Dacă până acum vreo 40 de ani pâinea în ţest era o banalitate în satele oltene, azi a devenit subiect de studiu etnografic. Am mâncat pâine în ţest la Muzeul Agriculturii din România cu ocazia celui de-al XVI Congres CIMA (Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură) desfăşurat la începutul lunii septembrie în România (singura dată când a avut loc în ţara noastră).
Ingeniozitatea acestei metode străvechi constă în aceea că pentru a coace pâine (de ce nu şi turte, lipii) nu ai nevoie de cuptor ci doar de o vatră şi un castron uriaş de lut numit ţest. La demonstraţia de la muzeu vatra era amenajată cu cărămizi de şamotă, dar sunt convinsă că în vechime vatra era simplă amenajată pe pământul gol. După ce ardea un foc de lemne, vatra era curăţată de cenuşă şi direct pe ea, fără nici o tavă, se punea pâinea care era acoperită cu ţestul. După 30-40 min. pâinea era gata. Are un gust deosebit.
(foto: Emilia Corbu)