PRIMA EXPOZIŢIE DESPRE COOPERAŢIA ROMÂNEASCĂ DINTRE 1864-1947 DIN ROMÂNIA


Moto:

Se ştie că niciodată instituţiile create de stat nu au dat roade atât de frumoase ca cele ce s-au născut fără ajutorul lui,, (I.G. Duca, primul preşedinte al Casei centrale a Băncilor Populare la Congresul Cooperatist din 1904 ).

Prima expoziţie despre cooperaţia românească din perioada 1864-1947 va fi deschisă la sfârşitul lunii mai la Muzeul Judeţean Ialomiţa din Slobozia. Impactul subiectului este enorm şi dezvoltă o temă puţin cunoscută în istoria contemporană. Care a fost sistemul economic dezvoltat în România în perioada cea mai ferventă din istoria ei, dintre Războiul de Independenţă şi cel de-al Doilea Război Mondial? Un capitalist îţi va răspunde că a fost capitalist. Comuniştii spuneau că a fost burghezo-moşieresc.
Nici un răspuns nu este corect şi nici complet.

În 1877 România era o ţară fără capital şi fără credibilitate. Capitalul străin pătrunde încet şi cu probleme. Burghezia nu era o clasă foarte înstărită iar meseriaşii erau răzleţiţi. Şi totuşi în 1938 România avea leul valută deşi trecuse prin primul război mondial şi consolidarea noului stat naţional implicase eforturi imense. Era la nivelul celorlalte state europene. Care au fost resorturile economice din spatele succesului?

A fost un mecanism foarte complex. Din el a făcut parte şi un sistem unic şi foarte eficient care se numea Mişcarea Cooperatistă. La baza ei stătea forţa comunităţii locale, iniţiativa şi solidaritatea cetăţenilor, încrederea şi munca. Poate pare demagogic ceea ce spun dar rezultatele ei, transpuse în context istoric, au fost copleşitoare.

Din cercetările pe care le-am efectuat în ultimele luni rezultă că doar o mică parte din arhivele Cooperaţiei s-au mai păstrat. Judeţele Ialomiţa şi Călăraşi deţin recordul cu 92 de fonduri arhivistice şi în consecinţă cooperaţia din Bărăganul istoric mai poate fi studiată. Este meritul arhiviştilor care au preluat şi păstrat aceste arhive. Judeţe şi regiuni întregi nu mai păstrează nici un fond. Dobrogea unde exista chiar şi Bursa de cereale din Constanţa mai păstrează doar două fonduri. Şi exemplele lipsei arhivelor pot continua. La Biblioteca Academiei am găsit doar 12 fotografii pentru un sector economic care a implicat peste un milion de oameni, mai precis 1 150 000.

Comuniştii nu doar că le-au distrus, furat numele şi compromis ci le-au epurat şi arhivele. Pe una din cărţile privitoare la organizarea cooperaţiei apare dealtminteri notaţia ,,Epurată,,.

Expoziţia va cuprinde peste 300 de copii ale unor documente aflate la Arhivele Naţionale, SJAS Ialomiţa, Arhivele Istorice Centrale şi Biblioteca Academiei. Toate reflectă un sistem aplicat în toate activităţile economice şi în toate straturile societăţii.

OBIECTIVELE expoziţiei sunt generoase şi se referă la:

1. Contextul istoric în care a apărut cooperaţia românească.
2. Personalităţile care au contribuit la organizarea instituţională, legislativă şi propaganda cooperatistă.
3. Organizarea cooperaţiei. Principii. Legislaţie. Grade de organizare şi instituţii
4. Cooperaţia în agricultură.
5. Cooperaţia în producţie.
6. Cooperaţia în sistemul bancar.
7. Cooperaţia în desfacere şi consum
8. Publicaţii cooperatiste
9. Rezultatele cooperaţiei în context istoric.

Despre fiecare în parte voi încerca să vă povestesc, în limitele timpului disponibil, în zilele ce urmează pentru ca la deschiderea expoziţiei să ştim despre ce este vorba. Consider necesară această prezentare treptată şi în avanpremieră deoarece tema este o noutate absolută atât pentru majoritatea istoricilor cât şi pentru economişti.

