SCRISOAREA DESCHISĂ ADRESATĂ MINISTERULUI CULTURII ÎN LEGĂTURĂ CU SCANDALUL DE LA BAIA DE ARAMĂ

In atenţia:

Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional

Comisiei Naţionale de Arheologie Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice

Grupul informal „Perspective Arheologice” activează pe internet, are la momentul acesta 351 de membri şi este compus din arheologi, istorici, arhitecţi, intelectuali preocupaţi de starea arheologiei româneşti şi de protecţia patrimoniului istoric. Pe adresa de email a grupului (perspective.arheologice@gmail.com) am primit, la data de 16 noiembrie, o scrisoare prin care ni se aducea la cunoştinţă situaţia apărută la Biserica „Sf. Voievozi” din Baia de Aramă (jud. Mehedinţi), ca urmare a intervenţiei mecanizate în zona fundaţiei nordice, sub pretextul unei cercetări arheologice de „evaluare”, la data de 11 noiembrie a.c. Pe această cale am aflat despre comunicatul de presă a Episcopiei Severinului şi Strehaei, postat pe internet (http://www.episcopiaseverinului.ro/stiri/religioase/comunicatdepresa.html), în care se dau date asupra împrejurărilor impricinate, inclusiv filme care documentează intervenţia „arheologică”.

Utilizarea mijloacelor de săpătură mecanică este, astăzi, o practică curentă în arheologia europeană, pentru decapare în zone fără potenţial arheologic cunoscut, sau pentru decopertarea superficială (stratul vegetal), în cazul în care lucrările afectează suprafeţe mari (precum lucrările preventive pentru proiecte de autostradă).

A practica o săpătură mecanică la baza unui monument istoric, în lungul zidului, pe mai mult de 7 m, şi pe o adâncime peste de 4 metri, este însă o decizie incalificabilă, arheologic distructivă şi non-informativă, moralmente criminală (în acea zonă se găsesc, obişnuit, morminte medievale) şi periclitând integritatea structurală a monumentului.

Filmele realizate de Episcopie probează, dincolo de îndoială, că lucrările au afectat direct fundaţia bisericii, din care au căzut mai mulţi bolovani de mari dimensiuni. Sugestia pe care o dă comunicatul Episcopiei – dar şi surse media, precum site-ul televiziunii DIGI24  Craiova (link-ul este afişat la sfârşitul acestui document) – este că acţiunea nu a vizat obiective ştiinţifice, ci căutarea unei comori; graba în care lucrarea s-a săvârşit (în ceva mai mult de 24 de ore?), cât şi mijloacele brutale alese de autori, par să le dea dreptate.

După informaţiile pe care le deţinem, autorizaţia de evaluare arheologică a fost emisă pe numele lui Gheorghe Petrov, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, persoană care însă nu apare în înregistrarea video.

Grupul „Perspective Arheologice” vă solicită o anchetă completă asupra evenimentelor de la Baia de Aramă, urmărind – cel puţin – clarificarea următoarelor:

•         Legalitatea activităţii. Dacă informaţiile sunt corecte, autorizaţia s-a dat pentru „evaluare de teren în zona curții bisericii, urmărindu-se următoarele obiective arheologice: evaluarea potențialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru inițierea unei viitoare cercetări preventive”, adică pentru curte, nu pentru fundaţia exterioară a monumentului.

•         A fost titularul autorizaţiei prezent la locul unde se desfăşurau săpăturile?

•         Care au fost arheologii înscrişi în Registrul Arheologilor, membri ai echipei arheologice, nominalizaţi în Autorizaţie, care au participat la activitatea incriminată de reprezentanţii Bisericii?

•         Cum poate fi „subcontractată” o autorizaţie de evaluare? Ce alte implicări în lucrări pendite de patrimoniul construit sau arheologic mai are acea firmă a d-lui Linguraru? Este firmă autorizată pentru intervenţia pe monumente istorice?

•         Documentaţia prezentată în vederea autorizării „evaluării” menţionează utilizarea mijloacelor mecanice şi poziţia exactă a intervenţiei? Dar obiectivul căutării unei comori?

• Ţinând cont că mănăstirea din Baia de Aramă este monument istoric grupa A (MH-II-a-10249), compus din biserică, chilii şi zidul de incintă (adică şi curtea, nu-i aşa?), conform LMI, există avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice? Prin prezenta, semnatarii acestei scrisori vă solicită următoarele:

• Constatarea responsabilităţilor nominale, pentru cele întâmplate la Baia de Aramă.

• Pedepsirea exemplară a arheologului titular, mergând până la retragerea dreptului de săpătură pe termen nelimitat, dacă a dovedit neglijenţă (sau mai rău).

