Asta este cea mai clară dovadă că timpul s-a scurtat cu o treime. Un argument mai pertinent nici nu există. Globul se învârte mai repede. Şi face victime chiar şi oameni celebri şi dragi mie. De pildă, arheologul Valeriu Sârbu.
Căutam un fragment ceramic decorat cu pentagramă (un semn rar pe ceramica de sec.VIII-IX) pe care în cele din urmă am bănuit că l-am rătăcit prin materialele getice date domnului Valeriu Sârbu spre prelucrare. Aşa că l-am sunat să îl întreb. El credea că l-am sunat pentru evenimentul de joi şi a trântit surpriza, aşa cum vorbeşte el, din toată inima, cu tot sufletul: ,,Implinesc 60 de ani. Câţi ani credeai că fac? Eu de acolo: 40!,,
Şi aşa şi este. L-am cunoscut când avea 40 de ani şi aşa va rămâne. Un suflet rar cum doar personalităţile pot avea. Domnul Sârbu este copleşitor şi cuceritor. Povesteşte, glumeşte, râde, face complimente, îmi ia peste picior ,,bigotismul,, de-a valma cu lucruri serioase, planuri, proiecte. Om de o mare probitate morală, familist convins.
Generaţia de arheologi din care eu fac parte a avut de învăţat de la două generaţii anterioare. Prima, în ceea ce mă priveşte, era generaţia arheologilor Ştefan Olteanu, Dan Gheorghe Teodor, Petre Diaconu, Radu Florescu, Maria Comşa. Cea de a doua era generaţia lui George Trohani, Anca Păunescu, Valeriu Sârbu, Ionel Cândea, Florin Topoleanu ş.a. Dacă primii ne-au dăruit din experienţa şi profesionalismul lor, cea de a doua generaţie a pus umărul, de multe ori, la promovarea, susţinerea, ridicarea noastră. Un sfat înţelept, o idee, o portiţă de rezolvare a unei situaţii, primite atunci când ai nevoie, valorează neînchipuit de mult.
Cred că fiecare dintre colegii care s-au afirmat în ultimii 20 de ani şi-au clădit carierele cu sprijinul a trei-patru arheologi din generaţiile anterioare. Eu am de mulţumit şi domnului Valeriu Sârbu.
Redau mai jos CV-ul oficial al domniei sale. Tradus în termeni mai simpli ar fi mult mai spectaculos. De pildă şantierul Pietroasele înseamnă cea mai importantă zonă sacră a geţilor din România. Un munte întreg acoperit cu vetre rituale. Cetatea Zânelor înseamnă un ,,cuib de vulturi dacic,, în munţii Covasnei ş.a.m.d. Dar nu intru în detalii. Aşa cum spuneam şi altă dată, arheologia românească încă nu are jurnalişti pe măsura rezultatelor ei.
Să ne trăiţi întru mulţi ani, domnule Valeriu Sârbu!

CURRICULUM VITAE

VALERIU SÎRBU

I. Doctor în ştiinţe istorice (1993);
– cercetător ştiinţific gr.I, din 1996;
– director adjunct la Muzeul Brăilei;
– profesor-invitat, director de studii, la Sorbonne-Paris (2004);
– specialitatea: arheologia şi istoria tracilor;
– referent la numeroase teze de doctorat ;
– expert în săpături arheologice ;
– expert în bunuri arheologice şi istoric documentare : arheologie preistorică şi antică;
– cercetător ştiinţific gr. I la Institutul Român de Tracologie (1996-1999) şi cercetător ştiinţific gr. II la Institutul de Arheologie-Centrul de tracologie din Bucuresti (2003-2006).
II. Date biografice
– data şi locul naşterii: 25 februarie 1950, loc.Cladova, jud. Timiş
– studii liceale şi universitare:
– liceale: 1965-1969, Liceul “Traian Vuia” Făget, jud.Timiş
– universitare: 1970-1974, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
III.-Doctoratul: Universitatea ”Al.I.Cuza” Iaşi; 1993.
Titlul tezei: “Manifestări ale vieţii spirituale la geto-daci şi dacii liberi reflectate în descoperirile arheologice (sec.IV î.e.n.-sec.III e.n.)”; Conducător şt.- Dr. Ion Ioniţă
IV.- Publicaţiile la care a colaborat: Thraco-Dacica, Dacia, N.S.; SCIVA; Arheologia Moldovei ; MCA; Cercetări arheologice în aria nord-tracă, Istros; Pontica; Peuce; Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos; “Danubius, Banatica, Cumidava, Angustia, Memoria Antiquitatis etc., în România; – Sbornic (Kazanlăk), Helis, Thracia Pontica, Starini (Sofia), în Bulgaria; în Actele Congreselor, colocviilor şi simpozioanelor de la Sozopol, Isperich, Kazanluk, Sofia, Karlovo (Bulgaria), Lamia şi Komotini (Grecia), Zaporoje, Odessa (Ucraina), Berlin (Germania), Vyrsec, Čačak (Iugoslavia), Budapesta (Ungaria), Bienne (Elveţia), Viena (Austria), Cork (Irlanda) etc.