Emilia Corbu

12 thoughts on “PRIMA EXPOZIŢIE DESPRE COOPERAŢIA ROMÂNEASCĂ DINTRE 1864-1947 DIN ROMÂNIA

  1. Multumesc Emilia!
    Si eu sunt cu tine!
    Voi trimite toate mesajele tale tuturor celor pe care ii cunosc !
    Doamna Ajuta !

    Eugen

  2. Foarte interesant de vazut, atat expozitia cat si articolele pe care le veti scrie in zilele urmatoare. Se vorbeste din ce in ce mai mult de o revigorare a sectorului IMM si Cooperatie, mai ales ca alternativa cooperatista functioneaza, chiar foarte bine, in multe tari europene.
    De vazut deci in ce masura traditia s-ar putea suprapune peste actualul sistem nascut in 1951 (care isi afirma – in mod firesc, as zice – promovarea generoaselor principii cooperatiste si apartenenta la miscarea cooperatista internationala). Poate ca nu-s (in totalitate) incompatibile iar lectiile trecutului si dificultatile prezentului ar putea servi gasirii unei solutii viabile…

    Felicitari si mult succes in continuare!
    Am sa popularizez si eu expozitia, care are nu doar valoare documentara…

  3. Pt. Promocoop
    Cooperatia dintre 1864-1947 nu are absolut in comun cu varianta comunista. Cooperativele comuniste erau organizatii de masse aflate la dispozitia Statului. Cooperatiile adevarate porneau de la initiative ale cetatenilor sau comunitatii si le apartineau lor, fiind autonome fata de Stat. Ba chiar erau incurajate de Stat prin scutiri de anumite impozite. Majoritatea aveau numar mic de pina la 100 de cooperatori. Porneau cu banii si munca lor. Erau cooperative de 40 oameni care concesionau o Balta intreaga, cumparau un munte sau un iaz si-l exploatau in obste. Ion Mihalache a criticat fervent implicarea Statului in cooperatie.

  4. Si ce facem cu cea de a 3-a varianta, cea actuala, care are (nu ma hazardez sa stabilesc proportiile) lucruri comune cu celelalte doua?
    Eu solutii cautam dar probabil ele depasesc cadrul discutiilor de pe blogul dumneavoastra. Promocoop este un portal care promoveaza pe net cooperatia mestesugareasca, demers neinchipuit de dificil si absolut gratuit (o fi o meteahna comunista?, m-am ferit sa am de-a face cu asa ceva) cooperative care se descurca din ce in ce mai greu …

    Altfel, chiar sunt interesat de informatiile pe care le furnizati, analiza obiectiva si abordarile din perspective diferite (dar nu antagonice, cred) sunt nu doar utile ci, o spun sincer, incurajatoare in situatia actuala. Daca s-a putut atunci, de ce nu ar fi posibil si acum?

    Felicitari si mult succes in continuare!

  5. Pt. Promocoop,
    Din pacate stiu foarte putin despre varianta actuala a cooperatiei din Romania si de aceea nu ma pot pronunta. Insa daca are principii solide si beneficiaza de o legislatie eficienta, probabil ca va fi de viitor.
    In perioada istorica de care vorbesc exista o Cooperatie solida si cu o legislatie extrem de stufoasa. Si pe atunci erau probleme. Se confruntau direct cu capitalismul, dar pana la urma gasisera un modus-vivendi.
    Multumesc pentru interes!

  6. Expozitia cuprinde deja 250 de documente. Daa as avea mijloace as publica un catalog de expozitie si asta ar fi o prima carte despre acest subiect dupa 1990. Si e intr-adevar fascinant.

  7. Draga domna Corbu,

    Chiar ar merita publicat un astfel de catalog! In privinta mijloacelor, cred ca daca ati deschide o lista de subscriptie publica, ati aduna fonduri suficiente pentru publicarea unui volum in conditii grafice acceptabile si intr-un tiraj onorabil (poate ca nu gasesc acum adjectivele cele mai potrivite, dar ideea cred ca poate sa reziste si asa.)

    Tot prin subscriptie publica au putut fi publicate si primele patru volume ale Filocaliei …

    Iar daca nu o veti face dumneavoastra, o vor face altii, cu fonduri guvernamentale. Si cu scopuri tot atit de curate ca si banii primiti.

  8. Domnule Fedorovici,
    Aveti o idee buna si ar fi varianta cea mai apropiata de spiritul cooperatist, dar sa nu uitam momentul istoric in care ne aflam. Poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom gasi fonduri.

Leave a Reply to Anonymous Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *