CÂND PROSTIA ȘI HOȚIA SE ÎNTÂLNESC..

Când prostia și hoția se întâlnesc dispare tezaurul dacic și odată cu piesele furate dispar și pagini din istoria României. Că istoria în zilele noastre se scrie ca la tribunal, adică ai dovada materială a existenței unui fapt sau eveniment istoric, ai istorie. Nu ai dovada, nu ai istorie! Nici o firmă de asigurări nu ne va restitui vreodată ce am pierdut prin acest furt.

Și până la găsirea hoților, dacă vor fi aflați vreodată, trebuie stopat precedentul. Adică organizatorii de ambele părți ar trebui să își facă băgăjelul și să se mute în arestul poliției, unde în liniște și pace să spună tot ce știu. Cine i-a pus să ducă tezaurul dacic al României în Olanda, pe coclauri, într-o provincie periferică, într-un orășel cât Slobozia de mare? In Vestul Sălbatic al Europei unde există cea mai mare piață neagră de obiecte de artă? O expoziție de genul acesteia trebuia itinerată în marile capitale europene: Paris, Londra, Berlin …până la New York. Sau în acele țări unde au trăit popoare înrudite cu tracii. Ce relevanță avea această expoziție la capătul Olandei în provincie? Pentru cine a fost făcută acolo? De ce un muzeu de provincie din Olanda și-a asumat primirea acestei expoziții atât de valoroase când știau bine că la ei în țară se fură ca în codru?

Apoi o vină cât casa de mare o are Parlamentul care a aprobat legi conform cărora orice neavenit poate să dețină un detector de metale sau și mai grav ca piese din categoria Tezaur să poată circula liber în cadrul unor expoziții internaționale. Cui folosesc legile astea? Celor care se ocupă de piața neagră de artefacte. Pentru că artefactele istorice la fel ca și cele de artă sunt o formă de tezaurizare. Adică dacă ai o grămadă de bani cu care nu ai ce face  sau nu o poți justifica, poți cumpăra diverse artefacte care își păstrează valoarea nealterată în timp. Firește că le poți cumpăra și de la Galeriile de Artă, dar și acelea se aprovizionează cum pot. Promovarea istoriei naționale nu înseamnă punerea în pericol a patrimoniului arheologic național.

Apoi, la fel de  gravă este intervenția politicului în concursurile de numire a managerilor de instituții muzeale. De ce  Ministerul Culturii ține cu managerul MNIR care stă în funcție de peste 20 de ani și a cărui capacitate managerială a fost contestată de nenumărate ori? Faptul că e un bun profesionist nu e o explicație. Există profesioniști foarte buni care ca manageri sunt varză. De ce l-au ținut atît, ca să ajungem la situația asta? Ar trebui întrebați toți managerii de muzee care au dat tot ce au avut mai bun în depozite, dacă și-au dat acordul ca expoziția să ajungă în fundul Europei, în Olanda.

Doar Dumnezeu mai poate scoate piesele furate din mâna traficanților, dar până și Dumnezeu intervine atunci când ești nedreptățit, nu atunci când ești prost. Prostia și domnia se plătesc!

CE ÎȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE?

CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE? MAI MULTĂ CULTURĂ POLITICĂ!

De ziua statului național al  românilor trebuie să ne amintim că această construcție politică în care trăim are doar 106 ani, puțin mai mult de vârsta unui om.  Adică e un stat tânăr, dacă ne raportăm la vârsta statelor. Doar așa se explică această campanie electorală care nu se mai termină. Neștiința tinereții!

Un lucru e clar! Nici un președinte nu ne poate scoate din UE și NATO.  Astfel de organizații internaționale se re/configurează la finalul unor războaie. La câțiva ani  după încheierea războiului rece, care a fost un război ideologic, în urma parcurgerii mai multor schimbări, România a îndeplinit condițiile de aderare la aceste organizații internaționale. Așadar, chiar de s-ar cocoța Georgescu în fiecare dimineață pe Casa Poporului, ar sta cu fața la Apus și ar înjura UE, apoi s-ar muta cu fața la răsărit și ar preaslăvi pe  Putin, tot nu ne-ar da nimeni afară din ele. Dovadă comportamentul Ungariei și Austriei.

Tratatele internaționale nu pot fi încălcate.  Pentru respectarea  tratatelor internaționale încheiate după cel de-al doilea război mondial luptă acum Ucraina. In lumina lor, dreptatea e de partea ei.

Președintele are, ca orice alt angajat, o fișă de post, niște atribuții pe care le vedem în Constituție și în alte acte legislative. Poporul trebuie să vadă care dintre candidați are pregătirea necesară respectării sarcinilor din fișa postului. Alegerile prezidențiale nu sunt un concurs de frumusețe, de popularitate, de dicție  etc. ci un concurs de angajare. Ca orice alt concurs de acest fel, candidatul trebuie să susțină un proiect  conform cu sarcinile postului.

In fine, să nu uităm un lucru. Greșelile din politică se plătesc cu calitatea vieții! Sună patetic, dar e tragic. Viața fiecăruia dintre noi, cariera profesională, bunăstarea, respectarea drepturilor, depind de politica aplicată în stat. Dovadă, milioanele de români care au plecat în afara țării.

LA MULȚI ANI FRUMOASĂ ROMÂNIE!

ZERO VOTURI, DOMNULE PAVEL!

Ca orice om cinstit din judeţ, acum înainte de alegeri, mi-am făcut socoteala Binelui şi a prosperităţii pe care preşedintele Consiliului Judeţean mi le-a asigurat. E firesc  să fac această socoteală. Când ne doare capul ne ducem la medic, când călcăm în gropi ne adresăm primarului şi când ne arde la portofel ne adresăm celui  a cărui semnătură apare pe buna funcţionare a tuturor instituţiilor publice din judeţ. Adică preşedintelui  CJ Ialomiţa, în cazul nostru stimatul domn Pavel Marian! Figura lui o vedem acum afişată pe toate gardurile şi bătută de vânt pe toate banerele electorale din judeţ, pe toate hârtiile aruncate prin curţi, prin toate tomberoanele….  In fine, domnul Marian Pavel ne imploră pentru un nou mandat. Nu ne promite nimic, ci doar ne cere să continuăm împreună. Ce să continuăm?! Vedeţi, fiecare trebuie să caute ce e de continuat. Să facă socoteala!

Socoteala mea cu domnul Pavel a ieşit prost.  Nu doar că nu mi-a făcut nici un bine, ci rezultatul e sub zero. Adică mi-a făcut rău! Fără să vrea, bineînţeles!  Cum putea să îi treacă prin cap aşa ceva?! Doar că lui  nu-i trece prin cap nimic şi asta de mai multe ori. De la mine, domnul Pavel are zero  voturi, cu strigături!

Zero voturi, domnule Pavel, pentru că m-aţi umilit! Am aşteptat cinci luni un răspuns la un memoriu depus în 15 ianuarie 2024. La cel depus în 7 martie, nici acum nu aţi răspuns. Inţeleg că acesta este respectul pe care îl aveţi faţă de puţinii specialişti ai judeţului, arheologi, profesori, ingineri,  medici etc. Cu cine vreţi să puneţi în practică visele partidului? Cu proşti? Probabil! După cum arată judeţul, procesul e în derulare. Să nu spuneţi că aţi fost ocupat cu proiecte. De acelea se ocupă funcţionarii CJI, specialişti în administraţie. Şi, în definitiv, nu proiectele vă votează, ci oamenii. Ei v-au cocoţat aşa sus! Chiar nu le acordaţi nici o atenţie?