• Sancţiuni disciplinare limitate pentru membrii colectivului nominalizat pentru cercetare, care au participat pasiv la o procedură inadmisibilă profesional.

• Constituirea unei comisii comune de evaluare din partea Comisiei Naţionale de Arheologie şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care să includă minimum doi ingineri de structuri, atestaţi pentru activităţi de restaurare-conservare pe monumente istorice, pentru evaluarea pagubelor aduse monumentului, pe termen scurt şi mediu (prognoză). Raportul comisiei speciale ar trebui să fie făcut public.

• Consultarea juriştilor MCPN în vederea precizării eventualelor aspecte penale ale activităţilor din 11 noiembrie 2013, de la Biserica „Sf. Voievozi”.

• Amendarea legislaţiei şi regulamentelor în vigoare, astfel încât intervenţia cu mijloace mecanice în perimetrul monumentelor istorice sau al siturilor arheologice să fie clar reglementată; astfel de intervenţii ar trebui solicitate pe baza unor documente anexe la Cererea de autorizare, în care zona intervenţiei mecanice şi amploarea ei să fie descrisă în termeni topografici şi volumetrici cât mai precişi, cu precizarea motivaţiei şi a tipului de unelte mecanice avute în vedere. În lipsa unor astfel de prevederi, se vor înregistra noi abuzuri, iar ultimii zece ani aduc numeroase exemple din mai toate oraşele istorice.

Deşi nu posedă statutul de ONG, grupul „Perspective Arheologice” vă solicită un răspuns în scris, în numele dreptului la informare al oricărui cetăţean, pe adresa de email precizată supra.

Lista semnatarilor va conţine calitatea profesională a semnatarilor, dintre care mulţi sunt arheologi profesionişti, firesc interesaţi de apărarea monumentelor istorice şi a bunului renume al breslei. Sperăm că lista de legături la materiale media care au reflectat evenimentul (infra), chiar dacă nu exhaustivă, este suficient de lungă pentru a vă convinge de interesul – legitim – al opiniei publice în legătură cu acest caz. Nesoluţionarea cererilor noastre va aduce serioase prejudicii bunului renume al arheologilor români, al instituţiilor abilitate prin lege să apere legalitatea, cât şi previzibile tensiuni cu BOR, impietând asupra altor – necesare – cercetări arheologice care, în mod normal, trebuie să preceadă lucrările de restaurare, aşa cum este cazul, în fapt, şi la Baia de Aramă, monumentul în cauză nefiind restaurat.

LA DATA DE: 19 noiembrie 2013

iniţiator: dr. Eugen S. Teodor, Muzeul Naţional de Istorie a României

PETITIA POATE FI SEMNATĂ AICI

COMUNICAT DE PRESĂ AL EPISCOPIEI SEVERINULUI ŞI STREHAIEI

Vineri, 15 Noiembrie 2013 11:14

Episcopia Severinului și Strehaiei își exprimă indignarea pentru situația nemaiîntâlnită până în prezent în care specialiști în arheologie și protecția monumentelor istorice au lucrat la lumina zilei, sub umbrela unei autorizații de diagnostic arheologic, cu aceleași metode distructive cu care căutătorii de comori „lucrează” la adăpostul nopții.

În ziua de 11 noiembrie 2013, la mânăstirea Sfinții Voievozi din Baia de Aramă, o echipa de cercetători formată din Gheorghe Petrov, responsabil științific de șantier, Horațiu Dorin Groza, Marin-Iulian Neagoe și Vasile Paul Scrobotă a început așa-zise lucrări de evaluare de teren, în baza Autorizației de Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisă de Ministerul Culturii pentru Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Autorizația în cauză a fost emisă pentru efectuarea „evaluării de teren în zona curții bisericii, urmărindu-se următoarele obiective arheologice: evaluarea potențialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru inițierea unei viitoare cercetări preventive”.

Prezenți la fața locului, reprezentanții Episcopiei Severinului și Strehaiei, însoțiți de un arheolog expert, dr. Gabriel Crăciunescu, au constatat cu stupoare că, pentru atingerea obiectivelor menționate în autorizație, echipa de cercetători contractase o firmă care să presteze servicii cu un buldoexcavator, cu braț și cupă de excavare, freză și picamer cu aer comprimat. Protestând împotriva acestui mod de lucru, reprezentanții episcopiei s-au lovit de indiferența echipei de cercetare, astfel încât buldoexcavatorul a început să excaveze.

