MUZEUL JUDEŢEAN IALOMIŢA FACE ANGAJĂRI

 

In urmă cu doi ani, adresam Consiliului Judeţean Ialomiţa un memoru referitor la situaţia dezastruoasă a muzeului. Nici până azi memoriul nu a fost analizat, dar eu mai am încă procese rezultate din sancţiunile care mi s-au aplicat. In memoriul acela acuzam, la primul punct, deprofesionalizarea muzeului. In timp ce eu arătam clar că directorul nu vrea să angajeze specialişti, CJI îmi tot dădea explicaţii goale. Dar, este adevărat că CJI a reuşit să salveze cinci din cele zece posturi vacante care urmau să fie tăiate. Ce a făcut, directorul Vlad cu cele cinci? Păi, a angajat un îngrijitor în curte, a mai scos la concurs un post de referent administrativ înainte de Paşti şi acum, în august, urmează să se dea concurs pentru un alt post de referent administrativ. Şi aşa, a reuşit să toace trei din cele cinci posturi.

Care sunt concecinţele pe termen mediu?

  1. Sporirea personalului administrativ, în detrimentul corpului de profesionişti. In muzeu vor fi patru referenţi administrativi, în timp ce muzeul funcţionează doar cu doi muzeografi la sediu şi unul în teritoriu şi cu doi cercetători în activitate (din care unul nu mai are mult până la pensie).
  2. Limitarea pentru mulţi ani înainte a numărului de specialişti, dat fiind că un post ocupat pe administrativ nu poate fi transformat pe specialitate.

In ce condiţii se întâmplă acestea?

  1. In condiţiile în care muzeul nu are muzeograf pe istorie modernă şi contemporană, deşi are colecţie.
  2. In condiţiile în care muzeul nu are muzeograf pe artă, deşi are colecţie.
  3. In condiţiile în care muzeul nu are muzeograf pe etnografie, deşi are colecţie.
  4. In condiţiile în care muzeul nu are nici un cercetător pe domeniile mai sus menţionate şi numărul de cercetători în activitate este foarte mic.

Care sunt consecinţele pe termen lung al politicii de personal ,,marca Vlad,,?

  1. Neîndeplinirea funcţiilor muzeului dintre care prima este de cercetare. In România cercetarea arheologică, de pildă, se realizează în trei institute şi în reţeaua muzeală. Cercetarea în domeniul artelor  este şi mai restrictivă. Ei au doar două institute şi reţeaua muzeală. Etnografia se află în aceeaşi situaţie, cu un singur institut, chiar.
  2. Neîndeplinirea eficientă a funcţiei de restaurare şi conservare a patrimoniului muzeal, în condiţiile în care muzeul are un singur restaurator acreditat (şi acela prin insistenţele mele). Laboratoarele de muzeu ar trebui să fie funcţionale, deoarece nu ne permitem să restaurăm întotdeauna şi totul la firmele particulare.
  3. Le fel de grav este şi faptul că, prin astfel de angajări anapoda, se blochează accesul în muzeu a tinerilor care s-au pregătit pentru a face cercetare sau pentru a lucra în muzee. In cercetare  ar trebui să lucreze cei mai buni absolvenţi din cele mai bune facultăţi din România. Tineri cu doctorate şi cu rezultate. Nu poţi lăsa cercetarea istoriei pe mâinile oricui şi apoi să ne minunăm de cum arată manualele şcolare?  Şi aceşti tineri există!  I-am văzut de-a lungul anilor bătând la porţile muzeului. Dar, nu au avut pile la Vlad sau la CJI.
  4. Scăderea eficienţei specialiştilor deja angajaţi. Nu poţi fi performant când eşti nevoit să lucrezi singur un muzeu de la A la Z. Doar pentru muzeul din Vlădeni a trebuit să lucrez singură totul. Tematică de idei, tematică desfăşurată, documentare de specialitate, selecţie de materiale grafice şi expoziţionale (peste 600 itemuri), tehnoredactare, prelucrare grafică, proiect de mobilier, montare, promovare  etc. Asta în timp ce unii referenţi administrativi ,,îşi omoară timpul,, cu te miri ce, ore în şir prin curtea muzeului.

Cine-i de vină pentru politica de personal promovată de mai bine de 12 ani de directorul Vlad? In primul rând, CJI în întregime de la preşedinte până la consilieri. Un consilier din Comisia Juridică m-a întrebat acum două luni, prefăcându-se că nu ştie de memoriul de acum doi ani, ,, ce am cu directorul de nu îl las să îşi termine mandatul,,? Al treilea mandat, voia să spună! Dar, merită lăsat să îşi termine mandatul după cât dezastru lasă omul acesta în muzeu? Este o întrebare la care fiecare consilier în parte ar trebui să se gândească. Dar, mă rog, dacă nu cumva şi cel de-al patrulea referent administrativ nu va fi o pilă de-a lor…

De ce trebuie lăsat neapărat un individ fără performanţă să îşi termine mandatul? Că este legat ombilical de inculpatul Ciupercă Vasile? Sau poate pentru că e PSD-ul la putere? Oricum, lauda lui era că atât timp cât va fi PSD-ul la putere, pe el nu îl mişcă nimeni din funcţie. De ce ? Şi nu doar că nu îl mişcă, dar îl lasă să facă în continuare ce îl taie capul.