Zero voturi, domnule Pavel, pentru că m-aţi discriminat! Consideraţi că prioritatea muzeului  este angajarea de debutanţi şi nu promovarea cercetătorilor. Drepturile tuturor angajaţilor sunt egale.  In cazul de faţă nici nu se poate vorbi de drepturile a doi angajaţi. Aţi pus în balanţă un drept şi un deziderat. Şi aţi ales dezideratul şi nu dreptul.Adică aţi dat vrabia din mână pe aia după gard. Ei bine, dormiţi liniştit! Muzeul a angajat un debutant care este şi din sfera PSD aşa că, treaba s-a rezolvat! Culmea este că în urmă cu 10 ani, am atras atenţia CJI asupra nevoii de angajare a tinerilor absolvenţi care pe atunci erau foarte buni. La Facultatea de Istorie era concurenţă. Zece tineri performanţi au bătut la uşa muzeului şi la toţi le-a fost trântită poarta în nas. De acelaşi om pe care îl ţineţi de 23 de ani pe tron. Acum v-aţi gândit la debutanţi, când ştacheta la facultatea de istorie a scăzut? Şi la plasarea lor direct în muzeu, unde prin lege se face cercetare, adică se scrie istoria ţării. Mare gândire aveţi domnule Pavel! Dar la faptul că aceşti tineri ar trebui coordonaţi de nişte specialişti cu experienţă, nu v-aţi gândit?

Zero voturi, domnule Pavel, pentru că nu aţi analizat obiectiv situaţia dintr-o instituţie publică de nivel judeţean. Şi asta mă face să cred că la fel procedaţi cu toate instituţiile publice din judeţ. Şi asta înseamnă incompetenţă. Dacă faţă de  alte instituţii vă purtaţi cu responsabilitate şi faţă de Muzeul Judeţean nu, asta vă face suspect. Ori una, ori alta! Asta e dilema în care v-a plasat răspunsul semnat de dvs.

Zero voturi, domnule Pavel pentru că îmi încălcaţi dreptul la promovare!  Nu v-am cerut grad academic! Doamne fereşte! Nu v-am cerut titlu  ştiinţific. Il deţin de peste 20 de ani. Nu v-am cerut să mă faceţi CSII. V-am cerut să mi se respecte dreptul de a promova pe un grad superior  pentru care am acumulat, în timp, punctajul necesar. Bineînţeles că prin concurs, cum spune legea. Doar că este necesar ca acest post să fie creat în organigrama muzeului care actualmente are doar posturi de CS III pentru că ăsta e nivelul maxim la care poate ajunge managerul. Nu aţi înţeles? Omul acesta mărunt, din toate punctele de vedere, vrea să mă scoată la pensie peste patru ani cu cel mai mic salariu din muzeu. Şi, dumneata, ditamai fost senator şi preşedinte CJI, pui umărul la porcărioarele lui!

Zero voturi , domnule Pavel, că funcţionarii care semnează alături de dvs. nu ştiu legile, deşi unul pretinde că e jurist. De pildă nu se ştie că trecerea de pe CS III pe CS II este o promovare conform legii nr. 319/2003 privind Statutul  personalului de cercetare-dezvoltare. Omul dumitate zice că nu e promovare. Atunci, ce este domnule Pavel? Săritura într-un picior? Uite ce spune legea la  Art. 3. – (1) Dispoziţiile prezentului statut se aplică personalului de cercetare-dezvoltare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, în cadrul altor structuri organizatorice cu capital de stat, privat sau mixt, al instituţiilor publice, precum şi în cadrul unor forme asociative ori în mod individual.

(2) Prezenta lege reglementează statutul personalului de cercetare-dezvoltare şi stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice, precum şi modalităţile de angajare şi promovare.

Şi să le mai spuneţi că abrevierea funcţiei de cercetător ştiinţific este CS şi nu c.şt. cum scriu ei. Să mai pună mâna pe o carte domnule Preşedinte, că sunt ditamai funcţionarii publici! In vremurile istorice consiliul judeţean avea un personal de 10 ori mai mic şi suprafaţa judeţului era dublă. Şi s-au făcut şi reforme, s-au pus bazele instituţiilor, s-a pus ţara pe picioare. Cum e posibil ca patru oameni să semneze un răspuns de nimic!? Care de fapt, nici nu e răspuns, e o flegmă scuipată pe obrazul unui specialist.

Zero voturi, domnule Pavel, că aţi dat cinstea pe ruşine, că  l-aţi evaluat şi în acest an pe managerul Muzeului Judeţean Ialomiţa cu o notă maximă de 10, deşi ştiaţi că omul obosit de 23 de ani de şefie nici nu prea mai vine pe la serviciu, pretextând mereu munca de teren. Vreau şi eu să fac teren 200 de zile pe an! Probabil evaluarea  s-a bazat pe aprecierea lui  că muzeul a avut în ultimii doi ani o ,,creştere exponenţială,,. Domnule Pavel, de un an şi jumate muzeul e închis pentru reabilitarea clădirii. In ce a crescut? Pentru ce i-aţi dat 10, că ştie să dea în cap specialiştilor dintre care cea dintâi sunt eu? Sau i-aţi adus prieteni şi consăteni în comisie, ca de obicei?

Zero voturi, domnule Pavel, că preluaţi toate sforăielile menajerului MJI şi le mai şi semnaţi. Aflu de la dumneata ce se întâmplă în muzeu, că se lucrează la expoziţia de bază a muzeului.  Cine lucrează? Că eu, în calitate de doctor în istorie, arheolog expert, expert în patrimoniu cultural nu am fost solicitată pentru nici un proiect expoziţional. Cine le face tematica de idei şi justificarea ştiinţifică a acesteia? Se lucrează fără specialişti? Sau vor lua iar nişte piese din depozit şi le vor trânti în nişte vitrine prăfuite, cum s-au obişnuit să facă? S-a trimis vreun proiect de reabilitare a muzeului şi de organizare a unei noi expoziţii de bază la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor? Nu! Alte muzee aflate în reabilitare au trimis.

Deseori  m-am întrebat:  ce căutaţi dvs. atât de sus? Şi singura explicaţie, care mi-a venit,  ţine de performanţele democraţiei româneşti, în care fiecare chel primeşte o tichie de mărgăritar de la stat! Cu cât mai mare chelia, cu atât mai dichisită tichia!

Şi a doua întrebare care mă râcâie este: de ce PSD îl ţine pe Vlad în funcţia de manager al MJI  de 23 de ani? Ce este dom`le omul ăsta pentru PSD? Bulă de oxigen, căpuşă de aur? Că pentru mine ştiu ce este. Il simt la buzunare! Il văd în interdicţia angajaţilor de a vorbi cu mine, în tot comportamentul lui abuziv. In cele două procese pe care le-am câştigat împotriva lui şi care vădeau abuzul în funcţie. Funcţionarii voştri ştiu, dar nu le-a păsat.  Ştiu că l-aţi moştenit de la răposatul Ciupercă pentru care aveţi un cult, dar v-aţi gândit vreodată că ăl bătrân a greşit şi el ca omul! Chiar trebuie să gândiţi cu capul partidului? Dar capul dvs. unde este? Doar în poza electorală?!

Voturile date de prieteni nu contează, domnule Pavel! Voturile date de duşmani fac diferenţa. Din partea mea aveţi un total de Zero voturi! Nu e o poreclă electorală, ci doar o urare!  Să înmulţiţi cu zero toate realizările dvs. electorale! Doar aşa specialiştii din judeţul ăsta vor avea o şansă la demnitate.

MEMORIUL DEPUS LA CJI ÎN 15 ianuarie 2024

RĂSPUNSUL CJI din 8 mai 2024

Standardele minime necesare promovării în grad

MEMORIU CU PRIVIRE LA O PROMOVARE ÎN GRAD ADRESAT DOMNULUI MARIAN PAVEL, PREŞEDINTE AL CONSILIULUI JUDEŢEAN IALOMIŢA PE 15 IANUARIE 2024

Domnule Preşedinte,

Subsemnata, dr. Emilia Corbu, cercetător ştiinţific gr.III  (CS III) la Muzeul Judeţean Ialomiţa, vă rog să aveţi amabilitatea de a analiza una din  situaţiile  de discriminare profesională în urma căreia mi se încalcă dreptul legal la promovare pe un grad superior, respectiv gradul II (CS II), de către managerul Florin Vlad. In acelaşi timp, insist pentru găsirea unei soluţii, dacă mai este posibil, în actualul context legislativ.

