La finele acestei săptămâni la Muzeul Judeţean Ialomiţa va fi deschisă o expoziţie de ceramică arheologică inedită prin tematică şi bogată prin relevanţa istorică. Până atunci vă voi prezenta câte ceva din cuprinsul ei.

Expoziţia ,Carafa cenuşie. O călătorie arheologică în lumea ceramicii cenuşii,, are la bază o viziune antropologică asupra unei categorii ceramice, importante pentru arheologi, dar mai puţin cunoscută marelui public datorită poate şi modestiei sale. Ceramica cenuşie este o subcategorie a ceramicii negre cunoscută la numeroase populaţii  din America până în Asia şi din Europa până în Africa.

În general, istoria se învaţă secvenţial, pe epoci istorice separate, de unde şi impresia că fiecare epocă istorică o ia mereu de la capăt.  Această viziune istorică  oarecum tehnicistă este destinată studiului istoriei, adică specialiştilor care lucrează cu un volum mare de informaţie istorică şi astfel  creeze mereu casete şi casetuţe de ordonare a datelor istorice. In realitate, epocile se înlăţuiesc, nu există cezură, viaţa nu o ia mereu de la capăt. Astfel că dincolo de evenimente colosale există lucruri, elemente de cultură materială, care străbat epocile, mileniile, într-o călătorie care sfidează orice evoluţionism în istorie. Aşa se face că ceramica cenuşie s-a transmis de-a lungul mai multor epoci istorice,  aproape  2500 de ani,  pe un spaţiu destul de larg. Care sunt cauzele acestei performanţe vom vedea în paginile de mai jos.

Pentru că ne aflăm în faţa unei categorii ceramice speciale  a fost nevoie de  colaborarea a cinci muzee   pentru a strânge un lot de  90 de vase ilustrative pentru tema noastră. Majoritatea sunt exemplare întregi şi prin urmare foarte rare. Multe prezintă forme deosebite. Câteva sunt rarităţi.

Toate vasele din expoziţie sunt elemente de  datare   uneori a unor situri întregi, argumente pe care se sprijină atribuirea culturală a aşezărilor şi necropolelor istorice.  Provin din Muntenia şi Dobrogea adică atât din zona de munte, colinară şi de câmpie, de o parte şi alta a Dunării, fiind pe de o parte  mărturii ale nivelului  omogen de cultură şi civilizaţie atins pe aceste meleaguri şi pe de altă parte un argument privind importanţa acestei ceramici. Deasemenea, s-a urmărit ca pentru fiecare epocă istorică să fie prezentate toate tipurile de vase utilizate în perioadă. S-a optat pentru exemplare întregi pentru ca discursul expoziţional să fie coerent, dar au fost acceptate şi fragmente ale unor categorii rare cum ar fi imitaţiile getice după bolurile greceşti.

Catalogul conţine date generale dar şi de strictă specialitate arheologică, accesibile însă marelui public prin bogăţia de informaţie şi noutatea interpretărilor. Am ilustrat pe alocuri cu opere ale unor pictori impresionişti, deveniţi clasici. Este cunoscută preferinţa pictorilor de a folosi în compoziţia  multor naturi statice vase de lut de inspiraţie tradiţională.

Mulţumesc colegilor din muzeele partenere pentru  profesionalism, prietenie şi colegialitate. Acest proiect există şi datorită muncii lor.

Piesele arheologice prezente în expoziţia ,,Carafa cenuşie. O călătorie în lumea ceramicii arheologice cenuşii,, provin din colecţiile următoarelor muzee partenere în acest proiect:

MUZEUL JUDEŢEAN IALOMIŢA

MUZEUL BRĂILEI

MUZEUL JUDEŢEAN BUZĂU

MUZEUL DUNĂRII DE JOS CĂLĂRAŞI

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE CONSTANŢA

Expoziţie coordonată de dr. Emilia Corbu

Colectivul de realizare:

Dr. Emilia Corbu

Dr. Matei Gheorghe

Dr. Valeriu Sârbu

Dr. Matei Sebastian

Drd. Daniel Costache

Drd. Gabriel Stăicuţ

Dr. Valentin Parnic

Vasile Oprea

Dr. Cristina Talmaţchi

 Foto:  Ulcior getic (foto:Emilia Corbu)