P.S.  Personajul tras în ţeapă, la intrarea în cetatea Poenari, nu este Vlad Florin, ci un manechin din plastic. Din păcate!

COLIVA PENTRU MILOGI ŞI TORTUL PENTRU ŞEFI PLUS OFERTA CU LUMÂNARE

 Pentru prima oară am văzut şi eu raportul de activitate al muzeului publicat pe site-ul Consiliului Judeţean Ialomiţa. O fi fost şi în anii trecuţi, dar nu am avut ocazia să-l văd afişat sau poate e ascuns în vreun colţişor de net. Sau poate, pur şi simplu, m-a ferit Dumnezeu de apoplexie! Cert este că, după ce am citit de două-trei ori execuţia bugetară a muzeului pe 2013 şi am realizat cifrele, după ce le-am adăugat ca tot ţăranul patru zerouri în coadă ca să le înţeleg mai bine, am avut un moment de şoc şi o noapte de nesomn. Mi-am zis ,,Aşa ceva nu există!,,. Intotdeauna am atribuit oamenilor din jurul meu o brumă de caracter şi un pic de bun-simţ, dar  am descoperit în cifrele redate sec că unii au de-a dreptul ceafă porcească şi caracter pe măsură, ceea ce omeneşte nu e posibil. De aceea cred că  raportul e întocmit greşit şi de aceea ar trebui cercetat.

Fondul problemei

Ca orice arheolog depind de fondurile de săpătură. De ani de zile, şantierul Vlădeni-Popina Blagodeasca primeşte de la MJI între 8000-10000 lei. Asta înseamnă supravieţuire. Cu aceşti bani se încheie convenţii civile pentru zilierii care sapă pe arşiţă, vânt, ploaie, frig cu un salariu minim pe economie şi plătesc impozit atât ei cât şi muzeul, aşa încât din cei 10000 lei rămân net pentru muncitori cam 6000 lei. Oamenii sunt nemulţumiţi, pe bună dreptate, când după o lună primesc un maxim de circa  500 lei. Cel mai mult, sufăr eu. Am de îndeplinit nişte obiective clare şi am  de săpat mult, uneori până la 2 m adâncime, cum ar fi în zona şanţului de apărare cu nişte oameni nemotivaţi. La rândul meu, nici eu nu o duc mai bine. Primesc diurnă 13 lei. Nu mi se asigură bani de cazare şi nici de transport. In aceste condiţii,  de circa trei ani Ministerul Culturii mi-a întins o mână de ajutor şi mi-a finanţat  cu circa 5000 lei o parte din lucrări, atât pentru săpătură, pentru ridicare topografică dar şi pentru transport.

Conducerea muzeului mi-a zis mereu că nu sunt bani, ba chiar contabila se deranja de faptul că banii Ministerului veneau după încheierea lucrărilor şi ei trebuiau să asigure un avans de 15% pe care ulterior îl recuperau. Nu erau bani nici de avans, şi atâtea hârtii cât solicita MCPC, mai bine lipsă! Şi eu credeam, ca orice om de bun-simţ. Nu sunt bani, ce să faci!

In tabelele citite zilele acestea am constatat cu obidă că au fost bani, atât de mulţi încât era să mă  îmbolnăvesc! Pentru convenţii civile şantiere arheologice au fost 184 346 lei, aproape două miliarde lei vechi. Incredibil! M-am uitat de zece ori la cifra asta.

Unde au intrat banii? Pe scurt, într-o colivă pentru milogi şi un tort pentru şefi.

In raportul cu pricina sunt reluate de vreo trei ori, în formule şi tabele diferite toate activităţile muzeului. Deci banii cu pricina au intrat în cele şase şantiere arheologice cu cercetări sistematice. Să le luăm pe rând! Coliva a fost pentru fraieri:

1.Platoneştiul nu a primit nici un ban de la MJI, ci doar de la Ministerul Culturii.

2. Vlădeni-Popina Blagodeasca a primit ,,fabuloasa,, sumă de 10 000 lei.

Deci, după ce au terminat cu mine au mai avut de împărţit ce a rămas,adică tortul de  174 346 lei la  cele patru şantiere norocoase: Borduşani, Oraşul de Floci, Piscul Crăsani şi Stelnica. Intuiţia îmi spune că e posibil  ca Stelnica să fi primit tot o linguriţă de colivă. Deci, tortul de miliarde să fi fost împărţit la trei. Dar Borduşani primeşte bani şi de la Muzeul Naţional pentru că este coordonat de un arheolog de acolo. Oraşul de Floci primeşte bani şi de la Ministerul Culturii pentru că are şef de la Bucureşti. Socoteli complicate! Este drept că la Oraşul de Floci, zilierii de pe şantier lucrau şi la tarabele din lemn şi stuf pregătite pentru festivalul de bucătărie, dar totuşi, este o sumă considerabilă, iat festivalul avea bugetul lui de aproape 30 000 lei. Deja lucrurile mă depăşesc!