Mă adresez dumneavoastră deoarece:

  1. Managerul nu a dat nici un răspuns la cele două cereri de promovare în grad pe care le-am depus în ultimii doi ani, înregistrate la MJI cu nr. 1831/19.10.2022 şi 1152/25.07.2023.
  2. Managerul nu a luat nici măcar măsurile necesare în vederea analizării cererii mele adică:
  3. Convocarea Consiliului Ştiinţific pentru verificarea listei cu  punctajul necesar promovării, listă pe care eu am depus-o împreună cu cererea. Menţionez că promovarea în grad a cercetătorilor ştiinţifici se face pe baza acumulării unui punctaj prevăzut de lege pentru fiecare rezultat al unei activităţi culturale.  Consiliul Stiinţific ar fi stabilit dacă am dreptul să mă înscriu la un concurs de CS II şi tot acest organism ar fi aprobat rezultatul concursului şi ar fi întocmit şi trimis documentaţia către Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor în vederea confirmării.
  4. Convocarea Consiliului de Administraţie în vederea introducerii în organigrama muzeului a unui post de CSII, necesar promovării celor patru posturi de CSIII. Menţionez că de-a lungul a 22 de ani de când este manager, organigrama şi statul de funcţii au suferit modificări nenumărate, dar niciodată nu a fost creat un post de CSII. Chiar în aceste luni au fost făcute modificări necesare promovării în grad pentru alţi colegi de pe alte funcţii sau chiar şi angajări. Mai mult chiar, din acest an,  a fost creat un nou  post de economist şi prin urmare avem trei contabili la 20 de angajaţi. Contabila şefă are trei venituri: pensie, salariu şi venituri din faptul că ţine evidenţa contabilă la mai multe firme în timpul programului. Prin urmare, exista posibilitatea creării unui post de CSII, dar nu a existat interesul şefilor care au afacerile lor.

Cele două demersuri, menţionate mai sus, nu au fost luate pentru că:

c.1. Florin Vlad, nu convoacă niciodată Consiliul Ştiinţific, un consiliu care trebuie să supervizeze activitatea ştiinţifică a muzeului. Activitatea Consiliului Ştiinţific este obligatorie in toate muzeele, conform legii muzeelor. Acest consiliu consultativ este constituit din specialiştii acreditaţi de Ministerul Culturii din muzeu şi care au un titlu academic.La nevoie pot fi invitaţi şi specialişti din afara instituţiei.

c.2.Florin Vlad nu face şedinte de activitate decât cel mult odată pe an şi atunci fără ordine de zi, anunţate cu 5 minute înainte şi în care vorbeşte doar el.

c.3. In ultimii ani, Florin Vlad vine rar sau de câteva ori pe an la muzeu. Managerul stă câte şapte luni pe şantier, pretinzând că face cercetare. In 2023,  l-am văzut de maxim 10 ori în muzeu, timp de câteva ore, deşi el are salariu de manager, nu de cercetător,adică  aproape dublu faţă de al meu. Cheltuielile pe care le face sunt enorme dacă ţinem cont că:

  1. Nu vrea să locuiască la gazdă în sat, ci face naveta de la şantierul de la Săveni tocmai la Oraşul de Floci, adică peste 50 km zilnic cu maşina muzeului pe care o foloseşte ca pe o maşină personală.
  2. Cazarea la Oraşul de Floci implică cheltuieli cu utilităţile folosite zi şi noapte, mai mult de şapte luni pe an.
  3. Nu pleacă singur, ci însoţit de 2-3 angajaţi din care unul stă permanent cu el. Aşa se face că avem colegi arheologi pe care ii văd de 2-3 ori pe an la muzeu, în timp ce schimbarea temporară a programului meu pe motive medicale între orele

 7-15 a fost o aprobată cu greu.

  • O altă maşină a muzeului îi duce mapa cu corespondenţă la Oraşul de Floci de câte ori e nevoie, adică alţi 100 km deplasare.
  • După şapte luni de şantier urmează lunile de recuperare, luna de concediu şi aşa trece anul. Managerul nu are timp de angajaţi!

Am menţionat cele mai sus pentru că una din replicile pe care le primesc în urma scurtelor discuţii  verbale este aceea că ,,nu sunt bani pentru CSII,,. Iar mie mi se aprobă doar o lună de şantier pe an, pe un singur şantier, din acelaşi motiv.

O altă motivaţie verbală a managerului  este că în toate muzeele nu sunt locuri de CSII şi CSI. Nici această motivaţie nu este valabilă. In alte muzee există posturi pentru toate gradele de CS, doar că în număr mic. Aşa se face că fiind mai mulţi CSIII concurenţa pentru gradele superioare este mai mare.Şi la noi în muzeu dacă în loc de patru posturi de CSIII ar fi fost doar două atunci ar fi fost loc  şi pentru gradele superioare. Dar nu s-a vrut, pentru că Florin Vlad a ocupat ani la rând postul de CSIII fără a avea doctoratul.

Concluzia este că, în  timpul manageriatului lui, muzeul a decăzut sub toate aspectele şi situaţia a devenit imposibilă în ultimii ani, probabil şi datorită faptului că memoriul pe care l-am adresat Consiliului Judeţean în urmă cu 10 ani a fost muşamalizat. Ba, mai mult a propus şi aprobat un ROF care contravine în unele aspecte,  legislaţiei muzeale. Consiliul a continuat să îi supraevalueze activitatea şi să îi ofere până acum şase mandate. In acest an muzeul a intrat în reabilitare fapt ce presupune şi o nouă organizare expoziţională. Insă nici până în acest moment specialiştii nu au fost convocaţi pentru a lucra documentaţia pentru o nouă expoziţie. Şi exemplele de delăsare se pot vedea în toate compartimentele instituţiei.

In consecinţă, consider că tot Consiliul Judeţean Ialomiţa, care de 22 de ani  îl consideră de neinlocuit  pe Florin Vlad,  trebuie să rezolve şi problemele pe care acest manager le creează. Cu atât mai mult cu cât aceste probleme mă afectează moral şi financiar. Menţionez că sunt acreditată de Ministerul Culturii ca arheolog expert şi ca expert în patrimoniu documentar şi arheologic şi că deţin titlul de doctor în istorie de 20 ani. Cu toate acestea, fişa mea de post este egală cu a unui muzeograf şi salariul aproape egal sau mai mic.

Anexez lista publicaţiilor şi activităţilor cuantificabile pe baza cărora am solicitat promovare pe gradul profesional II.

Cu respect,

Dr. Emilia Corbu

In atenţia domnului Preşedinte al Consilului Judeţean Ialomiţa

Standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare

Activitatea Emiliei Corbu conform  Anexei nr. 31- 
CategoriaIndicatorDenumirea IndicatoruluiPunctaj 
CDII1Carte cu character de monografie publicată la o editură din străinătate0 
CDII2Coordonare de volum colectiv publicat la o editură din străinătate; traducere şi îngrijire de text-sursă istorică publicată ca volum distinct la o editură din străinătate.0 
CDII3Studii publicate în volume colective la edituri din străinătate; articole publicate în reviste din străinătate incluse în bazele de date recunoscute.200 
     
