Apleacă urechea frate, să-ţi spun o vorbă de folos!

Este clar că după scandalul regizat măicuţelor de la mănăstirea Petru Vodă nu mai există libertate de exprimare. Aveţi grijă ce cântaţi în baie!

De la firul roşu la …

Protestul acelui obscur centru de monitorizare se înscrie într-o serie de acuzaţii de antisemitism şi fascism niciodată dovedite dar vânturate strategic ori de câte ori se atinge într-un fel istoria Mişcării Legionare. Aşa s-a întâmplat şi cu expoziţia ,,Destine de Martiri,, cu filmul ,,Portretul Luptătorului la Tinereţe,, cu interviul lui Ion Cristoiu la ,,Profesioniştii,,. Cazul cântecului de la Petru Vodă aduce o noutate. S-a trecut din mediul public la cel privat. Şi, deşi s-a invocat de zeci de ori că Mişcarea Legionară nu a fost catalogată drept fascistă în urma Procesului internaţional de la Nurberg, acuzaţiile continuă. De ce oare? Cui folosesc? Cât de îndreptăţite sau adevărate sunt? Nu ştim.

Laţul istoriei

Toate aceste proteste, bobârnace, scrisori, jalbe de acuzaţii antisemite vor fi îndosariate, numărate, declarate şi vor intra în istorie. Se va spune că în perioada, să zicem 2000-2010, în România au avut loc atâtea manifestări antisemite, însemnând expoziţii, interviuri, manifestări artistice, graffiti pe garduri cu autori necunoscuţi sau cunoscuţi, în care au fost implicate şi instituţii ale statului, personalităţi, pam-pam…Şi că la atâtea proteste nu s-a primit nici un răspuns. Şi, de aceea se impune păstrarea, finanţarea şi extinderea reţelei de cercetare, monitorizare a antisemitismului prin centre, institute etc. Şi cum traista de bobârnace se umflă pe zi ce trece, ea poate fi trântită şi pe masa internaţională. De ce, nu? Şi, pe baza lor, România poate fi sancţionată sau condiţionată de forurile internaţionale.
Aceasta este procedura în orice sistem democratic.

Ce-i de făcut?

Ei bine, dragii mei, civilizaţia contemporană prevede ca dreptatea să fie stabilită de justiţie. Judecătorii sunt cei care hotărăsc dacă o acuzaţie este întemeiată sau nu. Nu răspunsurile unuia sau altuia, persoană fizică sau juridică, ci instanţa de judecată, fie românească, fie europeană.
In faţa istoriei şi la masa discuţiilor politice flecăreala noastră de pe bloguri, articolele chiar documentate nu fac doi bani. Rămân însă în picioare protestele scrise ale Institutului ,,Ellie Wiesel,, sau mai nou ale acestui Centru de Monitorizare a Antisemitismului cărora din punct de vedere oficial nu li s-a răspuns. Doar instanţa poate răspunde unor asemenea acuzaţii. Logic şi legal este ca toţi cei acuzaţi de antisemitism sau fascism să se adreseze unei instanţe care să stabilească dacă acuzaţia e îndreptăţită sau nu. Doar aşa un protest rămâne valabil sau se va şterge din istorie.
După câte ştiu eu nimeni nu a făcut acest lucru până acum. S-au lamentat, apărat, îndreptăţit pe bloguri, în presă etc. Dar nu în instanţă. Ei cred că adevărul e clar. Dar nu e de ajuns. Toate aceste răspunsuri date la mânie pe net vor umfla dosarele de antisemitism. Atâta tot!
Că aşa stau lucrurile ne dovedesc chiar iniţiatorii acestor proteste.
Dacă ei ar fi fost convinşi 10% de dreptatea lor cu siguranţă ar fi acţionat în instanţă. De pildă, deşi cercetările arheologice girate de Institutul ,,Ellie Wiessel,, cu privire la un presupus masacru al evreilor în Pădurea Vulturi de lângă Iaşi nu sunt finalizate, totuşi comunitatea evreiască va iniţia statului român (dacă nu este deja pe rol) un proces de omucidere. Chiar dacă nu s-a stabilit anul crimei, dacă e 1939 sau 1941, presa vorbeşte despre ,,progromul de la Iaşi,,. Or, între cele două date există o diferenţă istorică enormă. În 1939 regele şi camarila erau la putere. Din ianuarie 1941 puterea e preluată de Antonescu şi armata germană. Nu este corect să pui în cârca armatei române prin presă crimele de la Vulturi, în condiţiile în care nici măcar anul evenimentului nu este clar stabilit.

Opinia mea este că aceste proteste care multora par de şagă sau abuzive, la scara istoriei sunt mai serioase decât credeţi. Ele pot costa de la finanţări acordate unor văzători de cai verzi pe pereţi până la imaginea României şi despăgubiri materiale. De aceea, se impune lămurirea lor pe cale juridică.

7 thoughts on “Apleacă urechea frate, să-ţi spun o vorbă de folos!

  1. D-na Corbu , de acord cu dvs.
    CINE AR TREBUI SA ISI ASUME ACEASTA ACTIUNE IN INSTANTA ?
    Stiu de actiunea celor de la CIVIC MEDIA
    Mi se pare mult prea putin . A venit vremea sa se faca ceva in directia aceata !

