Cooperativele de producţie au fost legate în special tot de agricultură.
Compartimente de producţie se găseau şi în cadrul altor categorii de cooperative de aprovizionare, consum, desfacere, valorificare, bănci populare. De aceea, numărul lor era în 1939 doar de 694.
Cooperaţia de gradul II deţinea fabrici, mori, uscătorii moderne de
legume şi fructe, etc.

In expoziţie sunt prezentate documente din fondurile Cooperativei de
pescuit,,Săltava,, Făcăieni şi Cooperativei de pescuit şi păşunat ,, Plugarul,,
Vlădeni precum şi Cooperativei ,,Lumina,, Slobozia.

Să vedem cum funcţiona una din ele. Colega mea Bianca Marmureanu de la SJAN Ialomiţa mi-a dat detalii. Desi era comuna urbană din 1911, datorită specificului zonei, Slobozia nu depăşea dimensiunile unui târg.
In 1935, un grup de 122 locuitori ai oraşului înfiinţează Cooperativa ,,Lumina,, cu un capital subscris de 654 000 lei şi vărsat de 137 250 lei. Scopul ei era de a construi o uzină electrică, de a construi o reţea de distribuţie a curentului electric, de a furniza energie electrică industriei locale, instituţiilor publice şi iluminatului public precum şi locuinţelor. Raza lor de activitate se întindea în Slobozia şi comunele învecinate dar şi în Călăraşi.
Si până la urmă au reuşit. Au ridicat uzina, au cumpărat un motor la mâna a doua din Germania, au electrificat instituţiile orasului, patru străzi principale precum şi abonaţi.
In 1945, Uzina a fost vândută Primăriei cu suma de 5 milioane lei.

La fel de interesante sunt si istoriile celorlalte cooperative. De pildă Cooperativa de pescuit ,,Săltava,, infiintata in 1919 de 46 de locuitori din Făcăieni avea rază de activitate în patru sate de pe malul Borcei. Se ocupau cu:
-pescuitul în Bălţile Chioara, Vlădeni şi Găiţa, proprietăţi ale statului;
-cu fabricarea uneltelor de pescuit;
-industrializarea produselor pescăreşti şi comercializarea lor;
-aprovizionarea asociaţilor cu cele necesare traiului:hrană, îmbrăcăminte etc.

Periodic se prezentau la licitaţiile organizate pentru concesionarea Bălţilor.
Cum obiectivele propuse depăşeau forţa de muncă a celor 46 societari, făceau angajări de pescari, paznici, contabil etc. Cu alte cuvinte ofereau şi locuri de muncă.