  Emilia Corbu, Historical and archaeological arguments regarding early-medieval defensive system from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county, Romania), Pliska-Preslav, nr.13, Sofia, 2018, p. 489-495  40Volum  colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, How to establish cultural and chronological data of a stronghold with ditches from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county)?, Preslav 8, Ed. Faber, Veliko-Târnovo 2019, p.355-373  40Volum colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, The relation between Vlădeni-Popina Blagodeasca and historical events during 8th-11th centuries, in The town in Bulgarian lands (according to archaeological data), Reports from the national scientific conference dedicated to the life and activity of Vera Antonova, Schumen, 31 oct.-1 nov. 2013, Schumen, Ed. Faber, 2014, p.320-328  40Volum  colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, Historical Danube influence on Early Medieval History, Preslav, 7, p.85-96, Veliko-Târnovo, Ed. Faber, 2013.  40Volum colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
  Emilia Corbu, An hypothesis about dwelling-ovens from early middle-age settlements (9-11th ) from Romania, in Κγльтурьі євразийских  степей второй половины і трісячєлетия н.э, Сaмара (Rusia), Ed. Ofort, 2010, 147-154.  40Volum colectiv publicat pe baza lucrărilor unei conferinţe internaţionale
CDII4Carte cu character de monografie publicată la o editură cu prestigiu internaţional din străinătate sau la o editură clasificată CNCS lista A sau B170 
  Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, volumul I,Editura Istros, Brăila, 2013, Nr. de pagini: 370 (266 pagini text, 74 planşe, anexe), Dimensiuni: 30 x 21cm, ISNB: 978-606-654-057-5 Cartea se află la Biblioteca Academiei Române (cota III973138); Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu, Iaşi (cota IV-85372); Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga,, Cluj (201602898); Biblioteca Naţională a României (cota IV 90412); Biblioteca Judeţeană ,,Panait Istrate,, Brăila (902(498-35 Ialomiţa);  Biblioteca-digitală.ro. ; Biblioteca Judeţeană ,,Ştefan Bănulescu,, Ialomiţa    85Carte publicată la o editura clasificata CNCS, cat.B
  Emilia Corbu, Sudul României în evul mediu timpuriu (secolele VIII-XI). Repere arheologice, Editura Istros, Brăila, 2006, 235 p. ISBN (10) 973-9469-85-X; ISBN (13) 978-973-9469-85-2 902(498)”07/10” Dimensiuni 29×20 cm. Cartea se află la Biblioteca Academiei Române (cota III302503); Biblioteca Centrală Universitară ,,Mihai Eminescu, Iaşi (cota IV77037); Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga,, Cluj (200702865); Biblioteca Naţională a României (cota IV 74884); Biblioteca Centrală Universitară Timişoara; Biblioteca Astra Sibiu (cota deposit 491601); Biblioteca Institutului de Arheologie Iaşi (cota IV 4186); Biblioteca Institutului de Arheologie Bucuresti;  Biblioteca Judeţeană ,,Ştefan Bănulescu,, Ialomiţa (cota IV1057).  85Carte publicată la o editura clasificata CNCS, cat.B
CDII5Antologie/Crestomaţie de texte; traducerea unei cărţi de specialitate; coordonator de volum colectiv la o editură clasificată CNCS (lista A sau B)0 
CDII6Carte cu character de monografie şi sinteză istorică publicată la o editură din România, inclusă în cel puţin 15 biblioteci universitare sau ale unor foruri academice de profil0 
CDII7Ediţie critică la o operă fundamentală, cu n editori0 
CDII8Ediţie critică de documente (realizată prin recurgere la epigrafie sau paleografie)0 
 I9Antologie/crestomaţie de texte; Ediţie de documente cu studiu introductiv; traducerea unei cărţi de specialitate; coordonare de volum colectiv-inclusă în cel puţin 15 biblioteci universitare sau ale unor foruri academice de profil0 
     
CDII 10Studii în reviste in bazele de date recunoscute sau clasificate CNCS categoriile A sau B ori publicate în volume colective publicate la edituri  clasificate CNCS categoriile A sau B315 
  Emilia Corbu, Vama de peşte de la Blagodeşti (jud. Ialomiţa), în Ialomiţa, SN 1(5), Editura Cetatea de Scaun, 2021, p.103-12335Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  1.Emilia Corbu, An Alan catacomb discovered at Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county, Romania), in Studia Academica Sumenensia, vol.8, Schumen (Bulgaria), Schumen University Press, 2021, p.35-5735Menţionat în bazele de date www.ceeol.com;
  2.Emilia Corbu, Stănică Pandrea. Despre un posibil cimitir al deţinuţilor politic de la Poarta-Albă, jud. Constanţa, în Materiale şi cercetări arheologice. SN Nr.15, Editura Academiei Române, 2019, p.235-24317,5Menţionat în bazele de date www.ceeol.com; www.scopus.com Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  3.Emilia Corbu, Popina Blagodeasca-Blagodeşti-Chioara.Trei sate-aceeaşi  istorie?, publicat în Miscelaneea Historica et Archaeologica  in honorem professoris Ionel Cândea septuagenaris, Civilizaţia Românească, 6, Editura Academiei Române-Muzeul Brăilei ,,Carol I,, Ed. Istros,Bucureşti-Brăila, 2019, p.143-15635Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  4. Emilia Corbu, Considerations regarding the archaeological chronology and the dating of Early Medieval settlements in the Bărăgan Plain (8th– 11th centuries AD), în ORBIS MEDIEVALIS, II,Proceeding of the National Conference Inter Tempora . The Chronology of the early-medieval period .Issues, Approaches, results, Arad, 26-29 september 2018, Ed. Mega, Cluj –Napoca, 2019, p..67-77.  35Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
     
  5.Cristina-Talmaţchi, Emilia Corbu, Despre o marcă de olar descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), In Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, VI, 2009, p.55-64.17,5Menţionat  în baza de date www.ceeol.com
  6.Valeriu Sârbu, Emilia Corbu, Un mormânt sarmatic de copil descoperit la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), Istros XIII, Brăila, 2006.  17,5Articol publicat la o revistă clasificata CNCS, cat.B; Prezent în baza de date www.ceeol.com
  7.Emilia Corbu, Satele ialomiţene în timpul lui Mihai Viteazul, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Editura Istros, Brăila, 2004, 10 p.  35Articol publicat la o editura clasificata CNCS, cat.B
  8.Emilia Corbu, Podoabe din aşezări şi necropole medievale-timpurii de la Dunărea de Jos (a doua jumătate a secolului VIII-secolul XI), Peuce, SN II (XV), Tulcea 2004, p.177-19035Menţionat în bazele de date recunoscute www.ceeol.com; www.scopus.com
  9.Zaharia Covacef, Emilia Corbu, Consideraţii privind o anumita categorie de opaiţe descoperită în sect. V al cetăţii Capidava, Pontica, XXIV, 1991, 11p.  17,5Articol publicat la o revistă clasificata CNCS, cat.B
  10.Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Ştefan cel mare Feteasca(sec. IX-X), Pontica, XXX, 1998, 24 p.  35Articol publicat la o revistă clasificata CNCS, cat.B
CDII11Studii publicate în reviste ştiinţifice peer review sau în volume de studii cu referenţi ştiinţifici207 
  1.Emilia Corbu, Despre şanţurile militare byzantine, în Marea Unire de la Marea Neagră, Constanţa, 2018, vol.I, Ed. Celebris, p.153-16318 
  2.Emilia Corbu,, Anexe gospodărești din așezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca publicat în Lucrările celui de  la al- XVI-lea Congres al Asociației Internaționale a Muzeelor de Agricultură, Bread and Wine-Historical, ethnological, technological and cultural parallels,  Slobozia,2011,  p.57  18 
  3.Emilia Corbu, Ceramica din a doua jumatate a secolului al IX si prima jumatate a sec. X de la Dunarea de Jos. Consideratii generale, in Vasaria  Medievalia, Bistrita-Nasăud, 2008, p.127-134.  18 
  4.Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe un sit medieval-timpuriu, Arheologia Medievală, VI, Reşiţa, 2007, p.243-253.  9 
  5.Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI,  Reşiţa, 2007,  p.5-1618 
  
