In sfârşit, închei cronologia războiului Crimeei. Rusia este înfrântă şi nevoită să se retragă din Principatele Române pe care le ocupase fără avertisment în toamna anului 1853.
La Congresul de Pace de la Paris se pune şi problema unirii celor două principate române. De acum încolo intră în scenă forţele unioniste româneşti.
Învăţămintele acestui război sunt multe dar primează consideraţiile de ordin geopolitic. Europei îi pasă de Dunărea Inferioară, de Delta Dunării şi de Marea Neagră şi nu acceptă o dominaţie rusească în regiune. Asta nu înseamnă că îi pasă neapărat de români. La o adică pot fi apărate aşa cum s-a văzut şi de turci, arabi, englezi, francezi, sardinieni etc.

1856

16 ianuarie – Ţarul Alexandru II acceptă condiţiile de pace.

28 februarie – La Paris este semnat armistiţiul.

30 martie- La ora 13, la Paris, este semnat tratatul de pace; 101
lovituri de tun anunţă evenimentul.

18 mai- Căpitanul George Filipescu din artileria Moldovei ce
fusese luat prizonier de trupele ruseşti la părăsirea
laşilor pentru că refuzase să le urmeze, se întoarce
din captivitate; i se face o primire triumfală şi toată
înalta societate se întrece în a organiza benchete şi
petreceri în cinstea sa; domnitorul Grigore Ghica îl
înaintează imediat la gradul de maior şi-i dă o
gratificatie de 800 de galbeni; în următoarea lună şi
jumătate este încă odată avansat la gradul de colonel
şi primeşte funcţia de şef al Secţiei I a personalului
din Departamentul Oştirii,

27 iunie- Generalul locotenent conte Paar adresează o notă de
rămas bun preşedintelui Sfatului Administrativ al
Moldovei anunţând începerea retragerii trupelor
cesaro-crăieşti din Principatele Române; contele Paar
părăseşte Iaşii pe 30 iulie.

Generalul locotenent conte Coronini oferă săbii de
onoare aghiotantilor domneşti de la Iaşi care 1-au
însoţit în timpul deplasărilor sale în Moldova; pe 14
iulie, după ce asistase la manevrele de la Copou ale
trupelor austriece, contele Coronini este invitat la
palatul domnesc din Iaşi, unde i se oferă un dineu de
rămas bun.

27 iunie/7 iulie- Prin Ofisul Domnesc nr. 995, prinţul Barbu Ştirbei
lasă frânele Ţării Româneşti în grija Sfatului
Administrativ Extraordinar şi se retrage la moşia sa de la Bistriţa înainte de a părăsi ţara.

2/14 iulie – Vornicul Teodor (Toderiţă) Baiş este numit caimacam al Moldovei.

2 /15 iulie – Prin Ofisul domnesc nr. 41, prinţul Grigore Ghica lasă frânele Moldovei în grija Sfatului Administrativ Extraordinar.
4/l6 iulie Prinţul Alexandru Dimitrie Ghica, fost domnitor al Ţării Româneşti, este numit caimacam al acesteia.

11/23 iulie – La laşi are loc, în prezenţa trimisului Porţii, Kiamil Bey, solemnitatea investirii caimacamului Moldovei.

16/28 iulie – La Bucureşti are loc, în prezenţa trimisului Porţii, Kiamil Bey, solemnitatea investirii caimacamului Tării Româneşti; Kiamil Bey avea şi misiunea de a-i înmâna fostului domnitor, Barbu Ştirbei, marele cordon al ordinului Medjidie cu care îl distinsese sultanul Abdul Medjid.

Cronologie intocmită de Adrian Silvian Ionescu, în Războiul Crimeei. 150 de ani de la încheiere, Ed. Istros, Brăila, 2006.