Monthly Archives: November 2010

MĂNĂSTIREA POLOVRAGI

Posted on by
4


De la bun început trebuie spus că mă simt bine în oricare biserică mare sau mică, de parohie sau de mănăstire. Mă simt ca acasă şi mă port firesc, uneori cam prea firesc. Există însă locuri în care timpul curge altfel. Şi mă refer aici la bisericile vechi. Există deasemenea locuri în care sufletul se luminează şi mă gândesc aici la bisericile frumoase prin ceva: dimensiuni, pictură etc.
Şi atunci când cele două coordonate vechime şi frumuseţea se împletesc ne aflăm în faţa unei capodopere.
Imi plac mult bisericile cu exterior pictat. Dacă ar fi aleg între cele din Bucovina şi cele din Oltenia m-aş opri la cele din urmă. Parcă sunt mai bine păstrate, restaurate şi puse în valoare. Şi nu doar atât. Sunt mai mici, mai umane, ca nişte corăbii cu ziduri groase şi catarg înalt.
Iar dintre toate biserica bolniţei cu hramul Sf. Nicolae de la Polovragi mă copleşeşte. Este mică, relativ scundă, cu ziduri groase care îi dau un aer masiv. In interior însă te topeşte. Este şi mai mică. Cât un ou. Însă zugravii Ion şi Gheorghe au pictat-o în întregime în stil bizantin cu sute de scene. Panourile sunt mici, unele cât o foaie A3. Iar sfinţii sunt sfinţi cu trupuri subţiri, longiline ca nişte fuioare, cu feţe luminoase. Cu bătrâni simpli purtând bărbi lungi şi albe. Este clar. Simţi că sfinţii sunt altceva, altă specie. Au trăsături îngereşti.
(Foto:Emilia Corbu)

LEPĂDAREA DE ,,BANDIŢI,,

Posted on by
6

Desele intervenţii ale unor instituţii şi personalităţi evreieşti cu privire la cenzurarea manifestărilor culturale sau de cercetare istorică privitoare la evenimente, personalităţi sau persoane din perioada interbelică sau din cel de-al doilea război mondial din România sunt neconstituţionale şi încalcă suveranitatea poporului român.

Constituţia României prevede:

ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

In DEX ni se explică foarte clar ce înseamnă cuvântul suveranitate:
suveranitate – SUVERANITÁTE s.f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independenţă; putere supremă. * Suveranitate naţională = independenţa unui stat faţă de alte state. Suveranitate de stat = supremaţie a puterii de stat în interiorul ţării şi independenţă faţă de puterea altor state. – Din fr. souveraineté. Suveranitate ≠ dependenţă.

Istoria românilor aparţine poporului român. Este suma faptelor strămoşilor lor. Prin urmare doar poporul român poate hotărâ ce anume interzice sau cenzura din istoria sa. Dar cum istoria este ştiinţa trecutului niciodată nici un popor nu a cenzurat cercetarea istorică. De ce ar trebui să o facă tocmai acum? Cu atât mai mult cu cât d-abia în ultimii zece ani a expirat termenul prin care anumite arhive sunt deschise după 50 de ani.

Reclamarea de curând a unei emisiuni a d-nei Eugenia Vodă este ultima dintr-un şir de evenimente culturale româneşti cenzurate, listă care creşte pe zi ce trece. Tot în acest an aceeaşi indivizi au reclamat la Berlin filmul ,,Portretul luptătorului la tinereţe,,. Cu câţiva ani în urmă au reuşit închiderea expoziţiei ,,Destine de Martiri,,.

Dacă aceste evenimente culturale ar fi avut loc în Israel atunci evreimea avea dreptul să protesteze. In România protestul lor încalcă suveranitatea poporului român. Doar românii au dreptul să aplice ,,damnatio memoriae,, criminalilor de război. Dar condamnarea publică nu anulează dreptul istoricilor la cercetarea de specialitate. Comunismul a fost condamnat public dar nu a fost interzis. Or, în timpul comunismului au fost omorâţi sute de mii de români. Dar comunismul este şi va fi mai departe o temă de cercetare istorică, sociologică, ideologică, artistică, dacă vreţi. Şi aşa va rămâne.

Recunoaşterea holocaustului în România nu este sinonimă cu aruncarea la gunoi a istoriei românilor şi nici cu politica pumnului în gură.
Iar dacă se cere cenzurarea unor epoci şi personalităţi din istoria românilor atunci aceasta trebuie să fie reciprocă şi internaţională. Nu am auzit până acum ca în istoria poporului evreu să fie condamnaţi public bancherii care l-au finanţat pe Hitler la începutul ascensiunii lui politice. Nu am auzit să fie condamnaţi nici evreii comunişti implicaţi activ la instaurarea unui regim criminal în Europa de Est. Nu am auzit ca Ungaria să comdamne public şi să interzică acele personalităţi a căror activitate a vizat uciderea a sute sau poate mii de români.

De ce doar românii să fie nevoiţi să scoată din istoria lor un capitol despre care nu cunosc mare lucru. Nu ştim dacă au fost buni sau răi. Nu avem date concrete despre aşa-zisele crime. In timpul comunismului cercetarea ,,Mişcării Legionare,, nu a fost posibilă. D-abia acum după 1989 existau premisele cercetării obiective a acesteia. Dar văd că nici acum nu se poate. Atunci nu au vrut comuniştii, acum nu vor evreii. Şi unii şi alţii vor lepădarea de ,,bandiţi,,. Aşa! Fără cercetare, fără judecată!
Ce ştiu ei şi noi nu ştim?

VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA. CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN ANUL 2010

Posted on by
Reply

In fiecare an în România se desfăşoară peste o sută de cercetări arheologice sistematice şi câteva sute de cercetări arheologice de salvare, preventive sau de supraveghere. La finalul fiecărei campanii se elaborează un scurt şi sintetic raport destinat publicării în Cronica Cercetărilor Arheologice din acel an. In primăvara următoare are loc o sesiune naţională a arheologilor din România în cadrul căreia fiecare responsabil ştiinţific prezintă raportul final al cercetărilor sale din anul precedent. Atunci când stadiul cercetărilor dintr-un sit permite conturarea unei imagini de ansamblu a aşezării aflate în studiu se publică monografia arheologică. Pe baza monografiilor de specialitate se scrie istoria unei regiuni, a unei epoci.
Rapoartele şi monografiile se adresează, din păcate, unui public restrâns de specialişti. Dar, asta nu înseamnă că nu pot fi înţelese ci doar că acestea aparţin unui context istoric cunoscut doar de arheologi şi istorici.
Cercetările arheologice pe pe Popina Blagodeasca sunt completate cu studii pluridisciplinare: arheozoologice, antropologice, carpologice, arheomagnetice.