Deci în  timp ce eu mă chinuiam să lucrez pe caniculă cu un buget de 10000 Ron (adică o sută de milioane lei vechi), colegii mei împărţeau două miliarde de lei vechi. De aceea zic eu că raportul e greşit, că omeneşte vorbind nici un om nu poate avea îl el atâta nemernicie şi ură încât să-şi bată joc în halul ăsta de instituţie şi de colegi. Doar dacă acel individ nu e om, ci bestie!

Care-i valoarea banilor?

Pentru DNA, o pierdere de unul sau două miliarde lei vechi aruncaţi aiurea sunt o nimica toată. Ei investighează fraude uriaşe. Şi aici nu a fost fraudă, ci moftul directorului de a cheltui cât şi unde pofteşte. Doar că într-un muzeu,  cu un miliard lei vechi  se poate asigura salariul pe un an la trei cercetători. Cu un miliard lei vechi putea fi asigurat salariul  la patru-cinci muzeografi tineri. Prin urmare cu un miliard lei vechi se puteau angaja tineri specialişti şi se rezolvau multe probleme de fond. Locuri vacante existau.

Minciuna minciunilor

Doar că minciuna minciunilor pe 2013 nu a fost faptul că nu avem bani de săpătură. A fost alta care le-a întrecut pe toate. Directorul mi-a reproşat că a trebuit să dea oameni afară ca să publice monografia arheologică Vlădeni-Popina Blagodeasca. Se referea la faptul că în 2013,  a fost reorganizată  paza de zi asigurată de firma specializată, urmând ca în vechea formulă să fie păstrată doar cea de noapte.  Totuşi, un timp am avut mustrări de conştiinţă. Aşa că, am făcut tot posibilul ca volumul să iasă cât mai ieftin. Publicarea cărţii a costat circa  10000 lei (una sută milioane lei vechi). Ca să văd acum, la spartul târgului, că de fapt doar paza de noapte costa muzeul aproape 1,5 miliarde lei vechi iar în 2014 se estimează să coste cam 187432 ron (1,8 miliarde lei vechi). In medie, o noapte de pază la muzeu costă până în  5 milioane lei vechi. Un adevărat chilipir! Nu-i adevărat ce spunea în ziare că firma cu pricina ar fi cocoloşită de Ciupercă. La asemenea ofertă o lumânare mai lipsea, ca să fie pomană curată. Colivă era, muzeul pe năsălie e de mult, deja s-a împuţit! Era cazul să fie îngropat de tot.

E clar, cifrele din execuţia bugetară pe 2013 sunt greşite.  Ar trebui verificate!

Raportul MJI poate fi citit AICI!

AVENTURA MEMORIULUI SAU ,,UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ,, ÎN VARIANTA IALOMIŢEANĂ

Dacă mi-ar fi spus cineva înainte de 22 iulie 2013, ziua în care am depus la Consiliul Judeţean Ialomiţa (CJI) un Memoriu cu privire la situaţia actuală a Muzeului Judeţean Ialomiţa (MJI), că în urma lui voi mai depune  două plângeri penale şi o cerere de chemare în judecată, i-aş fi spus că are fantezie. Dar, realitatea întrece orice imaginaţie!

Este o adevărată aventură! Pentru un memoriu pe care oricine de pe stradă îl putea depune, m-am trezit într-un adevărat hăţiş birocratic, în care liane, uscături şi alte rădăcini politice se împletesc, se ţes, abundă, usucă şi sugrumă orice iniţiativă şi intenţie de schimbare în bine. În ochiurile plasei  politice cu spoială culturală  îşi duce traiul o adevărată faună. De aceea nu îl pot numi conflict, ci aventură în care nu ştii ce îţi rezervă ziua de mâine. Slavă Domnului că am trecut şi prin asta! Prima etapă şi cea mai grea, aceea  de a face cărare prin hăţiş, de a lumina toate colţurile s-a consumat. Urmează etapa ordinii, a defrişării uscăturilor, a civilizării şi democratizării relaţiilor instituţionale într-un domeniu atât de fragil cum e cultura şi dintr-un judeţ aşa de sărac cum e Ialomiţa. Eu mi-am făcut datoria! Restul e treaba Poliţiei, Procuraturii, Tribunalului.

ISTORICUL  ,,CONFLICTULUI,, PE SCURT

22 iulie 2013- Emilia Corbu  (E.C.) depune la CJI şi la Instituţia Prefectului Ialomiţa un memoriu în care acuză deprofesionalizarea muzeului, nerespectarea normelor de conservare şi restaurare în muzeu, nerespectarea legislaţiei în vigoare şi solicită demiterea conducerii muzeului responsabilă de manageriatul instituţiei  în ultimii 12 ani.