V. Simpozioane şi congrese la care a susţinut comunicări:
– 1. peste hotare: Bulgaria- Sozopol (1979, 1982), Isperih (1992), Kazanluk (1993, 1999), Dobrich (1993), Montana (1993), Plovdiv (1994), Karlovo (2002), Sofia (2000, 2002), Varna (2004), Razgrad (2005); Rep.Moldova- Chişinău (1990, 1992, 2000); Ucraina- Reni (1992), Zaporoje (1994, 1999); Grecia- Komotini (1992), Lamia (1994), Thessaloniki (2002), Iraklion (2002), Atena (2003), Komotini-Alexandroupoli (2005); Iugoslavia-Kladovo-Vyrsec (1998), Čačak (2002); Anglia- Bournemouth (1999); Germania-Berlin (1999); Slovenia- Ljubljana (2000); Austria-Viena (2003), S.U.A.-Washington, D.C.(2003), Franţa-Lyon (2004), Elvetia-Bienne (2005), Ungaria – Budapesta (2005), Irlanda-Cork (2005) etc.
– 2. în România – internaţionale, naţionale, zonale: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa, Tulcea, Piatra Neamţ, Craiova, Brăila, Turnu Severin, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Deva, Călăraşi, Reşiţa, Buzău, Braşov etc.
– 3. organizator ori coorganizator la numeroase manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
VI. Direcţii ale cercetării ştiinţifice:
– istoria şi arheologia tracilor în epoca fierului ; credinţe şi practici funerare, religioase şi magice; relaţiile geţilor cu grecii, celţii, sciţii şi sarmaţii; sacrificii de oameni şi de animale; artă, mitologie şi religie; incinte sacre şi sanctuare.
VII. A efectuat cercetări arheologice, în calitate de responsabil ştiinţific de şantier ori de sector, în 18 aşezări, cetăţi, incinte sacre şi necropole, din epocile bronzului şi a fierului, din România, plus un sit din Rep. Moldova şi 2 din Ucraina.
VIII. Lista lucrărilor personale:
a. publicate: 11 cărţi (7 în colaborare) 1. V.Sîrbu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto dacilor, Editura Porto-Franco, Brăila-Galaţi, 1993 ; 2. I. Cândea, V. Sîrbu, Istoria oraşului Brăila de la origini până la 1829, Brăila, 1994; 3. V. Sîrbu, Dava getică de la Grădiştea, Judeţul Brăila. Monografie arheologică (I), Editura Istros, Brăila, 1996; 4. V. Sîrbu, (coordonator şi autor), P. Damian, Em. Alexandrescu, E. Safta, O. Damian, S. Pandrea, Al. Niculescu, Aşezări din zona Căscioarele – Greaca – Prundu. Mileniul I î.Hr.-I d.Hr., Editura Istros, Brăila, 1996; 5. V. Sîrbu, G. Florea, Imaginar şi imagine în Dacia preromană, Editura Istros, Brăila, 1997; 6. V. Sîrbu, G. Florea, Les Géto – Daces. Iconographie et imaginaire, Centre d’Études Transylvaines, Cluj-Napoca, 2000; 7.I.Cândea, V. Sîrbu, St. Pandrea, Istoria Românilor, I, Piteşti, 2001; 8. V. Dupoi, V. Sîrbu, Incinta dacică fortificată de la Pietroasele – Gruiu Dării, I,Buzău,2001; 9. V. Sîrbu, Arheologia funerară şi sacrificiile: o terminologie unitară (în română şi engleză) (2003); 10. V. Sîrbu, Les Thraces entre les Carpates, les Balkans et la Mer Noire (Ve s. av. J.-C.-Ier s. apr. J.-C..), Brăila, 2004; V. Sîrbu, N. Cerişer, R. V. Ioan, Un depozit de piese dacice din fier de la Piatra Roşie (sat. Luncani, com. Boşorod, jud. Hunedoara)/A Deposit of Dacian Iron Objects in Piatra Roşie (Luncani village,Hunedoara County), Editura ALTIP, Alba Iulia, 2005.
– 124 de studii, articole şi rapoarte de săpături (unele în colaborare); 18 rapoarte în Cronica Cercetărilor Arheologice din România; 40 de rezumate;14 recenzii, prezentări şi prefeţe.