AŞEZAREA MEDIEVAL-TIMPURIE DE LA
VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA (sec.IX-XI)

Dr. Emilia Corbu

Săpăturile arheologice desfăşurate în perioada 16 august-20 septembrie, pe baza autorizaţiei de săpătură sistematică nr.47/2010, au avut următoarele obiective:
1) Delimitarea limitei de est a aşezării medieval-timpurii;
2) Cercetarea complexelor de locuire interceptate parţial în cursul campaniei din anul 2009.
3) Investigarea complexelor arheologice descoperite în 2010.
În sectorul A de pe grindul sudic au fost deschise un număr de 10 casete (A 30-A40) de 4 x 4 m, însumând un total de 160 mp. Pe suprafaţa lor au fost descoperite un număr de nouă complexe arheologice din evul mediu şi epoca getică.
Au fost cercetate integral:1) trei gropi de bucate medieval-timpurii; 2) un atelier meşteşugăresc; 3) o locuinţă de suprafaţă; 4) o groapă cu funcţionalitate neprecizată.
Au fost cercetate parţial următoarele complexe : 1) un complex getic localizat în cas. A 30; 2) Un complex getic aflat în cas. A37 ; 3) Un complex medieval-timpuriu aflat în A40 ; 4) Un segment de palisadă aflat în A40.
A fost întocmită toată documentaţia aferentă cercetării acestora: 18 desene de grund şi de profil, 250 de fotografii, 60 de pungi cu material ceramic, 60 de pungi cu material documentar.

Atelier meşteşugăresc nr.1 (Cas. A30- A 35, A 38)

S-a delimitat la -0,35-0,40 m. În profil se prezenta ca o alternanţă de sedimente în lentile groase de detritus brun-cenuşiu foarte afânat alternate cu straturi de pământ galben. Era orientat E-V cu dimensiunile de 3,50 x 3,25 m. Avea podeaua din pământ bătut la – 1,02 m pe care se afla un sediment de cenuşă vegetală (fig.1).
Cuptorul cruţat în lut se afla în colţul de SV şi avea o amenajare unică (fig.2) din care se păstrau trei elemente după cum urmează:
1) o groapă de alimentare aproximativ rotundă de 1 m x 0,85 m şi adâncă de 1,75 m din care se alimenta focul;
2) o camere de ardere care probabil în vechime fusese cotlonită, boltită până sub coş. Era rotundă cu diametrul de 1,35 m şi adâncimea de 1,65 m de la nivelul actual al solului. Faţă de nivelul podelei bordeiului avea adâncimea de doar 0,65 m. Se lega de coş printr-un canal lat de 0,60 m şi lung doar de 10 cm, ca o gâtuire. Groapa era plină cu arsură, cenuşă, pământ ars, urme de lutuire ale pereţilor.
3) un coş de evacuare a fumului care se prezenta ca o platformă ovală de 1 m x 0,75 m, de formă aproximativ ovală cu diametrul transversal de 1 m şi longitudinal de 0,75 m caracterizat de un strat fin de cenuşă. Avea două trepte, una la 0,95 m aproape de nivelul podelei şi o alta la 0,75 m.
Detaliile contructive, dimensiunile şi amplasarea ne fac să credem că este vorba de un cuptor de meşteşugar, probabil de olar, căruia nu i s-a păstrat camera de coacere cruţată în lut şi pe care o bănuim după sedimentele caracterizate de mult pământ galben dispus în straturi orizontale vizibile şi pe profilul vestic al locuinţei.
Inventarul atelierului era foarte sărac şi consta dintr-un număr restrâns de fragmente ceramice neîntregibile provenite de la următoarele categorii ceramice: ceramica nisipoasă, ceramica cenuşie, ceramica roşie, ceramica smălţuită, ceramica lucrată cu mâna.
Ceramica din pastă nisipoasă prezentă în toate straturile complexului se află în cantitate foarte mică de doar 38 fragmente. Unele erau din pastă foarte bună cu nisip fin, arsă reducător uniform, decorată cu striuri oblice pe orizontale, registre de striuri, striuri verticale pe orizontale. Altele conţineau nisip de granulaţie medie, arse la roşu, decorate cu striuri.
Din ceramica cenuşie, foarte rară în toată epoca, au apărut doar 13 fragmente din care unele lucrate la roata rapidă şi de culoare neagră. Cele lucrate la roata de mână sunt de culoare gri-cimentos, exfoliate, lustruite cu linii în reţea.
Cele mai multe, 84 fragmente sunt din pastă roşie şi provin de la vase diferite.
Un număr de 27 fragmente erau din pastă roşie-cărămizie, din care unele cu angobă gălbuie şi coaste la interior, ca de amforă.
Alte 15 fragmente erau din pastă roşie din care unele cu miezul negru în spărtură provenite de la oale cu fundul plat.
Din pastă fină cu mică, cu perete subţire de doar 5 mm, ardere oxidantă uniformă, decorate cu humă albă au apărut 14 exemplare. O buză şi o toartă păstrate de la o oală cu gura largă, buza răsfrântă, gâtul scurt, diametrul maxim în zona umerilor cu toartă lipită pe umăr şi buză. Alt exemplar provine de la o ulcea cu toartă.
Fragmente mici, smălţuite în diverse culori, au apărut în 13 exemplare.
S-au găsit 15 fragmente lucrate cu mâna la adâncimea cuprinsă între 0,65-0,80 m, decorate cu brâu alveolat din pastă omogenă cu pelicule de calcar.
Situaţia inventarului ceramic descoperit permite doar încadrarea cronologică largă în sec.XII-XIV. Datarea propusă are la bază:
– coexistenţa unor specii ceramice diferite: ceramicii din pastă nisipoasă (continuă până în sec.XII-XIII) cu ceramica din pastă roşie (pare în sec. XII-XIII), ceramică smălţuită (început de secol XIV) şi ceramica din pastă fină, roşie cu mică decorată cu humă albă (apare în sec. XIII-XIV).
– Cantitatea mare de ceramică roşie din care unele fragmente cu miezul negru în spărtură asigură limita inferioară în sec. XII.
In profilul de est se observă un alt complex ce urmează a fi cercetat anul viitor.

Groapă cu funcţionalitate neprecizată (Cas. A 35, c.2)
In anii anteriori am descoperit pe traseul SF şi în SA, c.1 o serie de gropi cu gura largă, fundul conic, formă neregulată considerate de noi ca fiind ,,gropi cu funcţionalitate neprecizată,,. Textura sedimentelor, dispunerea, compoziţia din Cas. A35, c.2 ne sugerează că ateleriul a fost intersectat de o astfel de groapă al cărei fund conic perfora podeaua acestuia până la -1,45 m. In fundul conic al gropii care avea diametrul de 0,75 m şi adâncimea de -0,45 m s-a găsit un denar unguresc ceea ce datează aceste complexe in sec. XVI şi le leagă de satul Blagodeşti menţionat în documente în 1508.

LOCUINŢA DE SUPRAFAŢĂ (Cas. A36-A37)

La doar -0,26 m de la suprafaţa actuală a solului a apărut o pată caracterizată de un sediment brun, cenuşos, cu arsură şi paiantă.
Era orientată NE-SV şi avea dimensiunile de 5 m x 3,50 m. A avut podea din lut galben bătătorit la -0,60 m de la nivelul actual al solului. Două gropi de pari cu dm. de 0,30 m se aflau aproximativ pe mijlocul laturilor lungi. Dintr-un par se mai păstra un fragment de aproape 1m prăbuşit (fig.3). În colţul sudic era un cuptor cotlonit cu vatră în faţă. Vatra propriu-zisă era rotundă cu dm. de 1 m şi prezenta o refacere. Vatra din faţă era de aprox. 0, 60 m. Intreaga construcţie a fost răvăşită de lucrările agricole. Inventarul foarte sărac.
Cantitativ predomină materialul din pastă roşie, fină, decorat cu humă alburie (29 ex.) şi fragmentele din pastă roşie ca de amforă dar de calităţi diferite (19 ex.). Au apărut de asemenea 33 de fragmente din pastă lucrată cu mâna aflate până la adâncimea maximă de -0, 45 m ceea ce face să presupunem că au fost purtate de plug. Din pastă nisipoasă cu scooică, arsă oxidant dar şi reducător au fost găsite 8 fragmente. Din pastă cenuşie arsă în ambele variante, oxidant dar şi reducător s-au găsit doar patru fragmente.
Pe baza situaţiei stratigrafice, a detaliilor constructive ale complexului şi a fragmentelor ceramice descoperite complexul se datează în sec.XII-XIV.

GROAPA DE BUCATE NR. 22 (Cas. A 32, c. 1,4)
S-a delimitat la -0,37 m de la nivelul actual al solului, ca o pată de sediment brun, afânat pigmentat cu cenuşă alburie.
Avea formă de butoi, cu diametrul gurii egal cu dm. fundului de 1,20 m şi umerii puternic boltiţi. Adâncimea era de doar 1,30 m. Inventarul era foarte sărac şi consta din fragmente ceramice, paiantă şi puţine oase fragmentare de animale (fig.5).
Cele opt fragmente ceramice din pastă nisipoasă conţin nisip de granulaţie medie, sunt arse uniform, reducător şi sunt decorate cu striuri şi valuri pe striuri orizontale. Doar două fragmente din pastă cenuşie au fost găsite. Au apărut în schimb 21 fragm. din pastă roşie atipice de la vase diferite, oale sau probabil amfore.

GROAPA DE BUCATE NR. 23 (Cas. A 34, c.1,4)

Se delimitează imediat sub stratul arabil la -0, 30 m de la nivelul actual al solului (fig.6). Are umplutura brună, afânată pigmentată cu pelicule fine de cenuşă vegetală. Avea formă de sac cu gura în formă de pâlnie îngustându-se de la dm. de 1,50 m la 1,10 m de unde începea umărul gropii. Diametrul bazei era de 1,80 m. Adâncimea era de 2,10 m, iar pe fundul gropii erau pete de arsură (fig.7).
Amestecate în toată umplutura se aflau 79 fragmente din pastă nisipoasă, 5 fragmente din pastă cenuşie, 5 fragmente din pastă roşie, 15 fragmente lucrate cu mâna, paiantă, oase fragmentare, zgură. Fragmentele ceramice din pasta nisipoasă conţin nisip fin, bine omogenizat, au angobă cărămizie în timp ce altele au pasta rugoasă cu nisip de granulaţie medie. Sunt decorate cu striuri dese, valuri pe umăr, striuri verticale pe incizii orizontale, valuri alternate cu striuri, valuri formând ochiuri între ele. Fragmentele lucrate cu mâna sunt de asemenea diferite. Unele lustruite sunt decorate cu pastile rotunde.

GROAPA DE BUCATE NR. 24 (Cas. A 34, c.2,3)
Este o groapă de bucate inclusă într-o anexă gospodărească, asemănătoare beciurilor din zilele noastre. Incă de la -0,25-0,45 s-a delimitat un sediment brun, afânat cu pigmenţi de arsură, pământ galben, paiantă, orientată NE-SV cu dimensiunile de 3 x 2,50 m cu colţuri rotunjite (fig.8). Adâncimea de la nivelul actual al solului era de 0,80 m din care cobora groapa. Pe latura estică avea o treaptă la 1,35 m şi lată de 0,25 m. Pe latura vestică groapa a fost săpată de la 0, 30 m şi boltită în formă de sac.
Umplutura era brună, foarte afânată. Avea adâncimea de 2,45 m şi diametrul fundului de 1,65 m (fig.9).
Inventarul gropii consta din ceramică nisipoasă, ceramică lucrată cu mâna, ceramică cenuşie, ceramică smălţuită şi ceramică din pastă roşie ca de amforă, zgură, paiantă, fragmente de fier. La adâncimea de -1,80 m se aflau două schelete întregi de animale, probabil ovi-caprine. Este a doua groapă de bucate de pe Popina Blagodeasca în care s-au găsit schelete întregi de animale.
Cele 36 fragmente ceramice sunt din pastă de calitate diferită, după cum urmează: pastă cu nisip fin, angobă cărămizie, decor striat; pastă cu nisip, microprundiş, cioburi pisate, ardere pătată, angobă cărămizie. Se remarcă decorurile cu striuri oblice pe orizontale, registre de valuri pe striuri.
Cele 65 fragmentele ceramice lucrate cu mâna sunt atipice atât în privinţa pastei cât şi a calităţii. Unele erau lucrate din pastă cu cioburi pisate şi calcar, în timp ce altele erau din pastă cărămizie cu miez negru.
Fragmentele din pastă cenuşie (17) sunt lucrate fie din pastă fină, arsă oxidant sau reducător, cu decor lustruit în reţea.
Au mai apărut 28 de fragmente din pastă roşie ca de ,,amforă,,, la fel de atipice, provenite de la vase diferite.
O prezenţă la fel de sporadică înregistrează fragmentele smălţuite (2 ex.) şi din pastă roşie, fină, cu mică.
In concluzie gropile de bucate se încadrează în intervalul cronologic al sec. X-XI spre această datare corelându-se atât situaţia stratigrafică a acestora cât şi inventarul.

Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie

Posted on by
5


Acatistul Sfantului Parintelui nostru Arsenie Boca

Tropar, glasul al-8-lea

Intru tine, Parinte, cu osardie s-a mantuit cel dupa chip, caci luand Crucea, ai urmat lui Hristos si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup, caci este trecator, ci sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Intru aceasta si cu ingerii impreuna se bucura, Prea Cuvioase Parinte Arsenie, duhul tau.