5 august 2013- O comisie de funcţionari de la CJI conduşi de Ilie Cioacă, director de personal, convoacă o şedinţă cu toţi angajaţii muzeului. Ilie Cioacă ia cuvântul în deschidere şi deplânge situaţia creată spunând că memoriul este o minciună. Impresia generală este de intimidare. Angajaţilor li se cere completarea unui chestionar. Intrebările pentru angajaţi sunt diferite faţă de întrebările adresate petentei. Acesteia i se cer argumente pentru  cele afirmate în memoriu. E. C. solicită în scris celor două instituţii accesul la unele dosare. Este refuzată, deşi legislaţia în vigoare prevede accesul la documente publice. Şedinţa avea loc cu exact o oră înainte ca E.C. să plece pe şantierul arheologic unde era programată să înceapă săpăturile. In lipsă de documente, E.C. trimite un răspuns către CJI unde aduce diverse  argumente.

19.08. 2013 - E.C. primeşte răspuns de la Instituţia Prefectului. Adresa conţine două documente. Unul de mai multe pagini semnat de chiar directorul muzeului în care se făceau mai multe atacuri la persoana E.C. plus o serie de confuzii, minciuni, omisiuni etc. şi o pagină semnată de Jean Cheptea de la Direcţia pentru Cultură în care se afirma că în MJI nu există nici o problemă. Dacă Cheptea care nu are nici o acreditare în domeniul conservării şi restaurării (dar care ocupă de un car de ani postul de consilier la Direcţie), s-ar fi deplasat măcar până la Călăraşi  ar fi văzut şi el, aproape de pensie, cum ar trebui să arate un depozit de muzeu. Dar e mai confortabil să dormi în scaun! Răspunsul Prefecturii nu respectă prevederi de bază din  Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor. Dar, ce contează, la ţară merge!

9 ianuarie 2014- E. C. este convocată verbal şi intempestiv la o şedinţă la CJI fără ordine de zi. De faţă toată floarea CJI, trioul Ciupercă, Martin, Muşoiu, plus nelipsitul Cioacă, plus comisia de verificare, plus managerul muzeului, Florin Vlad, chemat acolo să asiste la execuţie, să fie mângâiat pe freză şi să fie încurajat.   In cadrul şedinţei, Emiliei Corbu i se aduc acuzaţii cu privire la persoana şi profesionalismul ei. Apoi este dată afară. E.C. protestează şi insistă să aibă dreptul la cuvânt.

14 ianuarie 2014- E.C. primeşte un răspuns la memoriul din 22 iulie 2013. Din cele 10 probleme ridicate  se face referire generală doar la trei. Ba, mai grav, comisia de verificare recomandă conducerii muzeului sancţionarea petentei.

19.02. 2014 – E. C. este convocată pentru data de 25 februarie, de o  comisie de disciplină, formată special pentru cazul ei. Principalele capete de acuzare sunt legate de faptul că a făcut public memoriul  pe blogul personal.  Deci, nici un litigiu de muncă, ci doar dreptul la exprimare. Avocatul Emiliei Corbu cere schimbarea comisiei de disciplină (deoarece era compusă exact din persoanele din anturajul directorului, menţionate în documentaţiile conflictului) şi reprogramarea şedinţei. Conducerea MJI nu ţine cont de solicitările avocatului.

25 .02. 2014 – Comisia de disciplină se întruneşte în şedinţă şi în absenţa ,,vinovatului, hotărăşte sancţionarea.

7.03.2014- Directorul Florin Vlad decide sancţionarea pe o perioadă de trei luni cu reducerea salariului cu 10%. Este penultima sancţiune în ordinea gravităţii prevăzută în Codul Muncii. Ultima este desfacerea contractului de muncă. Dar abuzurile nu se opresc aici.  Deasemenea, nu i-a fost adusă la cunoştinţă nici până azi, fişa de evaluare pe 2013, la fel cum, deşi au trecut trei luni de la începutul anului, nu îşi cunoaşte  proiectul de activitate aprobat  pe 2014. Proiectul depus, ca în fiecare an,  în luna ianuarie  i-a fost returnat.Vlad Florin dovedeşte că face ce îl taie capul, ca de obicei.

Prezent- Au fost depuse două plângeri penale împotriva numiţilor: Ciupercă Vasile, Martin Ioan, Cioacă Ilie, Florin Vlad şi celor trei membri ai comisiei de verificare.

Deasemenea a fost solicitată în instanţă anularea sancţiunii disciplinare printr-o cerere de chemare în judecată.

CONCLUZII

Această experienţă mi-a confirmat că în Ialomiţa, cultura este la cheremul politicii. Specialiştii au ajuns un fel de toleraţi în chiar domeniul lor. Agresiunea politicii în cultură s-a produs prin diverse căi, dar mai ales prin promovarea neprofesioniştilor. Nu orice absolvent al unei facultăţi este şi profesonist în cultură. Din aceşti profesionişti s-ar fi format în timp specialiştii. Dar, să revin la subiect, politizarea culturii la fel ca în timpul comunismului, reiese din faptele menţionate în continuare.

