extinderea Imperiului Otoman în Balcani, a afectat fireşte şi acest domeniu. Mai rămâneau oarecum libere Ţările Române şi Rusia.  In prezent, deşi icoanele  importante din biserici, încă mai sunt pictate pe lemn, totuşi un alt duşman tinde să o scoată şi de acolo. Nevinovata hârtie, lăcomia unora şi tehnica imprimării computerizate, deşi necanonice, sunt admise până şi în atelierele Patriarhiei Române.

România încă mai deţine un valoros tezaur de icoane pictate pe lemn, unele chiar din secolul XVI. Majoritatea însă sunt din secolele XVIII-XIX. La începutul secolului XX, apar icoane imprimate pe hârtie, prin tehnicile de atunci derivate din tehnica tiparului. Ieftine şi vândute prin toate bâlciurile, icoanele pe hârtie au scos icoanele pe lemn din casele oamenilor. Au mai rămas în biserici. Pentru un timp. Comuniştii le-au scos de acolo şi le-au dus în Centrele de Concentrare. Altă nenorocire! Depozitate de cele mai multe ori în condiţii insalubre şi mai ales nerestaurate, icoanele  ajung în starea în care nu mai pot fi fi recuperate.

Un prezent nevolnic

Să zicem, că România deţine câteva mii de astfel de piese, ceea ce la scara culturii universale înseamnă foarte puţin. Dar aceasta creşte valoarea lor de patrimoniu. Majoritatea se află in colecţiile unor muzee şi biserici, prin urmare în colecţii publice, acolo unde teoretic, ar trebui să li se poarte de grijă.  Adică să fie ţinute în condiţii de conservare optime, să fie curăţate şi restaurate. Dar nu peste tot este aşa. De pildă, după 1989, nu ştiu  să fi fost restaurată vreo icoană în muzeul unde lucrez, deşi teoretic nu exista nici un obstacol. Cu măcar cinci icoane pe an, adică o investiţie de maxim 10000 lei pe an,  în 25 de ani s-ar fi restaurat toată colecţia. Dar, nu s-a dorit! Când am văzut în urmă cu câţiva ani, câteva icoane din depozit m-am îngrozit. Era vară şi datorită căldurii, erau foarte uscate. De pe unele pictura deja decolase. Iar urmele cariilor din care unele păreau active, erau evidente. Conservarea nu înseamnă să dai periodic cu spray insecticid în depozite. Deşi, chiar şi această acţiune trebuia făcută de firme specializate care să facă dezinsecţie totală de la tavane la pardoseală. Aşa se procedează în muzeele cu manageri responsabili. La noi, ca la nimeni. Nici specialişti în restaurare sau conservare, nici colaborare cu firme de profil. Nimic! Când deţii,  aproape 300 de icoane  din două colecții, pictate în diverse stiluri, bizantin, ţărănesc, rusesc este incalificabil să le ţii nerestaurate şi în condiţii discutabile. Și să nu angajezi conservator cu anii. Asta în timp ce angajezi ani la rând îngrijitori, referenți, contabil. Și atunci când  scoți la concurs postul de conservator să nu ceri nici o calificare în domeniu. De unde se vede că prostia omenească este la fel de periculoasă ca forţa majoră, ca ocupaţia străină, mai perfidă decât legea concurenţei sau ideologia ateistă.

Nu vreau să închei într-o notă pesimistă. Incă mai visez la normalitate. Aşa că dacă vizitaţi Grecia, treceţi şi pe la cele două Muzee Bizantine din Tesalonic şi Atena. Dețin cele mai mari expoziţii de icoane pe pe lemn. Toate restaurate, cercetate, expuse exemplar. Dar și la Muzeul Național de Artă a României există cîteva în sălile destinate artei vechi românești. Chiar și la Slobozia, Sf. Episcopie a restaurat o serie de icoane. Prin urmare, se poate, acolo unde există responsabilitate.Mai puțin la Muzeul Județean Ialomița.

 

 

 

MUZEUL JUDEŢEAN IALOMIŢA FACE ANGAJĂRI…DAR NU DE SPECIALIŞTI ÎN DOMENIU

Aşa cum ne-a dovedit în ultimii 15 ani, directorul MJI are oroare de specialişti. Dovadă că în cele trei mandate a angajat doar doi tineri. Restul posturilor cu studii superioare le-a ocupat cu angajaţii cu studii medii care şi-au desăvârşit pregătirea profesională în cadrul Universităţii Spiru Haret, Filiala de la Slobozia. Lucrul nu era rău în principiu, dar s-a dovedit ineficient, pentru că rămâneau descoperite posturile de cercetare, muzeografie şi conservare. Muzeul funcţionează de mai mulţi ani fără conservator şi situaţia nu mai putea continua. Prin urmare, postul va fi scos la concurs în curând.In mod normal, pentru acest post erau eligibili absolvenți ai facultăților de Restaurare-Conservare sau ai unor facultăți cu profil umanist, adică  Istorie sau Istoria-Artei care au în programă și cursuri de Conservare și Muzeografie. Mai erau admiși absolvenți ai facultății de Biologie cu condiția absolvirii unor cursuri de conservator. Un alt indicator este vechimea și experiența în domeniu. Cei care nu au vechime pot fi angajați doar pe post de debutant