Condacul 1

Prea Cuviosului Parintelui nostru si al multora luminator si indreptator de suflete, veniti fratilor, sa-i aducem cu multumire laude si sa-l cinstim, zicandu-i : Bucura-te Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Icosul 1

Din parinti binecredinciosi ai rasarit, Parinte, se ca un soare ai luminat si multe suflete necajite si ratacite le-ai indreptat pe calea mantuirii. Pentru acestea toate, noi iti aducem aceste laude :
Bucura-te, ca din parinti crestini ai rasarit ;
Bucura-te, ca ei Iosif si Cristina s-au numit ;
Bucura-te, ca, maica ta Cristina, soarele si luna a visat ca are in pantece dupa ce te-a zamislit ;
Bucura-te, caci cu adevarat, scara pentru noi ai fost ;
Bucura-te, caci ca soarele si luna in viata ai luminat ;
Bucura-te, al multora si al nostru luminator ;
Bucura-te, ca pentru noi si pentru multi ia fost scump si sfant odor ;
Bucura-te, soare din Muntii Apuseni aparut ;
Bucura-te, luna din Vata de Sus ;
Bucura-te, luceafar aparut din manastirea Brancoveanu ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al-2-lea

Din copilarie te-ai aratat odor luminat de Duhul Sfant si parintii, vazandu-te copil ales, te-au dat la scoala mai inalta, ca sa inveti a canta : Aliluia !

Icosul al 2 –lea

Terminand teologia ai fost chemat la manastirea Brancoveanu de mitropolitul Nicolae Balan, si fiind calugarit la muntele Athos ai fost trimis, unde, intr-o padure, Maicii Domnului te-ai rugat sa te dea in seama unui povatuitor induhovnicit. Cu adevarat ai fost ascultat si dupa cum numai o data , pentru smerenie, ai spus acestea, noi iti aducem laude , zicand :
Bucura-te, Parinte, ca Maica Domnului te-a ascultat
Bucura-te, ca Maica Domnului la tine a venit ;
Bucura-te, ca ea de mana te-a luat ;
Bucura-te, caci pe munte inalt de mana te-a dus ;
Bucura-te, ca te-a urcat pana sus ;
Bucura-te, ca acolo, in grija sfantului, ce traia pe pamant de 200 de ani te-a dat ;
Bucura-te, ca apoi Maica Domnului s-a facut nevazuta ;
Bucura-te, ca urcand, frica nu-ti era ;
Bucura-te, ca mare dar ai primit ;
Bucura-te, ca pe multi i-ai luminat ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 3-lea

Ai spus, Parinte, ca Domnului Iisus in padure mult te-ai rugat sa-ti trimita in cale un bun povatuitor, dar n-ai ascultat. Iar dupa un timp, ti-ai dat seama ca El are o mama buna, care mijloceste pentru noi.Si atunci cu lacrimi te-ai rugat ei, iar ea de maini te-a luat si sfantului in varful muntelui in grija te-a dat, iar noi, minunandu-ne de asa mare dar, iti cantam : Aliluia !

Icosul al 3 –lea

Dupa un an ai venit de la muntele Athos la manastirea Brancoveanu si, incepand munca de duhovnic, infricosat te-ai aratat noua si multora care veneau la marturisit, caci mai dinainte le stiai faptele. Iar noi, despre darul pe care-l aveai iti cantam acestea :
Bucura-te, ucenicul Maicii Sfinte ;
Bucura-te, ca de la ea ai primit cinste ;
Bucura-te, ca dar de a prooroci ai primit ;
Bucura-te, ca multora pe nume le spuneai ;
Bucura-te, ca faptele si pacatele le descopereai ;
Bucura-te, ca si sfarsitul unei fete l-ai spus ;
Bucura-te, ca ea venise sa te ispiteasca ;
Bucura-te, ca i-ai spus sa se pregateasca ;
Bucura-te, ca Mirele ei este pe cale sa vina sa o duca ;
Bucura-te, ca moartea, dupa putin timp a dus-o ;
Bucura-te, ca noi tare ne-am minunat ;
Bucura-te, ca multa lume te-a laudat ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 4 –lea

Facandu-te preot si duhovnic si incepand lumea a marturisi, si doar pe unii a-i impartasi, povatuindu-i-ai sa nu mai pacatuiasca,ci sa cante lui Dumnezeu :Aliluia !

Icosul al 4 –lea

Multi dintre credinciosi s-au dedat iarasi la rautati dupa ce i-ai impartasit, iar tu Parinte, simtind cu duhul rautatile lor, te-ai rugat lui Dumnezeu sa-ti descopere pricina pentru care nu se lasa de pacate si acestea ti s-au aratat si noua ni le-ai spus, pentru care te laudam :
Bucura-te,ca in gradina manastirii stand, in amiaza mare, nor negru ai vazut pe munte ;
Bucura-te, ca in nor, mare galagie ai auzit;
Bucura-te, caci cu mare atentie ai privit ;
Bucura-te, ca in mijlocul norului, pe un scaun infricosator, pe satana, de ceata draceasca , l-ai vazut incojurat ;
Bucura-te, ca ai auzit ca porunca dracilor, satana, le-a dat ;
Bucura-te, ca viclesugul lor l-ai auzit, adica sa sopteasca oamenilor ca nu exista Dumnezeu ;
Bucura-te, ca si al doile viclesug al lor l-ai auzit, cum ca nu ar fi rai si iad si nici alta viata ;
Bucura-te, ca si al treilea viclesug l-ai auzit, de a lasa oamenii pocainta pana la batranete ;
Bucura-te, ca prin aceasta vedenie multe ai aflat ;
Bucura-te, ca acestea toate oamenilor in predica le-ai spus ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 5 – lea

Auzind multa lume de darul tau, Parinte, veneau sa-ti auda cuvantul si invataturile si sfaturile de mantuire pe care le dadeai, iar noi te laudam, zicand : Aliluia !

Icosul al 5 –lea

Pe aceia ce nu se potriveau in casatorie ii opreai ;celor ce li se fura pe hoti ii descopereai, cand era seceta , ploaie de la Dumnezeu cereai. Pentru acestea toate iti cantam :
Bucura-te, ca celor casatoriti cele de folos le spuneai ;
Bucura-te, ca de la casatorie nepotrivita ii opreai ;
Bucura-te, ca pe cei ce furau ii descopereai ;
Bucura-te, ca pe hoti cu blandete ii dojeneai sa intoarca cele furate ;
Bucura-te, ca fiind seceta mare, pe munte te-ai suit, rugandu-te sa ploua ;
Bucura-te, caci cuvant ai auzit de la Dumnezeu, ca sa te rogi de oameni sa-si indrepte viata ;
Bucura-te, ca ploaie mare a venit ;
Bucura-te, ca lumea s-a inveselit ;
Bucura-te, ca pe saraci ai miluit ;
Bucura-te, ca ai spus celor ce vor sa fie ;
Bucura-te, luminat propovaduitor ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 6-lea

Celor ce voiau sa se faca preoti si veneau la tine le dadeai sfaturi si povete, minunandu-se si cantand lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 6-lea

Fiind intrebat, Prea Cuvioase Parinte, de cei ce doreau sa fie preoti, cu ce pot ei dovedi celor care nu cred ca este Dumnezeu, le-ai spus foarte intelept su cu adevarat, ca prin viata si felul lor de traire duhovniceasca pot dovedi ca Dumnezeu exista. Pentru care noi ne minunam si cantam acestea :
Bucura-te, ca ai fost dumnezeiesc in trup pamantesc ;
Bucura-te, ca ai fost inger in trup ;
Bucura-te, ca numai la fata date te priveam, ne minunam ;
Bucura-te, ca viitorul multora l-ai spus ;
Bucura-te, ca pe multi i-ai indemnat sa-l urmeze pe Iisus ;
Bucura-te, ca pe multi calugari i-ai facut ;
Bucura-te, ca obste de calugari ai strans ;
Bucura-te, ca si obste de maici ai format ;
Bucura-te, ca prin multe incercari ai trecut ;
Bucura-te, ca ispite de tot felul ai rabdat ;
Bucura-te, ca si la munci grele ai fost pus ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 7-lea

Ai voit, Parinte, dupa cum ti s-au aratat, sa faci chipul lui Hristos si , apucandu-te de lucru , ai auzit un glas : »De acum sa Ma pictezi in Sufletele oamenilor, ca sa-Mi cante mie :Aliluia !

