Activitatea intensă a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR) şi când spun aceasta mă refer la organizarea aproape lunară a unor  conferinţe, întâlniri, congrese de nivel înalt şi foarte bine organizate, a făcut ca pe 31 oct.-1 nov. să aibă loc la Palatul Patriarhiei în sala ,,Conventus,, conferinţa ,, Renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate- către o dezvoltare rurală durabilă,,. Au participat câte doi reprezentanţi din fiecare eparhie, consilieri, preoţi, experţi din cadrul RNDR. Pe lângă prezentările în plen făcute de către  experţii  RNDR, mă refer la d-na Viviana Vasile, team leader US RNDR, Mădălina Vâjâiac şi alţii, au fost susţinute tot în plen  trei conferinţe. Deasemenea au fost proiectate filme istorice şi actuale despre cooperaţia istorică românească şi cea contemporană europeană şi au fost organizate două ateliere de lucru precum şi o excursie de studiu la Gospodăria Anexă a Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei  Bucureştilor. Şi, nu în ultimul rând a fost prezentată  expoziţia ,, O pagină din România profundă. Sistemul Economic Cooperatist,,. In final, toţi participanţii au primit binecuvântarea PF Daniei şi un mic dar, în urma unei frumoase cuvântări despre spiritul de solidaritate în economie, un exemplu în acest sens fiind cooperaţia istorică.

Au susţinut conferinţe în plen domnii Ovidiu Hurduzeu şi Alexandru Ciolan de la Liga Distributistă,, Ion Mihalache,,  şi subsemnata de la Muzeul Judeţean Ialomiţa. Domnul Hurduzeu a vorbit despre ,,Renaşterea spiritului de cooperare şi solidaritate-premisă a dezvoltării sustenabile a satului românesc,, şi trebuie să spun că a fost o conferinţă extrem de actuală. Alexandru Ciolan despre cooperaţia europeană, punctul forte fiind statisticile europene despre cooperaţie. De pildă, nu ştiam că economia Spaniei este cooperatistă în proporţie de …50%.  Eu am susţinut conferinţa cu tema: File din istoria sistemului cooperatist din România (1864-1947).

Conferinţa în întregime a fost un succes, totul a ieşit perfect,  participanţii fiind interesaţi de tematică şi foarte activi în cadrul atelierelor de lucru cu tema ,, Cum văd participanţii dezvoltarea comunităţii rurale prin renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate,,.  A fost o conferinţă cu adevărat binecuvântată, preoţii participanţi dovedindu-se parteneri de dialog documentaţi şi binevoitori.

De unde concluzia mea că solidaritatea nu este o idee, un sentiment ci o faptă.

Luni, 25 iunie 2012, la Biblioteca Judeţeană ,,Astra,, din Sibiu, a avut loc deschiderea expoziţiei itinerante ,,O pagină din România profundă. Sistemul economic cooperatist (1864-1947),, organizată de Muzeul Judeţean Ialomiţa şi Serviciul Judeţean  Ialomiţa al Arhivelor Naţionale.  La organizarea evenimentului de la Sibiu au participat şi Comisia Naţională Română pentru UNESCO şi Liga Distributistă ,,Ion Mihalache,, din Bucureşti.

Este prima expoziţie din ţară pe tema cooperaţiei istorice, un sistem economic aplicat în prezent  în aproape toate ţările Europei şi cu mari performanţe în Canada şi SUA. Cooperaţia istorică a avut o contribuţie importantă la economia românească  interbelică, mai ales în agricultură şi sistemul bancar. Cooperaţia a fost teoretizată d-abia prin anii 1930 şi a primit numele de distributism.

Expoziţia va fi deschisă la Sibiu până pe 6 iulie.

Despre cooperaţia istorică şi această expoziţie am mai scris pe acest blog:

Ce este cooperatia?