  6.Emilia Corbu, Bordeie, cuptoare şi gropi de bucate din aşezarea medieval- timpurie de la Vladeni- Popina Blagodeasca,  Arheologia Medievala V, Muzeul Banatului Montan, 2005, p.5-12.  18 
  7.Emilia Corbu, O greutate de lut cu semnul crucii din sec.X-XI descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), în Almanah Bisericesc, 2005, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor,p.39-4318 
  8.Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean ( II). Sate dispărute,   Ialomiţa IV, volum de studii şi comunicări, Slobozia 2004, 27 p.  18 
  9.Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Gropi de bucate din sec. IX- X de la Vlădeni- Popina Blagodeasca în Simpozionul Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară, (volum de rezumate)  Ediţia XX,  Slobozia, 2002, 2 p.  9 
  10.Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean în lumina primelor atestări documentare ( sec. XIV-XVI)-  în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, p.140-175  18 
  11.Emilia Corbu, Rit si ritual funerar în sec. VIII-XI în spaţiul Tării Românesti, în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, p.70-85  18 
  12.Emilia Corbu, Vasile Oprea, Consideratii privind aşezarea medieval- timpurie de la Vâlcele ( jud. Călărasi, Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, p.62-70  9 
  13.Emilia Corbu, Blagodeşti-Un vechi sat dispărut, în Alamanah Bisericesc, 1999, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, p.121-12518 
CDII12Raport de cercetare arheologică  publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România sau în reviste de specialitate; Realizarea unei expoziţii, având texte istorice explicative editate în broşură sau documentate prin alte materiale explicative487,5 
  Emilia Corbu, Niculina Dinu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2022, A LVII-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 29-31 mai.2023,  Târgovişte, 2023, p.454-457  7,5 
  Emilia Corbu, Niculina Dinu, Raport preliminar al campaniei arheologice d ela Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), Campania din anul 2021, în Ialomiţa SN 1(5), 2021, Editura Cetatea de Scaun,  p.191-20037,5 
   1.Emilia Corbu, Niculina Dinu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2020, A LV-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 29-31 oct.2021,  Bucuresti-Sibiu,2022, p.333-342  7,5 
  2.Emilia Corbu,  Niculina Dinu,Vlădeni-Popina Blagodeasca, CCA (Cronica Cercetărilor Arheologice), Campania 2019, A LIV-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 25-27 nov. 2020, p.44-48  7,5 
  3.Emilia Corbu,  Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2018, A LIII –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 13-15 sept.2019,  Bucuresti-Sibiu,2019, p.250-252  15 
  4.Emilia Corbu,  Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2016, A LI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 24-27 mai 2017,  Bucuresti, 2018, p.155-159  15 
  5.Emilia Corbu,  Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica Cercetărilor Arheologice,Campania 2014, A XLIX –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 28-30 mai 2015, Muzeul Judeţean Argeş. Bucuresti,2015, p.150-152  15 
  6.Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2013, A XLVIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea 5-7 iunie 2014 în CCA, 2014, Institutul Naţional al Patrimoniului, p.156-158  15 
  7.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, A XLVII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, 27-30 mai 2013, Cronica cercetărilor arheologice, campania 2012, Institutul Naţional al Patrimoniului, Iasi, 2013,  p.138-141.  15 
  8.Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2011, a XLVI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Târgu-Mureş, 23-26 mai 2012,, p.168-170  15 
  9.Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în CCA, Campania 2010,  A XLV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice , Cronica Cercetărilor Arheologice ,Sibiu, 2011,  p. 146-148  15 
  10.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2009, a XLIV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice în  Cronica Cercetărilor Arheologice Suceava, 2010, p. 206-208  15 
  11.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, a XLIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice în Cronica Cercetărilor Arheologice -Valachica 21-22, Târgovişte,  27-30 mai 2009, p. 231-232  15 
  12.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2007, a XLII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Iasi, 14-17 mai 2008,  Cronica Cercetărilor Arheologice, Cimec, 2008, p.328-329.  15 
  13.Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2006, a XLI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Tulcea, Cronica Cercetărilor Arheologice , Cimec, 2007, p.395-396.  15 
  14.Emilia Corbu, Liliana Trofin, Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca-campania 2005,  a XL-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Constanţa, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2006, p.396-398.  7,5 
  15.Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni –Popina Blagodeasca –campania 2004, a XXXIX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Mangalia, 25-28 mai 2005, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2005, p.406-409.  15 
  16.Emilia Corbu,  Vlădeni- Popina Blagodeasca- campania 2003, a XXXVIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Cluj-Napoca 26-29 mai 2004, în Cronica Cercetărilor Arheologice, CiMEC, Bucureşti, 2004, p.369-372.  15 
  17.Stefan Olteanu, Emilia Corbu,  Vlădeni- Popina Blagodeasca- campania 2002, a XXXVII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Covasna, 2-6 iunie 2003, în Cronica Cercetărilor Arheologice, CiMEC, Bucureşti, 2004, p.339-341.7,5 
  18.Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Cercetarile Arheologice de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, a XXXVI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologiceîn Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2001, Buziaş, 28 mai-1 iunie 2002,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002,  p.334-336.  7,5 
  19.Emilia Corbu, Giurgeni-Orasul de Floci, Sector Grind 3, Avicola, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2001, a XXXVI-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologiceîn Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2001, Buziaş, 28 mai-1 iunie 2002,  CIMEC,  2002, p.145.  15 
  20.Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Sondajul Arheologic de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, a XXXV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2000,  Bucureşti, CIMEC, p.272-273.  7,5 
  21.Emilia Corbu, Ştefan cel Mare- pct,Feteasca-Aşezarea medieval- timpurie, A XXX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Brăila, 2-5 mai 1996,  în Cronica Cercetărilor Arheologice, Brăila, 1996, p. 119-120.  7,5 
 I12EXPOZIŢII propuse şi organizate de Emilia Corbu210 
  ,,MUZEUL SATULUI ,, COM. Vlădeni, jud. Ialomiţa, deschis în septembrie 2015. Expoziţia de bază a muzeului organizat într-o fostă şcoală generală de tip Spiru Haret  cuprinde trei expoziţii după cum urmează:    
  Expoziţia de Arheologice15 
  Expoziţia de etnografie15 
  Expoziţia de istorie modernă şi contemporană.15 
  Carafa cenuşie. ,,O călătorie în lumea ceramicii arheologice cenuşii,,. Expoziţie temporară de arheologie deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în Noiembrie  2012.15 
  O pagină din România Profundă: Sistemul Cooperatist din România (1864-1947),, Expoziţie foto-documentară itinerantă deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în aprilie 2010.  15 
  Patru Biografii de cărturari/Patru destine de martiri- Expoziţie foto-documentară itinerantă deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în aprilie 200615 
  Destine de Martiri- Expoziţie foto-documentară itinerantă deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în aprilie 2008,,  15 
  Vlădeni- Popina Blagodeasca – O aşezare de acum 1000 de ani,, – Expoziţie de arheologie deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în septembrie 2005  15 
  ,,Ioan C. Filitti-“ Expoziţie foto-documentară  temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în mai 2003  15 
  Amintiri din Slobozia de altădată.  Expoziţie foto-documentară temporară  deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în mai 2001  15 
  Apostol D. Culea- un apostol al învăţământului modern românesc Expoziţie foto-documentară temporară deschisă la Căminul Cultural Sudiţi  în aprilie 2000  15 
  ,,Gazete de cultură- Jurnale de politică în perioada interbelică – Expoziţie foto-documentară temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în septembrie  1998;  15 
  Mihail Vulpescu- Artistul şi profesorul –  Expoziţie foto-documentară  temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa –aprilie 1998;  15 
  Publicaţii ortodoxe româneşti în perioada interbelică,,- Expoziţie foto-documentară temporară deschisă la Muzeul Judeţean Ialomiţa în mai 1997  15 
CDII13Recenzie ştiinţifică într-o revistă academică5 
  Emilia Corbu, recenzia volumului Adrian Ioniţă, Spaţiul dintre Carpaţii Meridionali şi Dunăre în secolele XI-XIII, Editura Academiei, Bucureşti, 2005, 225 p. În Arheologia Medievală VI, 2007, Reşiţa, p.257-2615 
 I14Lucrare cu caracter de manual universitar sau tratat0 
 I15Iniţierea, coordonarea unui program de studii universitare0 
 I16Conferinţă personală ca invitat într-o instituţie universitară sau de cercetare internaţională. Calitate de visiting profesor.0 
RIAI17Comunicare la o conferinţă internaţională cu sistem de selectie sau peer review225 
  Emilia Corbu, Semne pe fragmente ceramice descoperite la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Sesiunea Ştiinţifică Internaţională ,, Istoria şi Arheologia na iogoiztocina Evropa prez srednovekevieto,, Universitatea Schumen, 14-16 nov.2023, Schumen, Bulgaria10 
  Emilia Corbu, Despre nivelul ,,locuinţelor de suprafaţă,, de la Vlădeni-Popina Blagodeasca Sesiunea Ştiinţifică Internaţională PONTICA, a 56-a ediţie:„Istorie şi arheologie în spaţiul vest-pontic” Constanţa 4– 6 octombrie 2023  10 
  Emilia Corbu,  
  1.Emilia Corbu, Despre încadrarea cronologică şi culturală a pieselor din metal descoperite în ,,poziţie secundară,, la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa) The international conference ,,Exploring dwellings and manufacturing spaces in the medieval context (7-14 centuries), Târgu Mures,27-30 octombrie 2020,10 
  2.Emilia Corbu, Despre relevanţa etno-culturală a căldărilor de lut cu torţi orizontale medieval-timpurii (sec.IX-X) Sesiunea Ştiinţifică Internaţională PONTICA, a 53-a ediţie:„Istorie şi arheologie în spaţiul vest-pontic” Constanţa 7 – 9 octombrie 2020  10 
     