În scurt timp, s-a constatat că lucrările nu se realizează conform Standardelor și Procedurilor arheologice instituite prin Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2392 din 06.09.2004, standarde care definesc evaluarea de teren ca acțiune nedistructivă și că metodele de lucru sunt complet neadecvate săpăturilor efectuate tangențial fundației unui monument istoric. În acest sens, în calitate de titulari ai monumentului istoric, reprezentanții Episcopiei au solicitat domnului Gheorghe Petrov să le pună la dispoziție Proiectul evaluării de teren, având în vedere că „este obligatoriu pentru arheologi să realizeze o Evaluare de teren numai pe baza unui proiect ce conține specificații scrise” (cf. Art. 3.1.11 din Standard – evaluarea de teren ). Această solicitare a fost formulată în virtutea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protecția monumentelor istorice și Codului Deontologic al Arheologilor din România (CDAR I, alin 4). Dl. Gheorghe Petrov a refuzat acest lucru, spunând că nu este necesară întocmirea unui proiect pentru lucrările de evaluare de teren. Precizăm că în art. 3.1.6 din standardul menționat se prevede că: „O evaluare de teren poate fi realizată independent de existența unui proiect de cercetare arheologică (proiect in care este prevăzută etapa evaluării de teren, n.n.). Este de dorit, în aceste circumstanțe, ca evaluarea de teren să fie realizată împreună cu arheologul care va executa săpătura, înainte ca activitatea intruzivă să înceapă, astfel încât să evite, pe cât posibil, afectarea patrimoniului arheologic”. Așadar, conform reglementărilor în vigoare, trebuie să existe fie proiectul de evaluare de teren, fie proiectul de săpături. Acest document este strict necesar pentru ca factorii în drept să poată verifica dacă modul de lucru aplicat pe teren corespunde cu cel autorizat de Ministerul Culturii. În lipsa prezentării acestui document, dl. Gheorghe Petrov a abuzat de calitatea sa de arheolog pentru a continua lucrările dincolo de limitele autorizației.

Așa a început dezastrul. Săpăturile arheologice profesioniste se fac stratificat, adică se degajează straturi-straturi de maximum 10 cm. Verificarea stratigrafiei (a straturilor succesive de locuire) se face printr-un sondaj, sub forma unui patrulater cu laturi de 1-2 m. În schimb, aici, s-a început excavarea terenului la 0,05-0,30 m de zidul bisericii, în zona tâmplei de nord, folosind cupa și brațul buldoexcavatorului. În procesul de excavare utilajul a smuls blocuri de piatră din fundația absidei. S-a realizat un crater cu adâncimea de 3,60 m în partea de est (la tâmpla de nord) și 1,80 m în partea de vest, lungimea craterului mergând paralel cu zidul nordic al bisericii pe o distanță de 7,90 m, lățimea acestuia fiind de 1,90 m. Din punctul cel mai adânc al craterului, de 3,60 m, a început forarea în stâncă, folosind un picamer minier, realizându-se o pătrundere cu adâncimea de 2,70 m și diametrul de cca. 3 cm. Ca urmare a blocării înaintării, s-a renunțat la acest canal de forare și a început, de la aceeași adâncime de 3,60 m, săparea unui canal oblic înspre fundația naosului bisericii. În cursul acestei ultime forări, burghiul utilizat s-a blocat în rocă, iar lucrătorii nu au mai putut continua, încetând astfel pretinsa „evaluare de teren”.

Menționăm că în tot cursul excavării, atât arheologii, cât și lucrătorii s-au comportat ca într-o galerie de mină și nu s-a acordat nicio atenție operațiunilor care sunt specifice lucrărilor de evaluare de teren: nu au fost decopertate treptat straturile arheologice, au fost excavate oase care au fost total ignorate și, cel mai important lucru, acțiunile de evaluare au continuat dincolo de identificarea stratului limită. Evaluarea de teren se încheie în momentul detectării stratului virgin (neatins de mâna umană), strat de altă culoare, în acest caz stratul de argilă roșie identificat la adâncimea de 1m. De la identificarea acestui strat, orice săpătură în adâncime a fost executată ilegal. Continuarea lucrărilor dincolo de adâncimea de 1 m, printr-o secțiunea excavată paralel cu zidul bisericii, a afectat structura de rezistență a bisericii, având în vedere că secțiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe zid, cât mai îngust, și fără să pună în pericol construcția.