-In volumele dedicate: Prof. Ion Niculiţă (1999), Prof. Gavrilă Simion (2000), Prof. Gheorghe Lazarovici (2001), Prof. Ioan Glodariu (2001), Prof. Sever Dumitraşcu (2001), Prof. Margarita Tacheva (2002), Prof. Ivan Marazov (2002), Prof. Ioan Piso (2004), Florin Medeleţ (2004), Prof. Dumitru Protase (2006).
– studii (selectiv): Rituels et pratiques funéraires des Géto-Daces (IIe siecle av.n.e.-Iersiecle de n.e.), în Dacia, N.S., 30, 1986, 1-2, p.91-108 ; Credinţe magico-religioase ale geto-dacilor reflectate în descoperirile arheologice, în SCIVA, 38, 1987, 4, p.303-322 ; Un nouveau type de monument sacré chez les Géto-Daces, în ActaMN, 32 1995, p. 314-329; Les figurines anthropomorphes du premier Âge du Fer trouvées dans le territoire thrace, în „Thraco-Dacica”, 20, 1999, p. 153-179; The Connection between the Tomb and the Status of the Dead with the Geto-Dacians, în Pratiques funéraires des XIIIe-IVe s.av. J.C., Tulcea, 2000, p. 183-211; Daci şi romani în sudul Bugeacului (sec. I-III d. Chr.), în Daci şi romani la începutul secolului al II-lea p. Hr. la Nordul Dunării, Universitatea de Vest, Timişoara, 2000, p. 29-78; The Image of the Horseman in the Thracian Art (5th century BC – 1st Century AD), în Starini, Journal of Balkan Archaeology, 1, Sofia, 2000, p. 23-43 (în colaborare); Funeral and Sacrificial Beliefs and Practices with the Geto-Dacians (5th c. BC – 1st c.AD), în Sbornic v čest na Prof. Margarita Tačeva, Sofia, 2002, p. 374-393; “The Gloden Age” of the Getae Princes (+350 – + 250 BC), în Studia In honorem Prof. dr. Ivan I. Marazov, Sofia, 2002, p. 370-388; Remarques sur certains habitats getes dans l’Etang de Ialomitza (Bas-Danube). Importations et influences greques, în Thrace and the Aegean, Eight International Congress of Thracology, Sofia–Jambol, 25-29 September 2000, vol. I, Sofia, 2002, p.439-451 (în colaborare); Funerary Practices performed in the Iron Age between the Carpathians and the Danube, în Burial Customs in the Bronze and Iron Ages, Čačak (Iugoslavia), 4-8 septembrie 2002, Čačak, 2003, p. 139-170; Signs on Vessels Bottoms from the Developed Neolithic in the Carpathian-Balkan Region, în British Archaeological Reports, vol.1139 – Early Symbolics Systems for Communication in Southeast Europe, vol. 2, London, 2003, p. 193-202 (în colaborare); Sacrifices et inhumations rituelles des chevaux chez les Thraces du Nord des Balkans au cour de l’Âge du Fer, în Orbis Antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca, 2004, p. 735-754; The symbolism of some representations in the Thracian art (4th-3rd centuriea B.C.), în Festschrift für Florin Medeleţ. Zum 60. Geburtstag, Timişoara, 2004, p. 251-271; The Ceremony Helmets-Masterpieces of the Getae’s Toreutics and Figurative Art, în Thracians and Circumpontic World, II, Proceedings of the Ninth International Congress of Thracology, Chişinău, 2004, p. 29-44; Les Trésors de Princes Getes, în Âges du Fer en Europe/The Iron Age in Europe. General Sessions and posters. Acts of the XIVth UISPP Congress, University of Liege, Belgium, 2-8 September 2000, BAR International Series 1378, Oxford, 2005; Reprezentări figurative pe falerele dintre munţii Urali, Carpaţi şi Balcani (sec. II-I a. Chr.), în Istros, XII, 2005, p. 65-133.
b. sub tipar: 11 studii, din care 7 peste hotare
c. volume în pregătire:
– V. Sîrbu, S Matei, V. Dupoi, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării, com. Pietroasele, jud. Buzău, vol. II, Buzău, 2005.
IX. Premii.
– Premiul «Nicolae Bălcescu» al Academiei Române, pe anul 1993, pentru cartea Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor.
– Meritul cultural, în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României (2004).
X. Comisii. Membru în Comisia Naţională de Arheologie (din 1991); Preşedintele Asociaţiei de Studii pentru Arheologie Funerară (din 2001); Membru în Asociaţia Arheologilor Europeni, Asociaţia Franceză pentru Studiul Epocii Fierului
Preşedintele Comisiei a XXX-a a Uniunii Internaţonale de Studii Preistorice şi Protoistorice (din 2000.); membru în Comisia a IV-a a U.I.S.P.P.; Membru în Comitetul Executiv al U.I.S.P.P.
Preluat de pe site-ul Muzeului Brailei