O prăvălie cooperatistă din 1929

Lipsa de reactie

Prima expoziţie despre cooperaţia românească

Cooperatia in agricultura

Cooperaţia în producţie

Cooperatia in sistemul bancar

Cooperaţia în desfacere şi consum

Organizarea cooperatiei

Personalităţi implicate în mişcarea cooperatistă

Publicaţii şi propagandă cooperatistă

In loc de concluzii

Rezultatele cooperaţiei

Expoziţia itinerantă ,,O PAGINĂ DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ. SISTEMUL ECONOMIC COOPERATIST (1864-1947),, a fost deschisă ieri, 10 martie 2011, la Complexul Naţional ,,Curtea Domnească,, din Târgovişte în cadrul Muzeului de Istorie Dâmboviţa, în sala Auditorium.
La deschidere au participat specialişti din muzee şi alte instituţii de cultură dâmboviţene, reporteri din presa scrisă şi televiziune, invitaţi. Au luat cuvântul directorii celor două instituţii organizatoare Ovidiu Cârstina din partea Complexului Naţional ,,Curtea Domnească,,, Florin Vlad din partea MJI, directorul Centrului Cultural Dâmboviţa, precum şi autorii conceptului expoziţional Emilia Corbu din partea MJI şi Bianca Mărmureanu din partea SJAS Ialomiţa.
Au fost prezentate principiile colaborării dintre cele două instituţii.
Eu am vorbit despre ineditul acestei expoziţii, prima din România pe această temă, a cooperaţiei istorice din România, despre nevoia lărgirii orizontului culturii economice a românilor redusă doar la economia comunistă şi acum capitalistă, câteva date generale despre cooperaţie şi în fine despre conţinutul expoziţiei.
Despre ce este cooperaţia am scris în mai multe articole postate pe acest blog.

Ce este cooperaţia?
Organizarea cooperaţiei
Prima expoziţie despre cooperaţia din România (1864-1947)
Cooperaţia în agricultură
Cooperaţia în sistemul bancar
Cooperaţia în producţie
Cooperaţia în desfacere şi consum

Am ales cooperativa de consum din comuna M. Kogălniceanu pentru că a fost satul bunicilor mei. In copilaria mea satul era destul de izolat. Avea un magazin mai simpluţ şi o cârciumă foarte frecventată, loc de pus la cale satul. La 1929, aflu însă că exista o cooperativă de consum cu sute de articole (inventarul implică 16 pagini mari de registru A3, scris mărunt), de la unelte la chimicale, de la stofe englezeşti la coloniale, de la cărţi de vizită la rechizite.

Un scurt istoric al acesteia ne propune Bianca Mărmureanu.

COOPERATIVA ,,UNIREA”, COMUNA MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUDEŢUL IALOMIŢA

DATA ÎNFIINŢĂRII- iunie 1924
CONDIŢIILE ÎNFIINŢĂRII:
– 27 membri asociaţi, locuitori ai comunei, cu un capital subscris de 65 500 lei şi 28 500 lei capital vărsat;

RAZA DE ACTIVITATE: comuna Mihail Kogălniceanu

SCOPUL:
– de aproviziona pe săteni cu cele necesare gospodăriei şi ocupaţiei lor;
– de a desface produsele în comun ajutând la valorizarea lor;
– de a organiza o secţie de consum;
– de a sădi între membri spiritul de solidaritate şi prevedere precum şi a le da sfaturi pentru îmbunătăţirea muncii pământului, creşterea vitelor şi pentru încurajarea şi dezvoltarea industriei casnice;

ACTIVITATE:
– aprovizionarea locuitorilor din comună cu obiectele şi produsele necesare desfăşurării activităţii;
-creşterea eficienţei în anumite activităţi;

EVOLUŢIE:
– în anul 1926 cooperativa avea 148 asociaţi cu capital subscris şi vărsat de 115 033 lei;
– şi-a inceput activitatea imediat după constituire, mărfurile fiind comercializate într-un magazin;
– în anul 1926 a înfiinţat un depozit de cherestea diversificandu-şi astfel gama de mărfuri puse în vanzare;
– în anul 1927 societatea a construit un local situat în centrul comunei iar la începutul anului 1928 magazinul cooperativei a fost mutat în noua clădire şi depozitul de cherestea în curtea acestuia;
– în anul 1928 cooperativa a deschis un alt magazin situat în altă parte a localităţii;
– membrii cooperativei au intenţionat să deschidă şi un depozit de sare, fapt ce nu s-a concretizat;
– cooperativa a fost înscrisă in Uniunea de Cooperative „Muntenia”;
– activitatea sa a fost afectată de criza economică de la sfarsitul primului deceniu al perioadei interbelice;
– ca urmare a pierderilor suferite, în primul rând datorită deteriorării mărfurilor aflate în stoc Adunarea Generală Extraordinară a cooperativei hotărăşte, la 28 iulie 1929, intrarea în lichidare a societăţii; lichidatoare a fost numită de către Institutul Naţional al Cooperaţiei Banca Populară „Mihail Kogălniceanu”, în decembrie 1938 aceasta fiind înlocuită cu Federala „Borcea” Călăraşi;

Bianca Mărmureanu,
SJAS Ialomiţa