Icosul al 7-lea

Ai spus, Parinte, ca tu cunosti pe oameni, pe fata care se mantuiesc, caci celor ce duc o viata de rugaciune, fiind tot timpul cu gandul la Dumnezeu, li se zugraveste in lumina ochilor chipul lui Hristos. Si, tu, Parinte, cu darul Duhului ce-l aveai, vedeai aceasta. De aceea, noi te laudam, zicand :
Bucura-te, caci cunosteai cele ascunse ale oamenilor ;
Bucura-te, caci stiai daca se mantuieste ;
Bucura-te, caci le spuneai ce sa faca in viata ;
Bucura-te, ca tinerii veneau sa-i povatuiesti ;
Bucura-te, ca unii veneau sa-i binecuvantezi ;
Bucura-te, ca pe femeile care se vopseau le certai ;
Bucura-te, ca pe morari de la lacomie ii opreai ;
Bucura-te, ca pe fumatori de la fumat ii opreai ;
Bucura-te, invatator de cele sfinte ;
Bucura-te, vazatorule al celor nevazute ;
Bucura-te, ca acum in cer te odihnesti ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 8-lea

Fiind razboi mare, veneau la tine, Parinte, tineri care trebuiau sa plece in razboi, ca sa te rogi pentru ei, iar tu cunosteai care scapau cu viata. Si noi ne minunam, cantandu-ti :Aliluia !

Icosul al 8-lea

Parinte, celor ce stiai ca vor muri le dadeai mana de o sarutau, iar celor care stiai car aman in viata nu le dadeai mana. Si ei, intristandu-se , te intrebau de ce lor nu le dai mana, iar tu, Parinte, le spuneai « caci cu voi ma mai intalnesc, iar cu aceia nu ».Pentru aceasta te laudam, zicand :
Bucura-te, vazatorule al vointei lui Dumnezeu ;
Bucura-te, vazatorule al celor viitoare ;
Bucura-te, ca vedeai viata omului ;
Bucura-te, ca stiai sfarsitul vietii lui ;
Bucura-te, ca noi mult ne minunam ;
Bucura-te, ca minunat prooroc te-ai aratat ;
Bucura-te, ca pe Domnul pentru tine Il laudam ;
Bucura-te, caci cu ingerii te veselesti ;
Bucura-te, caci acum in ceruri dantuiesti ;
Bucura-te, caci cu heruvimii acum slujesti ;
Bucura-te, indreptator al credintei ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 9-lea

Venit-a, Parinte, intr-o zi de Rusalii ‘Oastea Domnului’ la manastire si o unitate militara, Iar tu, Parinte, ai zis : »Iata ca s-a intalnit « Oastea Domnului », cu « Oastea Tarii », ca sa cante lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 9-lea

Facandu-se utrenie in Biserica, ai iesit, Parinte, cu cantaretii si cu toti credinciosii, ca sa savarsesti Sfanta Liturghie pe altarul din fata manastirii si, fiind linga tine cantaretul care indoit cu credinta era, te-a vazut inconjurat de flacari de foc ,care erau darul Sfantului Duh.Atunci el s-a inspaimantat si a strigat, iar tu l-ai oprit sa nu spuna, doar ca simteai ca te arde ceva. De aceea, noi te laudam, zicand :
Bucura-te, lacasul Duhului Sfant ;
Bucura-te ca in trup fiind pep amant, ai fost vazut inconjurat de Duhul Sfant ;
Bucura-te, ca prin acest Duh Sfant ai proorocit ;
Bucura-te, caci cu Duhul Sfant, stalp al Bisericii ai fost ;
Bucura-te, caci cu Duhul, ca o trambita ai rasunat ;
Bucura-te, caci cu trambita Duhului pe multi ai adunat ;
Bucura-te, vioara care cantai cu Duhul ;
Bucura-te, ca prin tine s-a veselit vazduhul ;
Bucura-te, ca turma de oi cuvantatoare ai adunat ;
Bucura-te, Parinte, de Duh Sfant inteleptit ;
Bucura-te, Sfinte , Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 10-lea

Venit-a, Parinte in timpul unei Sfinte Liturghii o femeie sa-ti spuna necazul ce il avea si te tulbura cu nerabdarea ei. Si tu, Parinte simtind din Sfantul Altar, ai oprit slujba si ai spus de ce a venit. Pentru aceasta, iti cantam : Aliluia !

Icosul al 10-lea

Ai spus, Parinte, ca femeia a venit deoarece a pierdut douazeci de mii de lei :tu ai spus ca acei bani cu care cele doua fete ale ei trebuiau sa-si creasca copiii pe care n-au voit sa-i nasca si i-au avortat si de aceea spor de casa nu vor mai avea, caci sufletele copiilor strigau razbunare asupra parintilor. Iar noi ne minunam de darul tau , zicand :
Bucura-te, vazatorul pacatelor omenesti ;
Bucura-te, iertatorul celor nelegiuti ;
Bucura-te, indreptatorul celor neleguiti ;
Bucura-te, luminatorul celor de rea credinta ;
Bucura-te, ca ai descoperit cele ascunse ;
Bucura-te, luminatorul multora departati de credinta ;
Bucura-te, alinatorul multora in suferinta ;
Bucura-te, pastorule al turmei lui Hristos ;
Bucura-te, sa ne fi si noua de folos ;
Bucura-te, Parinte cu chip luminos ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 11-lea

Inzestrat ai fost cu multe daruri de la Dumnezeu Parinte, caci si apa , ca Moise, ai facut sa izvoreasca din stanca. Cu preotia ai fost incununat, cu darul proorociei , cu milostivirea, cu blandetea si cu buna povatuire. De aceea, noi te laudam, cantand lui Dumnezeu :Aliluia !