  1. Nici până în prezent, memoriul nu a fost analizat  obiectiv de nici o comisie de specialişti acreditaţi şi imparţiali. Interesul CJI a fost de a-l îngropa definitiv. In acest sens Ciupercă a alcătuit o comisie din trei oameni care nu aveau nici o treabă cu cultura. Comisia s-a adresat nu unor specialişti, ci angajaţilor muzeului cărora le-a cerut să răspundă timp de două ore la nişte întrebări. Doar că 74%  dintre cei care au răspuns la chestionar pot lucra în cu totul altă parte, nu au o profesie legată strict de muzeu sau cultură. Iar acest procent mare de nespecialişti este rodul bunei administraţii a CJI.
  2. Direcţia pentru Cultură Ialomiţa, care ar trebui să fie ochii şi urechile Ministerului Culturii în teritoriu, a blocat iresponsabil şi criminal întregul demers printr-o hârtie întocmită abuziv de Jean Cheptea. Păcală Elena, fosta vice PSD, a cărui specializare în domeniul culturii nu o cunoaştem, dar care ocupă fotoliul de 13 ani (plus 4 înainte) nu s-a arătat deloc. Lipsă de responsabilitate crasă, specifică ei!
  3. Prefectura Ialomiţa nu s-a arătat interesată de a cere Direcţiei pentru Cultură şi CJI să respecte legea.
  4. Consiliul Judeţean Ialomiţa,  prin persoanele implicate în conflict şi prin atitudine a dovedit o relaţie nu de administrator legal ci despotică, de stăpân autoritar. Poate de aceea muzeul a început să semene mai  degrabă cu o casă de cultură. Funcţiile de bază ale muzeului prevăzute în lege, adică cercetarea, restaurarea, conservarea colecţiilor au fost înlocuite cu festivaluri şi concursuri.

Mai mult chiar, CJI a dovedit o atitudine total dezechilibrată. Pe Florin Vlad, managerul muzeului, l-a apărat cu toată ardoarea, în timp ce pe mine m-au lovit cu toată înverşunarea. De ce?! Ce s-ar fi întâmplat dacă în locul meu ar fi fost poate o femeia mai slabă de înger sau un specialist bine intenţionat dar mai tânăr, sau un om de pe stradă? Ce se ascunde de fapt în spatele acestei atitudini abuzive, discreţionare?

  1. Presa locală, cu excepţia ziarului ,,Ştirea,, prin doamna Ionica Ghinea (care a preluat de pe blogul meu, scrisoarea deschisă) nu s-a implicat.
  2. Ministerul Culturii, la cârma căruia s-au schimbat trei miniştri în ultimele  şase luni şi ale cărei comisii funcţionează doar dacă sunt sesizate, e parţial blocat. DCPN- ochiul lui în teritoriu- e putred şi urechea surdă. Mai mult chiar, concluziile oricărei comisii trebuiau puse în practică de CJI şi MJI. Deci mingea se întorcea tot acasă.

Pe parcursul întregului conflict scene de tot dramatismul. Angajaţii muzeului, mare parte din ei cu funcţii administrative, inclusiv cei care nu mă cunosc sau lucrează pe convenţii civile, convocaţi  în şedinţă şi şantajaţi cu fişa postului  pentru a scrie ce ştiu ei despre mine. Pe baza răspunsurilor lor, adică al paznicilor, supraveghetorilor, oamenilor angajaţi cu convenţie civilă, referenţilor administrativi, contabililor, muzeografilor şi conducerii muzeului, s-a elaborat răspunsul CJI.  Pe baza răspunsurilor lor am fost chemată şi beştelită de Ciupercă  în faţa a şapte oameni, din care trei, spuma CJI. Sancţionată disciplinar nu pentru un litigiu de muncă, ci pentru dreptul legal de  a-mi exprima opiniile pe un blog personal. Aproape exclusă de la activităţile muzeului.

      Evident că nu este prima oară când sunt în conflict deschis cu CJI. In 2001, ideea măreaţă a Elenei Păcală era să închidă singurul muzeu de istorie din judeţ. M-am adresat Ministerului Culturii care atunci a reacţionat prompt. Dar, a fost nevoie de sosirea în muzeu a  Ministrului Culturii de atunci, Răzvan Theodorescu, pentru ca decizia semnată pe sub mână la CJI să fie anulată. Dispreţul pentru istorie al Elenei Păcală se vede şi azi în starea jalnică a  monumentelor istorice  ialomiţene.

Evident că nu sunt singurul profesionist din cultură  aflat în conflict cu Consiliul Judeţean. Aproape în fiecare judeţ există conflicte deschise între specialişti şi  vipurile politice locale. Ce-i determină  pe aceşti oameni de vârste diferite, profesii diferite să se poarte prin tribunale, pe banii lor,  cu nişte indivizi a căror tangenţă cu cultura este conjuncturală şi temporară? Cine este cel mai interesat ca lucrurile să meargă bine în cultură? Unul care îşi  câştigă pâinea din acest domeniu sau celălalt ieşit din urna electorală (care în România e un fel de cutie a Pandorei) şi beneficiază de funcţie un timp limitat? Voi ce credeţi?

 

 

 

 

 

 

 

 

AM FOST SANCŢIONATĂ DISCIPLINAR!