    “Calomniati , calomniati …ceva tot va ramane”

    Metoda o folosesc de mult …cu rezultate (pentru ei ) deosebite .

  2. Va urmaresc cu placere, de mult timp, blogul, dar este prima data cand simt nevoia sa si comentez : aveti perfecta dreptate, lucrurile trebuie puse la punct.

    Cateva idei :

    1/ In cazul recent legat de Parintele Justin si in cazurile similare in care este vizata o persoana/organizatie din prezent, lupta este in general cu o campanie de presa bine organizata (si cred ca acum devine de inteles de ce CSAT a considerat ca anumite campanii de presa pot reprezenta o vulnerabilitate pentru siguranta nationala). In cazul de fata, acel evocat „protest” al centrului pentru monitorizarea antisemitismului nu apare nicaieri integral, nu exista oficial pe pagina de internet a respectivului centru, iar citatele din el care au aparut in presa nu pot, dupa parerea mea de nespecialist, justifica o plangere formala catre Parchet – se vede ca este o mana de avocat: de exemplu, acuzatia adusa este de „extrema dreapta” si nu de „fascism”, pentru ca aceasta din urma varianta ar fi permis o cale de contra-atac la nivel juridic.

    2/ In cazurile legate de evenimente istorice, lucrurile mi se par si mai complexe. In cazul gropii comune de la Vulturi, este posibil intr-adevar ca osemintele sa apartina unor evrei si acestia sa fi fost ucisi de armata romana. Oricum, avem de-a face si aici cu o campanie de presa bine organizata, care a produs efecte independent de adevarul care urmeaza a fi stabilit; imaginea deja s-a creat: armata romana a ucis, inca odata, civili evrei inocenti. Presupunand ca este vorba de evrei, exista o multime de intrebari care nu au fost si nu vor fi niciodata puse de mass-media implicata in campanie :
    – Erau acei civili cu adevarat inocenti sau existau dovezi de sabotaj / colaborare cu inamicul, privitoare la ei ?
    – Au fost ei ucisi de armata sau a fost o actiune organizata de capul lui de un exaltat ?
    – Daca au fost ucisi de armata, a fost vorba de armata romana sau de cea germana ?
    – Daca au fost ucisi de armata, a incalcat armata legile razboiului sau, in situatii de flagrant delict de sabotaj pe timp de razboi, autorul putea fi condamnat si executat imediat ?
    – Au vreo valoare marturiile date in timpul anchetelor din anii de dupa instaurarea regimului comunist, marturii care puteau fi foarte bine obtinute sub tortura ?
    – Te poti baza pe amintirile unui om de peste 80 de ani, despre un eveniment petrecut in urma cu 70 de ani ?

    Eu as vedea o abordare pe 2 directii:
    1/ In cazurile legate de acuze lansate persoanelor si organizatiilor prezente: asistenta juridica pentru analizarea posibilitatilor de aducere in justitie si sprijin pentru lansarea actiunilor in justitie in cazurile cu sanse rezonabile de a fi macar acceptate de procuratura,

    2/ In cazurile legate de evenimente istorice, cred ca cea mai buna aparare este atacul: identificarea, in cazul condamnarilor realizate in primii ani ai regimului comunist, a celor ale caror sentinte au sanse bune de a fi anulate in cazul rejudecarii si lansarea procedurilor necesare pentru rejudecarea lor. Aceasta ar crea un precedent si ar putea permite abordarea in continuare a unor cazuri mai complexe.

    In ambele situatii, este nevoie de:
    – Un solid sprijin juridic,
    – O voce puternica a celor care gandim la fel (daca exista centrul MCA, de ce nu ar exista si un ONG pentru monitorizarea si combaterea anti-romanismului ?)

  3. Aveti dreptate, domnule Vladenko! Avem in fatza niste oameni care si-au facut din vorbe, presa si franturi de lege o sabie pe care stiu sa o manuiasca abil.

  4. Ar fi interesant de stiut care este politica editoriala a EvZ, acea fituica de 2 bani care a lansat acest subiect.
    Am urmărit comentariile timp de 2 zile. Intrigat fiind de numarul mare al comentariilor care erau cenzurate, am incercat sa postez un mesaj prin care atrageam atentia comentatorilor asupra faptului ca sunt victimele unei mascarade. mai exact comentariul meu cuprindea ipoteza ca in spatele subiectului sa fie un baietas cu ochii albastri, masterand la SNPSA si care efectueaza un sondaj referitor la doctrina nationalista legionara. Mai mult decat atat afirmam faptul ca jigodia da dovada de zel in a-si castiga cei 30 de arginti iudaici prin cenzurarea comentariilor deranjante si publicarea doar a celor care ar fi reliefat „nivelul ridicat de xenofobie si antisemitism” al poporului roman.
    Ce credeti ca s-a intamplat?
    COMENTARIUL NICI MACAR NU A APARUT IAR IP-UL MEU A FOST RESTRICTIONAT!

  5. pt. Anonim,
    Nu polemizez cu oameni care vorbesc din cărţi citite de o mână de oameni si văd prin filme de care nimeni nu ştie. Scuză-mă!

Leave a Reply to emilia corbu Cancel reply

Your email address will not be published.