Pe lângă modul agresiv de execuție a lucrărilor, interzis de legislație și condamnat de practica arheologică, reprezentanții Episcopiei Severinului și Strehaiei au fost uimiți să constate că echipa de arheologi s-a asociat în execuția lucrărilor cu dl. Linguraru Dumitru și firma sa, persoană în favoarea căreia au fost subcontractate lucrările de cercetare arheologică. Asupra aceastei persoane planează suspiciunea că s-a aflat printre căutătorii de comori care au realizat în ascuns săpături ilegale vandalizând biserica din Baia de Aramă. În fapt, de la începutul lucrărilor s-a mers direct spre o țintă dirijată nu de către responsabilul științific de șantier, ci de către dl. Linguraru Dumitru. Este responsabilitatea organelor în drept să stabilească: 1. relațiile contractuale dintre cercetători și firma care a executat săpăturile; 2. legalitatea executării săpăturilor de către firmă în absența autorizației specifice, subcontractarea fiind expres interzisă în lipsa unui nou act de autorizare; 3. relațiile contractuale dintre cercetători și finanțator, având în vedere că „evaluarea de teren poate fi inițiată sau desfășurată ca urmare a cererii unor sau unei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat” (cf. Standard – evaluare de teren. Scopul).

Având în vedere toate cele menționate, Episcopia Severinului și Strehaiei a formulat o plângere la organele de poliție. Inspectoratul Teritorial de Muncă a oprit executarea lucrărilor, întrucât puneau în pericol siguranța muncitorilor. Abia după acest moment, echipa de cercetători a menționat pentru prima dată explicit faptul că se aflau în căutarea unei cavități subterane care ar adăposti legendara „comoară a lui Brâncoveanu”.

Episcopia Severinului și Strehaiei nu se opune cercetărilor arheologice realizate conform standardelor aplicabile. Descoperirea unor vestigii brâncovenești la Mânăstirea din Baia de Aramă ar spori însemnătatea istorică și ar conferi un plus de importanță religioasă mărturiilor din vremea voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu. Niciodată, însă, descoperirea unor vestigii nu se poate face cu afectarea unui monument istoric.

Regretăm faptul că Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, instituție muzeală de prestigiu, a fost implicat într-o acțiune atât de reprobabilă.

Mulțumim doamnei Doinița Mariana Chircu, director al Muzeului Regiunii Porților de Fier, care a denunțat acțiunile întreprinse de domnul Gheorghe Petrov. Mulțumim, de asemenea, primarului orașului Baia de Aramă, domnul Rafael Dunărințiu, care s-a comportat ca un demn apărător al intereselor comunității, precum și Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți, Inspectoratului Teritorial de Muncă și Inspectoratului de Stat in Construcții pentru profesionalismul dovedit.

EPISCOPIA SEVERINULUI ȘI STREHAIEI

preluat de la EPISCOPIA SEVERINULUI ŞI STREHAIEI unde se află şi înregistrările video ale ,,săpăturilor arheologice,,.

DEZASTRUL DE LA BAIA DE ARAMĂ

DEZASTRUL DE LA BAIA DE ARAMĂ

La Baia de Aramă încă mai există chinuită şi nerestaurată o ctitorie brâncovenească, este vorba de biserica mănăstirii Sf. Voievozi. Nu are încă nici un plan de restaurare, deşi este monument de categoria A. Incepând de ieri, 11 noiembrie, va avea şi o problemă serioasă de rezistenţă a fundaţiilor. Dracul şi-a propus să o dărâme şi a găsit trei arheologi proşti să-i facă treaba. Mai precis cei trei ,,arheologi,,  au săpat un crater de patru  metri  lăţime şi patru metri adâncime paralel cu zidul exterior până în fundaţie. Craterul l-au săpat rapid cu excavator, freze, bicamer de mină. Şi din crater voiau să sape sub biserică.

Unii spun că voiau să găsească o cameră subterană în care ar fi o comoară. Eu le spun că băieţii ar trebui să se apuce de altă meserie. Arheologia nu-i de ei! Ar fi trebuit să ştie că:

  1. Secţiunile arheologice se fac întotdeauna perpendicular pe un zid, cât mai înguste, consolidate şi fără să pună în pericol construcţia.
  2. Secţiunile arheologice sunt stratigrafice, adică se decopertează strat cu strat, câte 10 cm, chiar şi atunci când sunt efectuate cu mijloace mecanice.
  3. Pentru găsirea unor camere subterane, proiectul de cercetare este cu totul altul, metoda de lucru este alta şi niciodată nu se fac cratere se 4 x 4 m adâncime. Niciodată!
  4. Tehnicile admise în standardele şi procedurile arheologice se aplică în funcţie de proiect, locul şi scopul cercetării. Nu aplici mijloace mecanizate lângă monumente istorice vechi de 500 de ani. Mijloacele mecanizate se aplică în situaţii excepţionale şi stratigrafic, dacă este cazul şi cu mare precauţie, doar  în câmp.  Nu credeam că legea trebuia să prevadă cum şi când se folosesc tehnicile. Arheologul deştept ştie unde şi cum se aplică tehnicile şi procedurile.

Părerea mea este că ne aflăm în faţa unui caz de malpraxis care a scăzut rezistenţa zidului bisericii.

Slavă Domnului că nu a căzut malul pe muncitori.