Din cele afișate la avizierul muzeului reiese cu totul altceva. Muzeul are nevoie de absolvenți ai facultății de biologie sau chimie și deși postul scos la concurs are gradul II, nu se impune nici o vechime în domeniu. Prin urmare absolvenții facultăților de Restaurare-Conservare sunt dați la o parte din start, deşi aceasta este profesia de bază pentru care au fost pregătiţi. Directorul nu are nevoie de ei şi muzeul e la cheremul lui. Nici absolvenţii facultăţilor de Istorie dar care, prin programa de învăţământ, au urmat cursuri de conservare şi muzeografie nu vor fi admişi la muzeu. Pot merge la sapă. Directorul a hotărât! Sunt admişi să se prezinte doar absolvenţi cu licenţă ai Facultăţilor de Biologie sau Chimie. Chiar şi fără cursuri de specializare în Conservare patrimoniu cultural.Nici măcar cu master. Şi nici măcar ai cursurilor de zi. Oricine are o licenţă în chimie şi biologie se poate prezenta la concurs. Specializarea în conservare le-o va scoate directorul Vlad din burtă. Licenţiaţii în Conservare patrimoniu nu au voie nici să se gândească. Aşa a pus directorul Vlad muzeul pe butuci. Cu angajaţi ca el! Ce să mai zic?! Nu mă mai miră nimic. Toată vara a meşterit şi chiar a reuşit să înscrie la doctorat pe cineva care nu a mers în viaţa ei la un curs, nu a fost la nici un seminar, nu a studiat în nici o bibliotecă. Şi până la 40 de ani nici nu s-a gândit la facultate. A dat examene învăţând răspunsurile la nişte întrebări grilă într-o sală de calculatoare. Exact ca la examenul auto. Aşa că, în curând istoria Oraşului de Floci va fi scrisă de o persoană care nu a scris un articol de autor în viaţa ei şi nu poate participa la o discuţie pe teme istorice. Vorbim despre acelaşi sit pentru care consilierii PSD ialomiţeni au alocat de curând 12,5 milioane lei. Evident că situl are nevoie exact de astfel de ,,specialişti,,. Şi directorul exact de astfel de maşinaţiuni se îngrijeşte.

,,O căpuşă-n ceafa fiecărei instituţii,,

De curând, Ilie Cioacă, protectorul lui, mi-a cerut să vin cu soluţii. Cu mare drag. Soluţii pentru căpuşe există. De acum trei ani le-am zis că soluţia este demiterea directorului. Era o soluţie onorabilă. Ca să nu se ajungă la aceea intempestivă cu zăngănitul de cătuşe. N-au vrut. Problema lor! Dar, într-o bună zi, zăngănitul tot se va auzi. Dar, asta nu e treaba noastră. PSD-ul va trebui să ne dovedească prin fapte că lozinca ,,O căpuşă-n ceafa fiecărei instituţii,, nu este a lor şi că nu le aparţine. Că nici prin cap nu le-a trecut vreodată şi nici nu au prelucrat-o în şedinţe secrete. Că au pus-o duşmanii pe seama lor, acum în prag de alegeri. Că ei se simt ataşaţi de domnul Vlad din motive sentimentale. Că, de câte ori se uită la el, le aduce aminte de Ciupercă. Nu mă deranjează! Să-şi pună o poză cu el pe birou. Dar, să-l demită odată! Măcar  atât cât muzeul mai are pereți și patrimoniu. Că personalul, activitatea și prestigiul muzeului sunt făcute praf.

CUMINTENIA PĂMÂNTULUI

Din păcate, România nu are critici de artă atât de buni pe câţi artişti români sunt. Altfel am fi avut în ultima perioadă a prezentare pe înţelesul tuturor a ceea ce reprezintă Brâncuşi în arta modernă europeană. De aceea, încerc să îmi explic singură geniul lui Brâncuşi.

Pentru mine Cuminţenia Pământului este cea mai fidelă reprezentare a Pământului. Dacă te-ar întreba cineva cum ai reprezenta Pământului, ce ai face?

L-ai face rotund? Nu, pentru că oamenii de ştiinţă nu sunt unanimi. L-ai face imens? Nu, pentru că a fost măsurat şi faţă de alte astre este chiar mic. L-ai face ca o piatră? Nu, pentru că are viaţă în el şi structuri organice. L-ai face frumos? Nu, pentru că frumuseţea lui e relativă. Oamenii au reuşit să o distrugă în bună parte. L-ai face ca pe un zeu? Nu, pentru că nu este răzbunător. L-ai face bogat? Nu, pentru că oamenii au dovedit că este epuizabil. Ce rămâne Pământului dacă îi iei tot? Şi bogăţie şi mister şi frumuseţe? Pământului i-ar rămâne aceeaşi atitudine pe care o are întotdeauna. I-ar rămâne Cuminţenia. Şi cum ai reprezenta Cuminţenia? Ca pe ceva animal? Nu, pentru că animalele nu au raţiune. Cuminţenia e o alegere. Ca pe ceva divin? Nu, că e doar o calitate. Atunci singura reprezentare a Cuminţeniei şi deci şi a Pământului rămâne un om cuminte, adică strâns în sine. Poate că aşa a gândit şi Brâncuşi când a realizat această sculptură, un idol al artei moderne.