  4.Emilia Corbu, Piese din os descoperite la Vlădeni-Popina Blagodeasca; 3-5 octombrie 2017-Constanţa-Sesiunea Internaţională Pontica10 
  5.Emilia Corbu- Fragmente de amforă  descoperite la Vlădeni-Popina Blagodeasca (campaniile 2000-2014). Sesiunea Internaţională Pontica -6-8 octombrie 2016 -Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa.10 
  6.Emilia Corbu, Ipoteze arheologice şi istorice cu privire la şanţul de apărare de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa); 2-3 octombrie 2014- Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa-Sesiunea Internaţională Pontica.  10 
    7.Emilia Corbu, Pentru o interpretare antropologică a culturii arheologice medieval-timpurii din secolele VIII-XI. Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice organizată de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, Constanţa, 3-5 octombrie 201310 
  8.Emilia Corbu: Cercetări interdisciplinare efectuate pe şantierul arheologic Vlădeni-Popina Blagodeasca,, jud. Ialomiţa,,. Simpozionul Internaţional ,,Dialog interdisciplinar în cercetarea academică,, 18-20 mai 2011-  Galaţi:  10 
  9.Emilia Corbu, Anexe gospodăreşti (cuptoare menajere şi gropi de bucate) în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca. Al-XVI-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (CIMA XVI), 4-5 septembrie 2011  10 
  10.Emilia Corbu, Date noi cu privire la localizarea  Onglosului. Sesiunea Internaţională  ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos. Orient şi Occident. 12-14 octombrie 2011-Călăraşi  10 
  11.Emilia Corbu, Piese din metal descoperite  la Vlădeni-Popina Blagodeasca Sesiunea Internaţională ,,Pontica,, 6-9 octombrie  2010  10 
  12.Emilia Corbu ,,Ceramica cenuşie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Sesiunea Internaţională  Pontica ,7-8 octombrie 2009 –Constanţa10 
  13.Emilia Corbu, Historical and archaeological evidences about the Patzinakai„s presence to the Lower Danube  Muzeul Regional Samara (Federaţia Rusă)- Conferinţa Internaţională – IV International Archeological Conference “The Cultures of Steppes of Eurasia of second half Ist thousand a.d.” 17- 21 noiembrie 2008  10 
  14.Emilia Corbu, Distincţii şi medalii conferite academicianului Gh. Ionescu- Şişeşti aflate în colecţia Muzeului Judeţean Ialomiţa, Simpozionul Internaţional ,,Medalii, Plachete, Insigne,, Braşov, 27-28 martie 200810 
  15.Emilia Corbu, Dunărea Istorică –obiectiv pritoritar în cadrul cercetării rezervaţiilor arheologice de la Dunărea Inferioară; Conferinţa Internaţională ,, Patrimoniul  muzeal de la Dunărea de Jos şi spaţiul carpatic în context european,, ICEM, Tulcea, 10-12 aprilie 200810 
  16.Emilia Corbu ,, Aşezări întărite la Nordul Dunării de Jos în evul mediu timpuriu,,. Sesiunea Internaţională ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos,, 21-24 octombrie 2008  Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi10 
  17.Emilia Corbu Ceramica lucrată cu mâna din aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-jud. Ialomiţa,  Conferinţa Internaţională  ,,Pontica,, 3-5 oct. 2008, Constanţa  10 
  18. Emilia Corbu ,, Relevanţa istorică şi arheologică a stratigrafiei aşezărilor medieval-timpurii. Studiu de caz: Vlădeni-Popina Blagodeasca. Muzeul Judeţean Ialomiţa, Slobozia- Conferinţa Internaţională – 40 de ani de muzeografie ialomiţeană. 6-8 noiembrie 2008  10 
  19. Emilia Corbu, Despre caracterul etnic al culturii arheologice medieval-timpurii. Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice ,,Istro-Pontica ,, 28-30 septembrie 2011-Tulcea- organizată de ICEM:  10 
  20.Emilia Corbu, Vasile Gabriel, O descoperite funerară inedită în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Studiu istoric şi antropologic. Participare la Sesiunea Internaţională ,,Pontica,,  2011-organizată de MINA Constanţa:  5 
  21.Emilia Corbu, O piesă de podoabă descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice,, Pontica, 2007, Constanţa,  3-5 octombrie 2007.10 
  22.Emilia Corbu, Archaeological Issues related to no.1 cremation grave from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county). Conferinţa Internaţională ,,Europa şi Marea Neagră,, desfăşurată la Universitatea Creştină ,, Dimitrie Cantemir,,  3-5 mai 2012:  10 
RIAI18Comunicare la o conferinţă organizată de un centru de cercetare sau de o societate academică din România şi Rep. Moldova.3 
  Conferinţa ,, Renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate-către o dezvoltare rurală durabilă,, organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală şi Patriarhia Română, 31 oct.- 1 nov. 2012: Emilia Corbu, File din istoria sistemului economic cooperatist (1864-1947).3 
RIAI19Coordonator al unor conferinţe sau paneluri la conferinţe internaţionale (inclusiv în România)0 
RIAI20Organizator al unor conferinţe naţionale  cu sistem de selecţie sau peer review0 
RIAI21Coordonator într-un proiect de cercetare cu finanţare obţinută prin competiţie publică naţională sau internaţională.60 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201115 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201215 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201315 
  Proiectul,, Sistemul defensiv de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, Finanţare Programul Naţional de Cercetări Arheologice, Ministerul Culturii,  201415 
RIAI22Membru într-un proiect de cercetare cu finanţare obţinută prin competiţie publică naţională sau internaţională.  
RIAI23Realizarea unui Hirsch index de minim 3 pe platforma Google Academic (sau ataşarea unei liste de cel puţin 70 de citări în lucrări de specialitate; exclus autocitările; se ia în consideraţie  o singură citare într-o lucrare)0 
CRITERIULDENUMIREA CRITERIULUIStandardul pentru profesor universitar, CS I, abilitare Prevăzut de legeStandardul pentru conferenţiar universitar, CS II Prevăzut de legeStandardul pentru conferenţiar universitar, CS II Indeplinit de Emilia Corbu
     
C1-CDISuma punctajelor pentru indicatorii I1-I312060200
C2-CDISuma punctajelor pentru indicatorii I4 şi I10-I11800500692
C3-RIASuma punctajelor pentru indicatorii I16-I23170100228
C4-CDI,DID,RIAPunctajul toral pentru Indicatorii I1-I23160010001632,5

