Un interviu acordat de ziaristul grec George Alexandrou, autorul uneia dintre cele mai vaste monografii dedicte Apostolului Andrei (pe care il praznuim pe 30 noiembrie), intitulata “El a ridicat crucea pe geata”, jurnalului ortodox de credinta si cultura “Drumul Emausului” din America, ne dezvaluie un fapt uluitor: Apostolul neamului nostru a folosit “cartierul general” din Scythia Minor timp de 20 de ani!
In urma cercetarilor sale, George Alexandrou a constatat ca, din uriasul puzzle, reprezentat de teritoriul unde se presupune ca ar fi ajuns Andrei in cele patru calatorii misionare ale sale, lipseste o “secventa” de 20 de ani, cuprinsa intre intoarcerea lui la Marea Neagra din Valaamo (Finlanda) pana la plecarea spre Sinopae si de acolo spre Patras, in Achaia, unde avea sa fie martirizat. Aceasta lunga perioada de timp, conform celor constatate de Alexandrou, Apostolul Andrei ar fi petrecut-o in Dobrogea de astazi, unde isi avea ‘”cartierul general” in Pestera de care traditia i-a legat numele. De aici, ar fi intreprins calatorii evanghelizatoare in restul Daciei, pe Dunare, in sudul fluviului, pe malul Marii Negre, dincolo de Prut si chiar in teritorii mai indepartate. Dupa fiecare asemenea misiuni s-ar fi intors in pestera sa.
«Cartierul general» din Dobrogea, cel mai iubit, dupa Hristos
Alexandrou explica aceasta lunga ramanere a apostolului in Scytia Minor prin faptul ca s-ar fi “simtit foarte apropiat de daci deoarece erau monoteisti. Potrivit lui Flavius Josephus, preotii locului erau ca esenienii: virgini, strict vegetarieni, ca ascetii din desert. Societatea daca era foarte libera, femeile aveau aceeasi pozitie cu barbatii, spre deosebire de societatea greco-romana, dacii nu aveau sclavi. De fapt, erau unici in lume la acea vreme pentru ca nu aveau sclavi. Potrivit traditiilor romanesti si descoperirilor arheologice, dacii au devenit crestini datorita Sfantului Andrei insusi, in primul secol. Este firesc sa se fi simtit ca acasa in randul clerului dac si ca ei sa-l fi acceptat rapid si sa fie convertiti”, mai spune jurnalistul grec in interviul amintit. Alexandrou crede ca Apostolul Andrei a iubit acest loc din Scythia Minor mai mult decat orice, dupa Hristos. “Cred ca Dumnezeu i-a oferit asta ca o consolare deoarece a avut calatorii misionare foarte dificile. Avem descrieri ale unor locuri unde nu a fost bine-venit, de unde a fost obligat sa plece. Lucrurile au fost deseori foarte dificile, mai ales cand a fost la slavi, unde sacrificiul uman era inca practicat. Va puteti imagina: Era obosit sa treaca prin astfel de lucruri si cand a venit la daci… unde grecii si evreii erau acceptati in aceeasi masura si unde existau preoti sihastri asceti, se intelege cat de lesne s-a integrat. Putea sa predice, era fericit acolo. De fapt, dacii credeau ca religia pe care el a adus-o nu era numai mai buna decat a lor, ci si o continuare a vechii religii. Au privit religia nativa ca prevestitoare pentru crestinism. Douazeci de ani inseamna mult si se intelege de ce romanii isi amintesc de el mai mult decat de alte traditii”, mai spune cercetatorul grec.
A fost Sfântul Andrei martirizat in timpul imparatului Traian?
Continuarea la Vlad Mihai Blog
Posted by Victor Roncea at 12:21 PM 0 comments
Labels: apostolul andrei, Biserica Ortodoxa Romana biruitoare
PS.INTERESANT ARTICOL! Acum cava timp, istoricul Nelu Zugravu de la Iasi a lansat opinia,argumentata dealtfel, ca in Scithya ar fi predicat Sf. Filip. Detalii in Nelu Zugravu, Crestinismul Popular, publicat candva prin 1997 (citez din memorie). A se vedea si sarbatoarea populara a Filipilor. In fine, parerea mea este ca au predicat amandoi apostolii.
Mi se pare foarte interesantă opinia lui George Alexandrou. Referitor la profesorul Nelu Zugravu, Domnia sa consideră apostolatul lui Filip la noi drept o fantezie medievală. Apostolatul Sf. Andrei este pus în aceeaşi categorie. Mă refer la consistenta lucrare Fontes Historiae Daco-Romanae Christianitatis, în al cărei studiu introductiv prof. Zugravu combate…oarecum vehement…toate argumentele care pledează pentru originea apostolică a creştinismului românesc. Toate? Culmea, prof. Zugravu nu se leagă, în studiul amintit, de termenul "Îndrea". Personal, cred că acesta atârnă cel mai greu în balanţă, căci limba nu poate fi falsificată, aşa cum se întâmplă cu un document. Apropo de lucrarea îngrijită de prof. Zugravu, stilul Domniei sale mi se pare tendenţios. Dacă argumentele pentru apostolatul andreian în Dobrogea sunt firave, argumente împotrivă nu există.
Poate va ajunge şi pe la noi monografia lui George Alexandrou. Cred că este de-a dreptul pueril să ne închipuim că Sf. Andrei s-a limitat la Dobrogea. Putem face o mică analogie: dulful cu rădăcini în tradiţia pontică precreştină, este prezent aproximativ în acelaşi areal. "Îndrea", termen care derivă cu certitudine din "Andreas", şi care a intrat în limba română de foarte multă vreme, fiind tratat ca toţi termenii din substrat (an>ăn>în, cf. canis>câne), este răspândit pe tot cuprinsul ţării (iar problema încă nu e suficient studiată!), deci nu a rămas doar în spaţiul dobrogean…
Ca să nu mai spunem că Îndrea-Undrea (cu î trecut la u sub influenţa consoanei nazale n) desemnează luna de împerechere a lupilor, deci o sumedenie de motive pe care nu le mai cercetează nimeni, temându-se să nu cadă în protocronism (e drept, aceasta e una dintre bolile ştiinţei mioritice moderne). Felicitări pentru blog! Eu am terminat cu poliloghia. O zi bună!
Mai, baiete, Iusephus, mergi si citeste! Mai ai mult de citit pana sa ajungi la nivelul profesorului Zugravu. Din pacate, prosti ca tine sunt multi in ziua de astazi.
Coane anonim, fă bine şi vorbeşte cuviincios. Şi dacă nu vrei să pară că totul e vice-versa de cum ai zis dumitale, binevoieşte şi arată contraargumentele pe care le ai la teza de faţă. Dacă nu…Internetul e o grădină largă…
Iusephus are dreptate! Trebuie sa pastram limitele bunului simt in orice dialog. Uitam adeseori ca ceea ce consideram ca adevaruri batute in cuie sunt ipoteze istorice in diverse stadii de cercetare.