Pentru memoriul privind situaţia Muzeului Judeţean Ialomiţa, depus în data de 22 iulie 2013, memoriu care nici în ziua de azi nu a ajuns pe masa unor specialişti în domeniu, am fost sancţionată disciplinar. Motivul sancţiunii nu a fost un litigiu de muncă, ci faptul că mi-am permis să fac public pe blogul personal  modul cum Consiliul Judeţean Ialomiţa a acţionat în această situaţie. Adică faptul că în loc să cerceteze situaţia şi să caute adevărul CJI şi MJI au căutat să îmi închidă gura prin ameninţări, şedinţe, excludere de la activitățile muzeului  şi în cele din urmă sancţiune. Mi-au luat 10% din salariu pe trei luni. Ce le pasă lor? Contabila doar are două salarii, unul de la firmele private cărora le tine contabilitatea și unul de la muzeu. Directorul este și el cercetător deși nu a publicat nici măcar o carte la viața lui+ indemnizația de conducere, nu se plânge.  Printre motivele sancțiunii se afla și nevinovatul cântec al lui Nimeni Altu` ,, Fraierii cad pentru că nu se pot prinde,,.  Este clar! Ialomița nu se află în România, ci în plin Imperiu Sovietic.  Mai précis e ultima Sovietă condusă cu strășnicie de trei tavarăși.

Nu a contat că acel memoriu fusese scris totuşi de un specialist în domeniul culturii, care pe lângă o grămadă de atribuţii de muzeografie, relaţii cu publicul, gestiune şi inventarieri, mai reuşea să facă şi cercetare, aşa cum arată o parte din rezultatele muncii mele, notate mai jos. Nu contează nici starea jalnică în care se află muzeul şi nici faptul că reprezentantul legal al acestuia se îmbată în public şi face scandal. Contează doar imaginea Consiliului Județean Ialomița, căruia printr-o lege idioată i s-au dat în grijă instituții de cultură. Experiența dovedește că CJI nu este capabil să răspundă unei petiții în 30 de zile,  darămite să se ocupe de cultură, sănătate și alte domenii de strictă specialitate.

Pentru cei care nu mă cunosc,  redau mai jos, o parte din rezultatele muncii mele.

 Lista cărţilor publicate

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, volumul I,Editura Istros, Brăila, 2013, Nr. de pagini: 370 (266 pagini text, 74 planşe, anexe), Dimensiuni: 30 x 21cm, ISNB: 978-606-654-057-5

Emilia Corbu, Sudul României în evul mediu timpuriu (secolele VIII-XI). Repere arheologice, Editura Istros, Brăila, 2006, 235 p. Dimensiuni: 30 x 21 cm; ISBN (10) 973-9469-85-X; ISBN (13) 978-973-9469-85-2 902(498)”07/10”

Anexa 2. Lista studiilor şi articolelor publicate

Emilia Corbu, Historical Danube influence on Early Medieval History, Preslav, 7, p.85-96, Veliko-Târnovo, 2013.

Emilia Corbu,, Anexe gospodărești din așezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca publicată în lucrările celui de  la al- XVI-lea Congres al Asociației Internaționale a Muzeelor de Agricultură, Bread and Wine-Historical, ethnological, technological and cultural parallels,  Slobozia, p.57

Emilia Corbu ,,Carafa cenuşie. O călătorie arheologică în lumea ceramicii cenuşii,,. Catalog de expoziţie, Slobozia, 2012, 47 p.

   Emilia Corbu, An hypothesis about dwelling-ovens from early middle-age settlements (9-11th ) from Romania, in Κγльтурьі єврабийских второй половиньі і трісЯчєпетия н.э, Сямара, 2010, 147-154.

   Cristina Talmaţchi, Emilia Corbu, Despre o marcă de olar descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), In Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, VI, 2009, p.55-64.

    Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Inventarul descoperit în campaniile 2000-2005, Arheologia Medievală, VI, Reşiţa, 2008.

 Emilia Corbu, Ceramica din a doua jumatate a secolului al IX si prima jumatate a sec. X de la Dunarea de Jos. Consideratii generale, in Vasaria  Medievalia, Bistrita-Nasaud, 2008, p.127-134.

  Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe un sit medieval-timpuriu, Arheologia Medievală, VI, Reşiţa, 2008.

     Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI, 2007

    Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa cronologică şi istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe situl medieval-timpuriu de la Vlădeni- Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), , Arheologia Medievală VI, 2007

      Emilia Corbu, Inventarul descoperit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Campaniile 2000-2004, Arheologia Medievală VI, 2007

    Emilia Corbu, Călin Şuteu, Relevanţa cronologică şi istorică a primelor datări arheomagnetice din România pe situl medieval-timpuriu de la Vlădeni- Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), , Arheologia Medievală VI, 2007

    Emilia Corbu, Poveste despre vlahi, Anuarul Episcopiei şi Călăraşilor,  Almanah Bisericesc,, 2007

Valeriu Sârbu, Emilia Corbu, Un mormânt sarmatic de copil descoperit la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa), Istros XIII, Brăila, 2006.

 Emilia Corbu, Consideraţii istorice despre pâgânism, în Anuarul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor ,,Almanah Bisericesc”, 2006

  Emilia Corbu, O greutate de lut cu semnul crucii din sec.X-XI descoperită la Vlădeni- Popina Blagodeasca ( jud. Ialomiţa),  în Almanah Bisericesc, 2005,  p.39-42.