DESPRE ARBORELE COSMIC ŞI ALTE MITURI CU ELENA OANĂ -AGAPIE

Cu arta pictoriţei Elena Oană Agapie m-am întâlnit  în urmă cu peste 20 de ani atunci când a expus pentru prima dată La Muzeul Judeţean Ialomiţa  o expoziţie de Paşti. Deschiderea unei noi expoziţii în aceste zile, în aceeaşi sală de muzeu, a fost o mare bucurie.  Deşi poate fi considerată o expoziţie de maturitate artistică, lucrările expuse degajă aceeaşi tinereţe de acum 20 de ani. Nu este o figură de stil, ci o constatare clară. Explicaţia ar fi tematica. Elena Agapie nu face experimente artistice, nu desenează ce îi trece prin cap (are idei, dar nu fantezii), nu are crize de artist neînţeles ce se exprimă prin artă, nu aşteaptă ca o amestecătură de culori să se numească artă. E un om cuminte. Elena merge pe căile bătute ale artei ca limbaj,  se documentează şi de aceea lucrările ei au o poveste care coboară fie din cultura creştină, fie din mitologia românească sau universală. In lumea mitului la fel ca şi în creştinism nu există timp, ci doar veşnicie. Arborele Cosmic, Pasărea Măiastră, Adam şi Eva, ,,Sufletul satului meu ,, Pântecul pământului  nu au vârstă. Poate de aici, veşnica tinereţe emanată de lucrările ei.

O altă trăsătură a lor este dinamismul. Intotdeauna miturile sunt dinamice, de vreme ce sunt inspirate dintr-o luptă cosmică dintre bine şi rău. Ca să exprime această trăsătură, atât de dificil de transpus în artă, Elena foloseşte o gamă bogată de culori calde pe care le combină savant cu auriu sau cu nuanţe sângerii de apusuri de soare. O ajută mult şi materialul. Uitasem să vă spun că Elena pictează pe sticlă, material care reflectă lumina.Uneori, pentru a o tempera, sticla pictată este aplicată pe lemn. Nu lipsesc nici culorile reci atunci când exprimă nostalgia unor vremi apuse. Pictoriţa ,,jonglează,, cu culori pastelate, combinaţii savante aşezate în straturi fine ca o şoaptă.

In fine, picturile Elenei mai au un ceva care uimesc, o combinaţie unică între stilizare şi detaliu. Chiar dacă pasărea măiastră este stilizată totuşi pare realizată dintr-o ,,broderie,, de cerculeţe, mărgele şi pene în vânt. Ar fi multe de spus despre arta Elenei Oană Agapie dar şi mai multe de văzut.

O felicit pe Elena Oană Agapie pentru acest dar artistic oferit prin această expoziţie şi vă aşteptăm să o vizitaţi.

CAPCANELE ISTORIEI

CAPCANELE ISTORIEI

Războiul din Ucraina este, din păcate, un exemplu în care istoria nu prea ajută. Ba chiar încurcă! Fapte istorice scoase din context pot fi exploatate unilateral, de una sau alta dintre părți. Pentru că nu este un război de dragul istoriei, ci pentru gazele din Marea Neagră!

Azi vorbeam cu cineva, o femeie simplă, plină de bunăvoință, dar dezinformată. Imi spune că, din păcate, Rusia trebuie să își ia teritoriile care îi aparțin. Care teritorii, întreb? Și din care epocă?

Războiul de acum nu ține de istoria unui popor sau al unui teritoriu, ci de istoria imperiilor care au dominat de-a lungul timpului Eurasia, adică acea parte a Europei care se întinde până la Munții Caucaz. Un teritoriu imens în care trăiau popoare diferite, de rase diferite și culturi diferite, din care majoritatea practicau nomadismul ecvestru. De aici, Imperiile de stepă cu o existență efemeră. In antichitate, pănă în evul mediu-târziu existau doar două imperii în care locuiau popoare sedentare și în care se dezvoltase o civilizație înfloritoare adică drumuri, poduri, apeducte, orașe, universități, comerț, biblioteci etc. Este vorba despre Imperiul Roman și Imperiul Persan. In Imperiile de stepă, poporul cel mai puternic cerea tribut popoarelor din jur, fără a le aduce în schimb nici un bine, ci doar garanția unei păci.

O bună parte din Ucraina, antica Scythiae, a făcut parte din acest areal imens și a avut parte  de o istorie zbuciumată.

După Sciții și Sarmații care inconjurau Marea Neagră și a căror istorie este destul de bine documentată  se poate spune că urmașii lor au continuat să trăiască și după secolul V. Cele două populații aveau numeroase triburi și mai ales erau indo-europeni, adică arătau ca europenii de azi.

După invazia hunică din sec. V, Eurasia intră sub steaua Imperiilor de stepă. Inițial a fost un Imperiu al turcilor de vest despre care stiu puține lucruri. Dar probabil de pe urma lui, Bulgarii de pe Volga au format un stat pe lângă Marea de Azov. Apoi a urmat puternicul Imperiu Khazar, care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică. Unul dintre cele mai stabile Imperii. Singurul care nu a avut nici un război cu Romania (Imperiul Roman de Răsărit poreclit de istorici Bizantin) deși erau o mare putere, dovadă ca au oprit ofensiva arabă pe linia Munților Caucaz. In Imperiul lor, locuiau khazari, bulgari, alani, maghiari și încep să se infiltreze pe insulele din jurul Kievului strămoșii rușilor de azi.  Toate popoarele menționate foarte războinice și bine organizate. Alanii, populatie europeană, erau după părerile unor savanți urmașii sarmaților, sau cel puțin erau un trib dintre aceia, locuiau pe lângă Don și în Crimeea. Istoria lor la fel de interesantă. Invazia hunică din secolul V îi impinsese spre Europa centrală. Unii au rămas ca federați ai Imperiului Roman în Dobrogea de azi, alții au plecat cu goții spre Europa de Vest și au ajuns pe Coasta de Azur din Franța, alții au format cu vandalii un regat în  Nordul Africii. Iar, alții s-au întors la Don și în Caucaz unde au ridicat niște fortărețe puternice. Cei care au rămas în Romania au devenit faimoși pentru că au reconfigurat cavaleria romană și au pregătit-o pentru a lupta cu populațiile de stepă. Prezența alanilor în Crimeea nu era un moft. In secolul X exista un stat independent numit Alania la Nordul Mării Negre și care întreținea relații bune cu Romania.

Amenințarea arabă îi determină pe khazari să se reorienteze spre partea de răsărit a Imperiului. Atunci intră în scena istoriei,  rușii care ocupă orașul khazar Kiev, unul dintre cele mai mari centre comerciale din partea de NV a Imperiului. De aici incearcă să atace Romania cu mica lor flotă de monoxile. Au două infrângeri usturătoare care îî face să se organizeze la Kiev și probabil o parte din triburile vecine le plătește tribut. De aici și Rusia Kieveană. Din motive care mie îmi scapă, maghiarii din Atelkuz care apărau partea vestică a Imperiului khazar se deplasează spre Pannonia insoțiți de două triburi khazare și fondează Ungaria de azi. Turanicii târzii, pecenegii și cumanii ocupă și ei teritorii din Khazaria formând vremelnicele state Patzinachia și Cumania.

In secolul XIII, invazia mongolă pune capăt Rusiei Kievene care se deplasează spre Moscova unde vor forma un centru de putere.

Mongolii cuceresc tot ce mai era din vechiul Imperiu Khazar. Capitala khazară Itil de pe Volga devine Batu-Sarai. Mongolii nu ucid populațiile întâlnite în cale,  ci doar le percep tribut. Bulgarii, rusii, alanii, turanicii și khazarii continuă să trăiască în noua ordine impusă de mongoli. D-abia în secolul XV, se întemeiază Statul Rus și se extinde în detrimentul Hoardei de Aur și d-abia din secolul XVIII se poate vorbi de Imperiul Țarist. Cu toate că au practicat deportările de populații, totuși o parte din vechile popoare au rămas pe loc. Dovadă câ Cecenia, Osetia, Ingusetia și Circazia se consideră urmași ai alanilor.