Icosul al 11-lea

Ai avut, Parinte, dar de a predica si de a talcui Sfanta Evanghelie a lui Hristos, luminand multe suflete, abatandu-te de la ratacire la cale mantuirii. Pentru toate acestea laude iti aducem, zicand :
Bucura-te, predicator bun al lui Hristos ;
Bucura-te, ca multora ai fost de folos ;
Bucura-te, ca de la rautati pe multi ai oprit ;
Bucura-te, ca pe noii casatoriti la nastere de copii i-ai indemnat ;
Bucura-te, ca i-ai indemnat sa staruie in rugaciune ;
Bucura-te, ca la milostenie i-ai povatuit ;
Bucura-te, ca Biserica le-ai spus s-o cerceteze ;
Bucura-te, ca la sarbatori le-ai spus sa nu lucreze ;
Bucura-te, ca pe cei bolnavi i-ai pus sa-i cerceteze ;
Bucura-te, ca sfaturile Bisericii i-ai spus sa le urmeze ;
Bucura-te, Sfinte, PreCuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 12-lea

In satul Draganescu, de langa Bucuresti, ai pictat biserica, iar cei ceo viziteaza se uimesc de darul pe care l-ai avut, caci, privind pe sfinti, se pare ca sunt vii. De aceea, cu totii ne minunam si te laudam zicand :Aliluia !

Icosul al 12-lea

Minunat pictor ai fost- de icoane, de biserici si de suflete – biserica nespus de frumoasa ai pictat si multa lume merge sa o vada, iar de frumusetea ei se minuneaza , zicand :

Bucura-te, iscusit pictor de biserici ;
Bucura-te, pictor prea minunat ;
Bucura-te, ca si in suflete pe Hristos L-ai zugravit ;
Bucura-te, caci glas de la Domnul ai avut ca sa pictezi si in suflete ;
Bucura-te, caci te-ai silit pe Hristos sa-L urmezi ;
Bucura-te, caci noua si multora pilda te-ai facut ;
Bucura-te, caci ai primit veste ca viata iti este pe sfarsite ;
Bucura-te, ca ziceai ca mai ai trei calendare ;
Bucura-te, ca ne-ai dat pilda de rabdare ;
Bucura-te, ca in ceasul mortii ai stiut unde te duci ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 13-lea

O, prea minunate, Parintele nostru Arsenie, primeste aceste laude si multumiri de la noi, nevrednicii fiii tai, rugandu-te sa fii milostiv pentru noi inaintea Domnului Hristos, ca sa ne invredniceasca si pe noi vietii celei fericite si impreuna cu tine sa cantam :Aliluia ! (acest condac se zice de 3 ori)

Apoi iarasi se zice :Icosul 1 si Condacul 1.

Rugaciune

Doamne, Iisuse Hristoase, primeste ostenelile, slujbele si sfintele rugaciuni ale robului Tau, Parintele nostru Arsenie, care mult s-a ostenit si a slujit Tie, ca sa-ti castige suflete, intorcandu-le de la viata si faptele cele pacatoase ale lor (ca se de la moarte, de cateva ori a surprins si a scapat o tanara in momentul cand voia sa se sinucida) si pilda de rabdare si dragoste parinteasca ne-a dat.
Te rugam , Stapane, ajuta-ne sa slujim si noi cu dragoste, in curatie trupeasca si sufleteasca, prin rugaciuni neincetate sa Te marim, sa Te binecuvantam si sa urmam sfaturile robului Tau, Parintele nostru Arsenie, pe care il rugam : roaga-te , Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie, ca si noi, in viata ce ne-o petrecem sa implinim poruncile Domnului si sfaturile ce ni le-ai dat si invataturile din multele si minunatele predici pe care le-ai rostit.
Pomeneste-ne, acum, din Imparatia Cerurilor, unde Te veselesti cu toti Sfintii si cu Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, care te-a incredintat in Muntele Athosului sfantulu ce traia acolo cu 200 de ani in urma si cu tine sa ne veselim in veci.Amin.

preluat de pe site CRESTIN ORTODOX

OPERA TEOLOGICĂ A PĂRINTELUI ARSENIE BOCA

Posted on by
3


Părintele Arsenie Boca a fost nedreptăţit până la moarte. Intreaga sa operă teologică a fost publicată postum. Nu a avut bucuria să îşi vadă publicate predicile sau lucrările cu caracter teologic-duhovnicesc.

Publicarea cărţilor lui a avut pe de o parte darul să spulbere ţesătura de neîncredere pe care securitatea comunistă o aşternuse în jurul acestui ,,popă minune,, cum îl numeau în derâdere în rapoartele lor. A reuşit să ne aducă un stil inconfudabil de a predica inspirat din apologetica sfinţilor părinţi dar deosebit de modern şi aplicat la realităţi contemporane.

Stilul părintelui se caracterizează prin actualitate. Chiar dacă porneşte de la întâmplări aparent minore şi demult uitate din Vechiul Testament ajunge invariabil la un tâlc contemporan, dovedind fără echivoc că cel care a condus poporul lui Israel prin deşert spre ţara făgăduită este acelaşi care conduce azi poporul creştin spre Înviere.

O altă trăsătură specifică lucrărilor sale este stilul direct. Părintele vorbeşte fără ocolişuri adresându-se fiecăruia în parte, aşa cum făcea şi în vorbirea directă faţă de mulţimea de credincioşi care îl căutau.

Ceea ce diferenţiază scrierile lui Arsenie Boca de altele scrise în vremea sa, unele chiar prin 1940, este apologetica sa. Aşa cum sfinţii părinţi din secolul IV porneau în scrierile lor de la nivelul cultural şi religios al epocii lor dovedind că Hristos este împlinirea vremurilor, Arsenie Boca porneşte de multe ori în predicile sale de la nivelul cercetării ştiinţifice din epoca sa, dovedind că aceasta nu face decât să confirme înţelepciunea pusă de Dumnezeu în fiinţa umană. Scrierile sale despre ereditate, genetică, patimile contemporane sunt o dovadă atât de erudiţie dar mai ales de duhovnicie, reuşind să discearnă în duhul lumii de azi o cale creştină a ştiinţei.

Cred că nu greşesc dacă afirm că părintele Arsenie Boca a fost unul dintre marii teologi români contemporani.

BIBLIOGRAFIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA

BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cărarea împărăţiei, ediţia I-a, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, Arad, 1995; ediţia a II-a, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, Arad, 2000;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Trepte spre vieţuirea în monahism, copie după un mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Pravila Albă, copie după un mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Predici şi ziceri, consemnate de Părintele Petru Vanvulescu, „Caietul Părintelui Petru Vanvulescu”, mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Predici, copiate dintr-un caiet al Părintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia, „Caietul Părintelui loan Fărcaş”, mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Scrisoare către Prea Sfinţitul Andrei Mageru, Episcopul Aradului, cu privire la reînfiinţarea Mănăstirii Geoagiului ca mănăstire de maici, din 7 mai 1952, „Gândirea”, Serie nouă, anul II, nr. 5/1993, pp. 39-40;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Naşterea Domnului nostru lisus Hristos, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VI, nr. 5-6/1997; „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Colind armonizat de Părintele Arsenie Boca, pe versuri de Nichifor Crainic, „Gândirea”, Serie nouă, anul VI, nr. 5-6/1997; „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Învierea Domnului nostru lisus Hristos, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 1-3/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Pogorârea la iad, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 1-3/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Misionari între lupi, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 1-3/1998, p. 17;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cine este lisus?, „Gândirea”, Serie nouă, anul
VII, nr. 1-3/1998, p. 46;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Schimbarea la Faţă, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 4-5/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Semne de sfârşit de sâmbătă, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 4-5/1998, pp. 77-78;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Un Om nou se naşte, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998, pp. 29-31;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, reproducere după o icoană pictată de Părintele Arsenie Boca, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, In Duminica Ortodoxiei, „Gândirea”, Serie nouă, anul VIII, nr. 1-3/1999, p. 43;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Împărăţia nevăzută, „Gândirea”, Serie nouă, anul
VIII, nr. 4-5/1999, pp. 42-43;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Nebunii, „Gândirea”, Serie nouă, anul IX, nr. 1-3/2000, pp. 92-93;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Unde mai sunt astăzi limbile de foc?, „Gândirea”, Serie nouă, anul IX, nr. 4-6/2000, pp. 22-23;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Ţara de obârşie, „Gândirea”, Serie nouă, anul
IX, nr. 1-3/2001, pp. 34-35;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Vârstele libertăţii, „Gândirea”, Serie nouă, anul
X, nr. 4-6/2001, p. 103;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Siguranţa absolută, „Strajerul Ortodox”, nr. 5/
2000. p. l, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 47-48;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cine este lisus?, „Strajerul Ortodox”, nr. 6/2000, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 28-31;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Orbul din naştere si sufletele oarbe, „Strajerul Ortodox”, nr. 1/2001, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii învierii, pp. 68-70;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Socotealâ omenească si socoteală dumnezeiască, „Strajerul Ortodox”, nr. 2/2001, p. l, din manuscrisul Fiii învierii, pp. 12-13;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Iisus si slăbănogul, „Strajerul Ortodox”, nr. 3/
2001. p. l, p. 3, din manuscrisul Fiii învierii, pp. 86-87;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cananeanca, „Strajerul Ortodox”, nr. 4/2001, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 65-66;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Bucuriile lui lisus, „Strajerul Ortodox”, nr. 5/ 2001, p. l, p. 3, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 77-78;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Un ideal de rugăciune, „Strajerul Ortodox”, nr. 1/2001, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 82-83;

Acestei bibliografii preluate din cartea ,,Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din secolul XX. O sinteză a gândirii părintelui Arsenie în 800 de capete,, Cluj-Napoca, 2002, p.254-255

Adaug şi volumul
Părintele Arsenie Boca, Cuvinte Vii, Deva, 2006

VOTUL DE SANCŢIUNE

Posted on by
11

Trebuie să mărturisesc că niciodată nu am înţeles prea bine mecanismul complicat al alegerilor din România, poate şi din pricina faptului că mereu eram decepţionată de rezultate. Cert este că noi mergem la vot doar să alegem, adică să votăm pe cineva. Dar actuala lege nu prevedeşi posibilitatea sancţionării oamenilor politici cu un trecut politic sumbru şi înscrişi din nou în cursă. Simplul fapt că votezi pe altcineva nu înseamnă că îi respingi sau îi scoţi din viaţa politică. Ei rămân mai departe cu posibilitatea de a fi votaţi de alţii.

Ei bine, domnul Eugen Bădăuţă, un cititor al acestui blog a propus de ceva vreme instituirea votului ,,Nimeni,, care funcţionează ca un vot de SANCŢIUNE, de scoatere din viaţa politică a impostorilor, adică a acelora care confundă binele public cu binele personal.

Preiau de pe blogul lui Ilie Catrinoiu ,,Radical si Hipercritic,, propunerea de care spuneam.

,,Lumea ar merge la vot pentru Parlament, daca acesta ar fi reprezentativ. Acum nu este si incalca Constitutia. Parlamentul actual este complet anticonstitutional, atata timp cat un candidat poate ajunge in Parlament de pe locul 2-3.

– Lumea ar merge la vot si daca alaturi de numele candidatilor ar fi o pagina/rubrica separata cu mentiunea/textul : “Votat Nimeni”. Acestei posibilitati trebuie sa i se adauge si regulile urmatoare :

1) Daca pe prima pozitie ca numar de voturi corect exprimate si validate apare “Nimeni”, atunci toti cei inscrisi pierd dreptul de a candida si trebuiesc inlocuiti cu altii in maxim 2 saptamani , iar votul se repeta peste alte doua saptamani cu alti candidati. Si regula se repeta.

2) Fiecare inscriere ratata in cursa electorala din cauza de mai sus, duce la penalizarea partidelor/independentilor ce au facut propunerea cu suma de 1.000.000 EUR (destul de mica in comparatie cu ce bani se invart in tara asta)

3) Daca si acum apare pe prima pozitie “Nimeni” , se valideaza primul de pe lista (de dupa “Nimeni”) cu obligatia de a conduce/reprezenta numai 2 ani in loc de 4.

4) Dupa aceasta (sau atunci cand apare un astfel de caz), daca la alegerile imediat urmatoare se repeta sitautia de mai sus , se trece la modificarea (in cei 2 ani de mandat care vor fi si in acest caz) tipului de reprezentare politica, iar in aceasta perioada de tranzitie la noua legislatie pt. alegeri se foloseste conducerea “prin rotatie” pe perioade de 1 an. Rotatia (ceva asemanator exista in Elvetia) este formata din primele doua partide aflate ca pondere la ultimele alegeri si poate dura maxim 2 ani (1+1). In acesti 2 ani , parlamentarii vor avea ca obiectiv obligatoriu modificarea adecvata a legislatiei alegerilor (parlamentare in primul rand)tinand cont de cerintele populare. Se vor purta dezbateri, se vor face consultari, etc., iar forma finala a legilor alegerilor vor fi publicate in mass-media cu cel putin 6 luni inainte de expirarea celor 2 ani. Inainte cu 3 luni de expirarea celor 2 ani se va organiza o validare a noilor legi prin Referendum (vot obligatoriu!)

5) Daca si acest vot este Negativ (la Referendum) toti parlamentarii care au compus legile vor plati o amenda de 100.000 EUR si nu vor mai avea dreptul sa candideze pentru functii publice. Se va trece la alegeri parlamentare pentru inca o perioada de 2 ani , timp in care noii alesi (altii decat cei de mai sus) vor avea obligatia de a face o legislatie “validabila” prin Referendum. Daca nu vor reusi vor fi penalizati cu 200.000 EUR/persoana si vor pierde dreptul de a candida in functii publice.

Si … tot asa !

Putem extinde ceva asemanator si la Presedinte sau … sa alegem Republica Parlamentara ! Nu isi aleg Prededinte intr-o luna … alegeri iarasi !

Nu sustin guvernul , Presedintele ales de Parlament (!!!) , poate dizolva Parlamentul !

Nu cred ca isi vor permite sa se ajunga pana aici , dar merita incercat.

A ne invarti in acelasi tip de alegeri ca intr-un cerc vicios , si a spune ca votul este singura sansa este fals atata timp cat votul este dat pentru o solutie proasta.

