Puţini ştiu că muzeele din România sunt obligate să se autofinanţeze, asta în timp ce alte instituţii de cultură primesc finanţare în întregime de la bugetul de stat. Autofinanţarea muzeelor este o nenorocire dar legea este în vigoare de 10 ani şi deja a produs pagube.

Dar altceva voiam să vă spun. Autofinanţarea muzeelor vine în special din săpături arheologice de salvare, din supravegheri arheologice, din descărcări de sarcină arheologică. Prin urmare muzeele vânează contracte cu investitori beneficiari.

Pe 31 decembrie 2010, când lumea mergea la revelion, Monitorul Oficial publica o OUG prin care aveau întâietate la contractele de achiziţii de lucrări publice şi contractele de servicii doar Muzeul Naţional de Istorie a României şi celelalte muzee abilitate.

Cum muzeele judeţene au prioritate în obţinerea autorizaţiilor de cercetare arheologică şi fără autorizaţie nu poţi face nici un fel de lucrări, chiar de-ai fi de la MNIR, nu am fost atât de alarmată. Au fost alarmate însă Universităţile şi Institutele de cercetare care oricum nu se dădeau în vânt după săpături de salvare.
Dar probabil că în urma scandalului de la Roşia Montană în care MNIR şi MCPN au tras şi bune şi rele ca urmare a săpăturilor de salvare cu cântec, comunitatea arheologică a devenit mai atentă.

Florela Vasilescu de la Cimec a postat pe romanianarchaeology un articol prin care acuza MNIR de un eventual monopol în arheologia de salvare. Au fost comentarii diverse. Pentru că o lege se modifică greu, eu propuneam interpretarea noului ucaz în corelaţie cu legislaţia arheologică existentă.

Cert este că, mai activ ca niciodată, Ministerul Culturii a emis deja un comunicat pe acestă temă. Sinceră să fiu, nu mă aşteptam la o reacţie rapidă de la o instituţie cu mişcări de balerină şi rar de tot de gospodină. E o surpriză plăcută.

Comunicatul oficial al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional

Ca urmare a diferitelor interpretări apărute în media referitoare la diferendele dintre Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Biroul de presă al MCPN face următoarele precizări:

Discuția din cadrul ședinței de guvern din data de 12 ianuarie 2011 a vizat analizarea cauzelor întârzierilor înregistrate în realizarea programului de construcţie a autostrăzii Cernavodă-Constanța.

În cadrul discuției, MCPN a arătat că Parlamentul României a adoptat Legea 278 din 24 decembrie 2010 (Legea 278/2010) privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii – publicată în Monitorul Oficial nr. 898 din 31 decembrie 2010.

Conform art. 72 al acestei legi (L. 278/2010), la articolul 15, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică pentru serviciile de cercetare și descărcare de sarcini arheologice pentru patrimoniul arheologic și siturile arheologice. Lucrările vor fi realizate de către Muzeul Național de Istorie a României și de celelalte instituții muzeale legal abilitate.»

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național consideră că prin această prevedere, introdusă printr-un amendament parlamentar, fără consultarea MCPN, poate fi afectată în mod negativ activitatea de descărcare de sarcină arheologică aferentă investiției menționate, din următoarele considerente:

În primul rând, intervenția legislativă citată este susceptibilă de a institui un monopol în domeniul descărcării de sarcină arheologică, prin limitarea la anumite instituții care va duce la blocarea tuturor lucrărilor de investiții publice și private, datorită lipsei de capacitate, instituțională și profesională, a instituției beneficiare. Prin efectul acestei intervenții legislative, se anulează dreptul de a desfășura orice tip de cercetare arheologică tuturor cercetătorilor din Universități și din Institutele Academiei Române, entități cu tradiție în acest domeniu și cu o contribuție semnificativă, inclusiv în activitățile premergătoare descărcării de sarcină arheologică pentru investiții importante.

Dincolo de consecințele menționate, textul introdus este inaplicabil și lipsit de coerență, marcat de contradicția între cele două teze ale sale (dispozițiile neaplicându-se unor servicii și lucrări, care sunt, mai apoi, „încredințate direct” unor instituții) și contravine atât principiilor care stau la baza actului normativ supus modificării, respectiv OUG nr. 34/2006, cât și reglementărilor speciale care guvernează domeniul cercetării arheologice (OG nr. 43/2000).

În consecință, MCPN va propune Guvernului modificarea de urgență a OUG nr. 34/2006, în sensul abrogării alineatului (11) al art. 15. Totodată, MCPN atrage atenția asupra întârzierilor care vor surveni până la adoptarea acestei modificări legislative și care, evident, nu sunt imputabile MCPN.

Ministrul Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor, a arătat că MCPN nu este implicat decât în faza de avizare a documentațiilor, și că toate celelalte faze de proiectare, contractare, expropriere și construcție sunt exclusiv în competența MTI. În momentul de față, tronsonul Cernavodă-Medgidia este descărcat de sarcină arheologică, urmând ca, în data de 28 ianuarie 2011, după avizarea în cadrul Comisiei Naţionale de Arheologie, DJCPN Constanţa să emită Certificatul. Pe tronsonul Medgidia-Constanța se lucrează în trei puncte. În alte opt puncte ale traseului urmat de autostradă, lucrările de cercetare arheologică nu pot începe, deoarece MTI nu a efectuat exproprierile.

Biroul de presă al MCPN
17 ianuarie 2011

P.S. Poate vor vedea si articolele mele aici si aici despre siturile arheologice care au o dublă întrebuinţare şi de teren agricol şi de teren cu destinaţie specială, ceea ce contravine legii 18/1991 a fondului funciar.