Asta e situația și Ucrainei de azi al cărei teritoriu a fost locuit în permanență de o populație cu rădăcini autohtone și care și-a luat o denumire geografică, practică des întâlnită la populațiile slave care au influențat Europa Centrală la un moment dat.

 

Cui credeți că trebuie să aparțină Crimeea și Donbasul după așa istorie întortocheată? Eu cred că statului recunoscut de tratatele internaționale. Pentru că altfel pot fi cerute de ucrainieni pentru că au fost teritorii locuite de sciți, dar și de urmașii de azi ai alanilor ca teritorii locuite de strămoșii lor. De europeni ca urmași ai Imperiului Roman care au avut cetăți în Crimeea. Hersonul e vechea cetate bizantină Chersonez. Apoi pot fi reclamate de mongoli ca teritorii cucerite de strămoșii lor și în cele din urmă, de ruși ca teritorii din vechiul Imperiu Țarist.

VREMURI GRELE? POVEŞTILE MORŢILOR ŞI IDEOLOGIA DE GEN

Am o profesie binecuvântată. Din când în când, printre altele, mai descopăr câte un mormânt. Pentru arheologi, mormintele sunt mană cerească, un bagaj de informaţii istorice inedite şi uneori extrem de interesante în condiţiile în care izvoarele scrise lipsesc pentru epoci sau culturi întregi. Oasele umane din toate timpurile şi epocile istorice ne-au adus date despre cauza morţii individului, bolile de care suferea, alimentaţia, talia, cum arătau fizic, etc. Datele despre genul individului  (masculin sau feminin) au permis istoricilor să elaboreze studii de demografie istorică, despre incidenţa anumitor boli la femei sau bărbaţi, despre munca femeilor etc. De pildă, s-au făcut determinări  de gen  inclusiv pe oseminte incinerate, dat fiind că anumite culturi practicau incineraţia. De pildă într-o necropolă slavă, s-a constatat că femeile avuseseră o  muncă foarte grea, muncind probabil în pădure, la căratul lemnelor,  alături de bărbaţi.  Ne place sau nu, genul ne este scris în oase, face parte din firea noastră, cum spuneau bătrânii.  Sexul nu se alege, îl avem scris în codul genetic . Fără determinările de gen, istoria noastră ar fi mai săracă.  Congresele şi conferinţele de arheologie funerară  de pe tot mapamondul au prezentat întregii lumi omul istoric, la propriu.

Ce mă doare?

Dacă Preşedintele nu aprobă legea iniţiată de Parlament conform căreia genul este egal cu sexul, atunci există riscul să nu se mai facă studii  privind genul scheletelor din mormintele istorice. Există deja un precedent. Inainte de cel de-al doilea război mondial, antropologii elaborau nişte interesante studii cu privire la rasele umane. Doar nişte politruci cum au fost naziştii au putut gândi ideologia rasei superioare. Nici un antropolog serios nu ar fi putut susţine că există rase superioare şi inferioare. Ei bine, naziştii au pierdut războiul, dar consecinţele ideologiei naziste au avut urmări. Studiul raselor a fost aproape abandonat. Pentru istorici este o mare pierdere, pentru că în vremurile istorice, când comunităţile erau oarecum izolate, trăsăturile rasiale erau mai bine păstrate decât azi. Istoricii ar fi putut urmări pe baza lor migraţiile şi consecinţele lor.  Chiar dacă în ultimul timp, reconstituirile faciale ne ajută foarte mult, totuşi cuvântul antropologilor ar fi fost  definitoriu.

Inteligenţa emoţională

In zilele noastre trăiesc unii care susţin că genul este o alegere, ţine de comportament şi nu are legătură cu sexul.

Dar există o  ştiinţă care ne arată  că învăţătura pe care o dăm copiilor poate modifica radical comportamentul şi preferinţele lor  şi anume  psihologia, mai precis domeniul inteligenţei  emoţionale. Tehnologia actuală a permis studii care au arătat că gândurile noastre nu sunt vorbe goale, ci pot modifica materia. La experimentul prin care s-a demonstrat că gândul modifică materia a asistat pe lângă mari oameni de ştiinţă, inclusiv Dalai Lama. Dacă în mintea copiilor noştri punem gânduri confuze cu privire la orientarea sexuală, se pot produce blocaje la nivelul trupului şi cu timpul vor deveni confuzi. Mă gândesc aici la împăratul Nero care la nunta lui, la care au asistat toţi demnitarii Imperiului Roman, s-a îmbrăcat în mireasă şi s-a măritat cu un însoţitor de-al lui, cerând zestre senatului roman. In acel moment, mulţi senatori bătrâni au văzut moartea împărăţiei romanilor. Crimele împotriva creştinilor, a propriei sale mame dar şi a unor mari personalităţi cum ar fi filosoful Seneca, au fost explicate atât de contemporani cât şi de unii istorici prin nebunia lui Nero.  Nu ştiu dacă a fost sau nu nebun, dar cu siguranţă a fost un tânăr confuz, a confundat planul personal cu cel politic, puterea cu abuzul, funcţia cu plăcerea. Şi-a cultivat doar drepturile, fără obligaţii. A fost răsturnat de revolta guvernatorilor şi declarat pericol public de către Senat, s-a sinucis la doar 30 de ani. Povestea lui Nero arată că chiar şi un tânăr bine crescut şi educat poate cădea pradă confuziilor de orice fel.

Ce ne spune Arci?

L-am numit Arcibald şi îl alintam Arci. Era singurul schelet găsit într-o groapă  imensă, boltită ca o catacombă, adâncă de 2,50 m. Era aşezat pe fundul gropii cu faţa în jos, capul la nord şi picioarele la sud. In creştetul capului avea o gaură largă  lăsată de un pumnal şi pe osul perietal  se păstrau urmele unei lovituri puternice. Este clar că nu murise de moarte bună. De când i-am văzut oasele, mi-am zis că trebuie să fi fost bărbat şi i-am dat un nume de războinic. Locul şi felul în care fusese îngropat, pământul din groapă, lipsa oricărei piese de inventar, nici măcar un ciob  de cană,  arătau că fusese la un moment dat considerat un blestemat. Mai mult chiar, şi acum după o mie de ani, din mormântul lui ieşise o mulţime de viermi ciudaţi care nu s-au împrăştiat ci ordonaţi într-o  coloană lungă s-au dus spre apus. Toată echipa am văzut cu mirare deplasarea ordonată şi grăbită a micilor vietăţi negre, cu capul rotunjit şi coada ascuţită. Aşa ceva nu mai văzusem  în viaţa mea. După care am ajuns la nivelul scheletului şi am constatat că mai erau nişte viermi care se ţineau scai de oase cu tot efortul meu de a curăţi perfect oscior cu oscior. Chiar şi peste câteva luni, la analizele antropologice, câţiva erau tot acolo. Obraznici!

In fine, determinările antropologice au arătat că fusese un bărbat de 27 de ani, de talie medie, 1,75 m şi care suferise de o boală ciudată şi în zilele noastre şi anume noduli Schmorl pe coloana vertebrală.  Boala a fost descoperită cu aproape 50 de ani în urmă.  Ei, bine, Arci ne-a dovedit că boala exista şi în urmă cu 1000 de ani şi pe vremea aceea probabil fusese considerat un blestemat, dovadă ritualul specific în care a fost îngropat. In zilele noastre boala este tratabilă dacă este descoperită la timp. Antropologul nu a făcut determinări de rasă, deşi pe mine mă interesau foarte mult. Craniul lui avea unele trăsături specifice şi pe mine mă interesa migraţia turanicilor.  Aşa că nu ştim cărui neam aparţinea.

Toate scheletele au o poveste interesantă, ceea ce dovedeşte că omul este încă o mare taină. Faptul că aceste schelete rămân mii de ani în pământ şi nu se dezintegrează total şi mai mult chiar pot fi analizate antropologic şi genetic este o dovadă că firea trupească este mai mult decât pare. Că nu se poate trece peste limitele trupului nostru.

Foto: Arci privind stupefiat la disputa ideologiei de gen.