Eugen Badauta

ARSENIE BOCA – PORTRET DE SFÂNT CONTEMPORAN

Posted on by
Reply

Arsenie Boca- Repere biografice -,,Sfântul de la Sâmbăta,,

29 septembrie 1910- Vaţa de Jos (jud. Hunedoara) – In familia lui Iosif şi Cristina Boca se naşte copilul Zian, cel care va deveni mai târziu părintele Arsenie.

Studii

1929-1933- Academia Teologică din Sibiu

După 1933- Institutul de Arte Plastice Bucureşti

-Audiază cursurile de medicină ale prof. Rainer

– Audiază cursurile de Mistică creştină ale prof. Costin Petrescu

1940- Este tuns în monahism la mănăstirea Sâmbăta de Sus unde se dedică unei vieţi ascetice.

Viaţa şi opera

* Predicile sale au un conţinut sever la adresa păcatelor omeneşti, dar cu toate acestea este căutat de mulţimi de credincioşi.
* Contribuie la traducerea şi publicare primelor patru volume din Filocalie, ale cărei manuscrise le-a adus personal de la Muntele Athos.
* Invitat de mai multe ori de principesa Ileana a României la castelul Bran pentru a ţine predici doamnelor din suita regală şi personalului iar mai apoi pentru a vizita bolnavi sau cunoscuţi din Bucureşti printre care şi soţia şi mama mareşalului Antonescu.
* 1948-1959- reface mănăstirea Prislop

Piedici

* Anchetat de mai multe ori de securitate la Râmnicu-Vâlcea, Braşov, Făgăraş pentru presupuse legături cu legionarii.
* 1951-1952- arestat şi dus la Canalul Dunăre- Marea Neagră.
* 1955- Anchetat la Timişoara şi închis pentru şase luni.
* 1959- mănăstirea Prislop este desfiinţată şi i se stabileşte domiciliul forţat în Bucureşti. I se interzice să mai poarte haina monahală şi să slujească Sf. Liturghie.
* Lucrează la Atelierul de Pictură al Patriarhiei si la Biserica Elefterie ca pictor secund.
* In pictură are o viziune personală dar care respectă canoanele picturii bizantine, aşa cum vedem la Biserica parohială de la Drăgănescu, de lângă Bucureşti.
* Urmărit atent de securitatea regimului comunist toată viaţa, până în 1989. D-abia cu o lună înainte de moarte i s-a inchis dosarul de urmarire.
* 1969-1989 – Isi petrece ultima parte a vieţii la Sinaia unde se reorganizase obştea împrăştiată de la Prislop
* Mormântul său de la Mănăstirea Prislop atrage şi azi o mulţime de pelerini.

SĂPTĂMÂNA ,,ARSENIE BOCA,,

Posted on by
Reply




Au început deja pelerinajele către Prislop pentru prăznuirea Preacuviosului părinte Arsenie Boca la 28 noiembrie. Ieri, la prăznuirea Intrării Maicii Domnului în Biserică la mănăstirea Prislop se aflau câteva mii de credincioşi, iar la coada formată la mormântul părintelui se aflau mereu câteva sute. Semnul zilei au fost florile. Creştinii purtau buchete de flori sau chiar ghivece pline de flori. Aşezate la stânga mormântului formau un brâu de flori lat de aproape 2 m şi lung de douăzeci metri. Ziua era superbă, senină, caldă şi înflorită ca o primăvară. Pe pajiştea din faţa mănăstirii pelerinii îşi aşterneau masa pe iarbă verde. Ca pe vremuri când tânăr fiind părintele era căutat de oameni de peste tot. De parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Acum ca şi atunci, aceeaşi atmosferă. Oamenii de toate vârstele, condiţiile, cu necazuri sau fără, curioşi sau încrezători veneau să îl caute. De parcă toate necazurile, vrajbele comunismului, încercările lui nu ar fi fost decât o noapte, o încercare, un coşmar. In zori, viaţa şi-a reluat cursul. Şi azi ca şi ieri sfinţenia părintelui deranja. Cu o singură diferenţă. Ieri sfinţenia lui era o posibilitate, azi este o certitudine. A biruit moartea. (Foto:Emilia Corbu).

CUM SĂ FURI O IDENTITATE

Posted on by
Reply

Identitatea naţională, culturală, religioasă a românilor din Serbia o luptă neîncetată din trecutul stăpânit de turci până în prezentul impus de sârbi.
Despre situaţia românilor din Serbia lipsiţi de biserici şi şcoli, abuzurile prezente şi trecute ale bisericii sârbe, biserica din Malainiţa, părintele Boian într-un reportaj de Rafael Udrişte la TVR 1.
Reportajul poate fi văzut şi aici.

ANUNŢ IMPORTANT! MITINGURI ANTICIP

Posted on by
Reply


Asociația Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România (AVMR), membră a Coaliției Împotriva Statului Polițienesc, organizează împreună cu celelalte 15 ONG-uri componente ale Coaliției în ziua de Marți 23.11.2010, două mitinguri de protest, unul împotriva proiectului de lege privind cărțile de identitate (buletinele) electronice, în fața sediului Ministerului Administrației și Internelor între orele 10-11, iar cel de-al doilea, în aceiași zi, între orele 11-12 în fața sediului Ministerului Sănătății, pe tema cărților de sănătate electronice.

Manifestarea de protest are ca scop exprimarea refuzului populației privind adoptarea documentelor electronice de orice fel – pentru cetățenii români, acestea fiind în opinia noastră doar instrumente de control și urmărire a celor ce le primesc. Menționăm că Uniunea Europeană nu ne cere așa ceva.

Coaliția Împotriva Statului Polițienesc a solicitat în repetate rânduri o audiență cu Ministrul Administrației și Internelor, însă acesta a refuzat orice dialog direct pe tema cărților electronice de identitate, refuzând astfel să își asume responsabilitatea acestui proiect de lege ce reprezintă sfârșitul tuturor libertăților cetățenești.

Coaliția Împotriva Statului Polițienesc consideră că orice dezbatere publică pe tema acestui proiect este lipsită de relevanță și nu face decât să relativizeze discuția cu privire la adoptarea acestor noi documente de identitate de tip electronic, fără a se pune în discuție necesitatea adoptării acestor noi tipuri de documente.

REFUZĂM ORICE DOCUMENT ELECTRONIC !

Invităm pe toți cei ce refuză documentele electronice să participe la acest miting.

Rugăm de asemenea pe toți cei ce doresc să sprijine această acțiune, să posteze pe alte site-uri sau să distribuie prin orice mijloace acest anunț.

Cei ce doresc să contacteze organizatorii, pentru a se înscrie la cuvânt la mitingul anunțat, sunt rugați să ia legătura cu secretariatul Coaliției Împotriva Statului Polițienesc, fie direct la sediul acesteia din București, str. Batiște nr. 11, etaj 1, apart. 1 (Sediul AVMR), de luni până vineri între orele 9-16, persoană de contact dl. Ene Viorel, fie telefonic la tel. 0729431152 sau pe adresa de e-mail: ene.libertate@gmail.

Mai Multe la AXA