DIMITRIE BEJAN (1909-1995)

Repere biografice

S-a născut la 26 octombrie1909, la Hârlău (jud. Iaşi) într-o familie de ţărani răzeşi drepcredincioşi. Amintirile copilăriei se leagă de o mamă evlavioasă, de un tată drept, cinci surori şi un frate.
La vârsta de 11 ani dă examen şi primeşte bursă la Seminarul Teologic din Iaşi.
1931-1936- Student în paralel la Facultatea de Istorie şi la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Păstrează frumoase amintiri despre Nicolae Iorga. Face parte din echipele de cercetare sociologică ale profesorului Dimitrie Gusti. Intreprinde cercetări în Basarabia.
Vizitează de două ori Sf. Munte
1940- Devine preot militar şi participă la cel de-al doilea război mondial. Sunt luaţi prizonieri. Petrece şapte ani în lagărele din Rusia şi Siberia. Amintiri copleşitoare sunt publicate în cartea Oranki, publicată la Editura Tehnică în 1995. Botează sute de ruşi. Face liturghia în lagăre şi închisori. Slujeşte şi în comunităţile izolate ruseşti din apropierea lagărelor.
1948- Ajunge în ţară şi este condamnat la închisoare pentru susţinerea drepturilor României asupra Basarabiei. Trece prin toate închisorile comuniste. Spovedeşte, împărtăşeşte, susţine moral zeci de deţinuţi. Memoriile sale publicate în cartea Viforniţa cea mare, ed. Tehnică, 1996.
1956-1958- domiciliu forţat în Bărăgan. Lucrează la o orezărie.
1958- este din nou arestat şi închis.
1964- este eliberat. Lucrează munci necalificate.
1965- primeşte o parohie în satul Ghindăoani (jud.Neamţ). Işi dedică tot timpul bisericii pe care o ţine în permanenţă deschisă. Oamenii încep să vină din ce în ce mai mulţi.
1970- Este scos din parohie datorită afluenţei mari de credincioşi la Biserică. Este pensionat. Se întoarce la casa părintească, pe care o reface singur.
1970-1995- Până în 1989 este supravegheat de securitate. Credincioşii continuau să îl caute, deşi trăia într-un anonimat total. Mintea sa clară şi sfaturile duhovniceşti, date până la ultima suflare sunt primite de zeci de oameni.

Bibliografie:Pr. Dimitrie Bejan, Bucuriile Suferinţei, Hârlău- Iaşi, 2002