  Emilia Corbu, Bordeie, cuptoare şi gropi de bucate din aşezarea medieval- timpurie de la Vladeni- Popina Blagodeasca,  Arheologia Medievala V, 2005, 10 p.

  Emilia Corbu, Aspecte ale vieţii spirituale bizantine, în Anuarul Episcopiei şi Călăraşilor, 2004, 6 p.

 Emilia Corbu, Satele ialomiţene în timpul lui Mihai Viteazul, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Brăila, 2004, 10 p.

   Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean ( II). Sate dispărute,   Ialomiţa IV, volum de studii şi comunicări, Slobozia 2004, 27 p.

  Emilia Corbu, Podoabe din aşezări şi necropole de la Dunărea de Jos (sec. VIII-XI), Peuce, XV, Tulcea, 2004.

  Emilia Corbu, Consideratii privind crestinismul la Dunărea de Jos în sec. VIII-XI), în  Anuarul Episcopiei  Sloboziei si Calarasilor , 2003, 7 p.

 Emilia Corbu, Cateva marturii documentare privind viaţa religioasă în satele medievale ialomitzene, în Anuarul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor ,, Almanah Bisericesc,, 2002, 7 p.

  Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Gropi de bucate din sec. IX- X de la Vlădeni- Popina Blagodeasca în Simpozionul Naţional de Istorie şi Retrologie Agrară, (volum de rezumate)  Ediţia XX,  Slobozia, 2002, 2 p.

Emilia Corbu, Scurt istoric al Bisericii Adormirea Maicii Domnului din parohia Bora, în Anuarul Sf. Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor, Almanah Bisericesc, 2000, 6 p.

Emilia Corbu, Habitatul medieval ialomiţean în lumina primelor atestări documentare ( sec. XIV-XVI)-  în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 34 p.

   Emilia Corbu, Rit si ritual funerar în sec. VIII-XI în spaţiul Tării Românesti, în Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 14 p.

  Emilia Corbu, Vasile Oprea, Consideratii privind aşezarea medieval- timpurie de la Vâlcele ( jud. Călărasi, Ialomiţa, III, Slobozia, 2000, 7 p.

Emilia Corbu, Blagodesti- un vechi sat dispărut, în Anuarul Sf. Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor ,, Almanah Bisericesc,, 1999, 3 p.

Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Ştefan cel mare Feteasca

(sec. IX-X), Pontica, XXX, 1998, 24 p.

 Zaharia Covacef, Emilia Corbu, Consideraţii privind o anumita categorie de opaiţe descoperită în sect. V al cetăţii Capidava, Pontica, XXI – XXII, 1992, 11p.

Anexa 3 Lista rapoartelor de cercetare arheologică publicate.

 Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Cronica cercetărilor arheologice, campania 2012, Institutul Naţional al Patrimoniului, Iasi, 2013,  p.138-141.

    Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, în CCA, Târgovişte, 2009, p. 231-232

  Emilia Corbu, Vlădeni –Popina Blagodeasca, campania 2007, Cronica Cercetărilor Arheologice, 2008, p. 328-329.

 Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2008, Valachica, 21-22,  Târgovişte, 2007, p. 231-232

   Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2007, CCA, Cimec, 2008, p.328-329.

    Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, campania 2006, CCA, Cimec, 2007, p.395-396.

    Emilia Corbu, Liliana Trofin, Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca-campania 2005,  CCA, 2006, p.396-398.

  Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni –Popina Blagodeasca –campania 2004, CCA, 2005, p.406-409.

  Emilia Corbu,  Vlădeni- Popina Blagodeasca- campania 2003  în Cronica Cercetărilor Arheologice, CiMEC, Bucureşti, 2004, p.369-372.

  Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Aşezarea medieval- timpurie de la Vlădeni–Popina Blagodeasca –campania 2002, CCA, 2003, p.339-341

 Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Cercetarile Arheologice de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetarilor Arheologice, campania 2001,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002,  p.334-336.

  Anca Păunescu, Emilia Corbu, Orasul de Floci, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2001,  Bucureşti, CIMEC, mai 2002, 2 p.

Ştefan Olteanu, Emilia Corbu, Sondajul Arheologic de la Vlădeni- Popina Blagodeasca, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania, 2000,  Bucureşti, CIMEC, mai 2001, p.272-273.

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca în Cronica Cercetărilor Arheologice 2011,

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca, în CCA, Suceava, 2010,  p. 206-207

Emilia Corbu, Ştefan cel Mare- pct,Feteasca-Aşezarea medieval- timpurie în Cronica Cercetărilor Arheologice, Brăila, 1996, p. 119-120

Anexa 4. Lista participărilor la sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

  1. Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice organizată de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, Constanţa, 3-5 octombrie 2013:

Emilia Corbu, Pentru o interpretare antropologică a culturii arheologice medieval-timpurii din secolele VIII-XI.

2. . Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ,,Milenii Tezaurizate,, organizată de Muzeul Judeţean Buzău desfăşurată în perioada 15-17 noiembrie la Poiana Pinului, Buzău.

