De 20 de ani, PSD Ialomiţa nu a oferit nici o perspectivă economică clară acestui judeţ de câmpie şi a aşteptat nişte investitori ipotetici ca mortul colacul. Doreşte cineva să îi dea pomană, bine, dacă nu, oricum mortul nu poate reclama.
Niciodată agricultura ialomiţeană nu a fost lăsată la mâna unor presupuşi investitori. În evul mediu se prefera creşterea animalelor, ocupaţie care ar fi profitabilă şi azi. România modernă a lăsat agricultura pe mâna sistemului economic cooperatist care era cu totul altceva decât cooperativele comuniste care purtau abuziv acest nume, dar în realitate erau colhozuri. Şi nici nu se compară cu asociaţiile de azi care sunt un fel de arendăşie modernă.
In perioada interbelică în Ialomiţa funcţionau sute de cooperative agricole, de producţie, de desfacere şi consum. Cooperaţia a utilat cu maşini agricole moderne toată agricultura ialomiţeană precum şi marile moşii din Bărăgan. Cooperaţia pe care noi o aplicam în vremea când nu era nici măcar teoretizată ca sistem. Cooperaţia care azi reprezintă jumătate din economia Spaniei, cooperaţia care asigură 60% din PIB-ul celei mai bogate regiuni din Italia, Emilia-Romagna. Cooperaţia care ţine industria modei italiene prin 15000 de cooperative mici. Cele mai mari cooperative din lume care rulează trilioane de dolari sunt în SUA şi Canada.Şi politicienii noştri trăncănesc cu gura până la urechi de capitalism. Are și acela un rost. Se adresează oamenilor bogați, nu unei țări de oameni care au doar două brațe de muncă și o bucată de pământ. Dar și din acestea se scotea bogăție dacă se voia.
Când în urmă cu doi ani am organizat prima expoziţie a cooperaţiei istorice din România din perioada 1864-1947, l-am invitat personal pe Ciupercă Vasile la eveniment. Nu a venit, aşa cum nu am văzut pe nici unul cu poze mari cât casa la alegeri. Nu au dorit să ştie despre acest sistem economic aplicabil zonelor de câmpie.
A dat Dumnezeu şi prin Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală am ajuns acolo unde trebuia, la o mare reuniune pe probleme de agricultură cu invitaţi de înalt nivel din ţară şi străinătate, la Hotel Intercontinental. Apoi a urmat Palatul Patriarhiei şi binecuvântarea PF Daniel dată în faţa tuturor consilierilor eparhiali pe probleme economice din România de a se organiza cooperative după model istoric. Dar a durat doi ani. Dacă PSD Ialomiţa ar fi sprijinit acest proiect, ideea sistemului cooperatist ar fi fost demult în atenţia parlamentarilor.
Doar că ei aşteaptă investitorii, nu-i interesează cooperaţia. Să dau un exemplu. Dacă 250 de ha de pământ ar fi fost concesionate la cinci cooperative mici şi cu specific diferit de câte 50 oameni fiecare, s-ar fi asigurat 250 de locuri de muncă pe toată perioada anului. Şi ceea ce spun eu are la bază experienţa istorică a regiunii, când într-un sat ca Vlădeni, de pildă, existau mai multe cooperative, de păşunat, de pescuit, agricole etc.
S-a preferat ca 250 de ha să fie concesionate unui investitor italian. Omul avea câteva ha de pământ în Italia şi nu îşi permitea să le lucreze. Le-a închiriat şi cu banii a concesionat 250 de ha în România pe 15 sau 20 ani. A angajat circa 20 de oameni, majoritatea sezonieri, cu salariul minim pe economie. Investitorul este sprijinit şi de stat, prin diverse programe de agricultură.
Ce câştigă statul român de pe urma investitorului italian? Praful după tobă, adică banii pe concesiune, nu foarte mulţi şi câteva impozite pe salariul minim şi asta de-a lungul a 15-20 de ani. Aşa, ca să vorbim doar de bani. Practic ne-a blocat 250 ha pământ. Dacă privim aspectul social e un dezastru. Sătenii nu au unde lucra. Dacă mâine o babă senilă din fundul Italiei are nevoie de o slugă să îi pună plosca, o femeie bună de muncă din Ialomiţa pleacă urgent şi la ora X ajunge la locul de muncă. Baba nu aşteaptă nici o oră. Vor aştepta luni de zile copii rămaşi acasă. Iar sătenii care ajung să lucreze la câte o cooperativă din Spania nici nu vor să se mai întoarcă. Să mai spun că cel mai mare lanţ de cooperative din Spania a fost fondat în 1952 de un român? Nu are rost să mai sucim cuţitul în rană.
PSD a fost însă aşa de fericit de colacul investitorului încât i-au dat bonus şi un întreg sit arheologic, cu trei aşezări istorice (e vorba de Vlădeni-Popina Blagodeasca) din care una este singura aşezare medieval-timpurie din sudul României aflată în cercetare sistematică şi datează de acum 1000 de ani, din perioada de afirmare a poporului român. Investitorul PSD-ului o ară zdravăn şi anul acesta mi-a arat drumul de acces chiar în timpul cercetărilor, încălcând orice lege şi bun simţ. Legea lor este fărădelegea!
Lipsiţi de orice viziune economică asupra regiunii, politicienii locali au reuşit să distrugă satul ialomiţean, care se menţinuse chiar şi în timpul comunismului. Să nu îmi spună ei că au făcut drumuri şi vor face canalizare la sate, că doar astea trebuiau făcute. De aceea plătim impozite. Ei trebuiau să asigure locuri de muncă ţăranilor la ei acasă. Asta era menirea lor! Aveam nevoie de proiecte economice bazate pe experiența românească istorică și pe performanțele europene, nu de investitori. Nu au fost capabili să le facă! Ce mai vor de la noi? Să îi votăm în continuare? Să aștepte ca mortul colacul!
Şi să nu spună PNL că, atunci când au bătut palma cu PSD, nu a ştiut de toate acestea, că doar nu a trăit pe lună în ultimii 20 de ani.
Sa pice usl sa ramana pdl cea mai prosta solutie Partidele politice In special parlamentare ,, aceias marie cu alta palarie ” alegatori sa schimbe sistemul politic daca sunt constienti ca sistemul politic actual nu reprezinta majoritatea populatiei. Fericirea poporului inaintea ( PIB ) produsului intern brut