Emilia Corbu,  ,, Organizarea, amenajarea şi utilizarea spaţiului de locuit în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,, .

3. Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice:

 1120 Years Capital Veliki Preslav, care va avea loc în Bulgaria în perioada 18-20 septembrie 2013, unde ma prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, The relation between Vlădeni – Popina Blagodeasca  settlement and the historical events during the 8th and 11th centuries.

4. Sesiunea Internaţională ,, Cultura Stepelor în a doua jumătate a mileniului I,, organizată de Muzeul Regional Samara, Federaţia Rusă, 25-29 noiembrie 2013.

Emilia Corbu, Defensive   ditches and palisades in early medieval settlements from lowlands areas of Romania in 8th -11th . Case study: Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomiţa county, Romania)

5.Participarea la lucrările Conferinței  dedicate Unirii Principatelor Române- 24 ianuarie 2012

  1. In perioada 3-5 mai 2012 am participat la Conferinţa Internaţională ,,Europa şi Marea Neagră,, desfăşurată la Universtitea Creştină ,, Dimitrie Cantemir,, unde am prezentat comunicarea: Emilia Corbu, Archaeological Issues related to no.1 cremation grave from Vlădeni-Popina Blagodeasca (Ialomitza county).
  2. 31 oct.- 1 nov. 2012- Am participat la Conferinţa ,, Renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate-către o dezvoltare rurală durabilă,, organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală şi Patriarhia Română unde am prezentat în plen comunicarea: Emilia Corbu, File din istoria sistemului economic cooperatist (1864-1947).

8.  Simpozionul dedicat Zilei  Naţionale a Culturii Române – 15 ianuarie 2011. Am susţinut comunicarea ,,Premisele cercetărilor arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca

10.  18-20 mai 2011-  Galaţi- Simpozionul Internaţional ,,Dialog interdisciplinar în cercetarea academică,,. Am prezentat comunicarea:

,,Cercetări interdisciplinare efectuate pe şantierul arheologic Vlădeni-Popina Blagodeasca,, jud. Ialomiţa,,.

11.  20-21 iunie 2011- Am participat la o masă rotundă organizată de  Muzeul Naţional al României, parte a  proiectului  Chronos  urmată de  efectuarea unei periegheze pentru verificarea unor situri gumelniţene la Ţăndărei-l. Strachina, Giurgeni-Lunca, Gura Ialomiţei, Vlădeni-Popina Balgodeasca.

  1. 4-5 septembrie 2011- Slobozia- Participare la cel  de al-XVI-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (CIMA XVI), unde am susţinut comunicarea ,,Anexe gospodăreşti (cuptoare menajere şi gropi de bucate) în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,,.
  2. 28-30 septembrie 2011-Tulcea- Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice ,,Istro-Pontica ,, organizată de ICEM. Am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Despre caracterul etnic al culturii arheologice medieval-timpurii.

14.  Participare la Sesiunea Internaţională ,,Pontica,,  2011-organizată de MINA Constanţa unde am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Vasile Gabriel, O descoperite funerară inedită în aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Studiu istoric şi antropologic.

15.  12-14 octombrie 2011-Călăraşi- Sesiunea Internaţională  ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos. Orient şi Occident. Am prezentat comunicarea :

 Emilia Corbu, Date noi cu privire la localizarea  Onglosului.

  1. 6-9 octombrie  2010, am participat la Sesiunea Internaţională ,,Pontica,, unde am prezentat  comunicarea cu tema : Piese din metal descoperite  la Vlădeni-Popina Blagodeasca
  2. 7-8 octombrie 2009 –Constanţa- Sesiunea Naţională Pontica- am prezentat comunicarea :

Emilia Corbu ,,Ceramica cenuşie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,,

  1. 2-3 octombrie – Pliska (Bulgaria) – Sesiune Internaţională dedicată sărbătoririi a 150 de ani de arheologie bulgară. Am prezentat comunicarea :

Emilia Corbu,  Influence of historical Danube on early middle-age living

  1. Sesiunea ,,Arheologia Mileniului I p. Hr.,, desfăşurată în perioada 20 -22 august la Muzeul de Istorie din Ploiesti, unde am prezentat studiul :

Emilia Corbu ,, Ceramica de import descoperită la Vlădeni- Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa).

20.   17- 21 noiembrie 2008- Muzeul Regional Samara (Federaţia Rusă)- Conferinţa Internaţională – IV International Archeological Conference “The Cultures of Steppes of Eurasia of second half Ist thousand a.d.”

Emilia Corbu, Historical and archaeological evidence about the Patzinakai„s presence to the Lower Danube

Emilia Corbu, An hyppothesis about dwelling-ovens from early middle-age settlements (9th-11th) from Romania.

21.   Braşov,  Simpozionul Internaţional ,,Medalii, Plachete, Insigne,, Braşov, 27-28 martie 2008; Emilia Corbu, Distincţii şi medalii conferite academicianului Gh. Ionescu- Şişeşti aflate în colecţia Muzeului Judeţean Ialomiţa, Comunicare prezentată la  Simpozionul Internaţional ,,Medalii, Plachete, Insigne,, Braşov, 27-28 martie 2008,

22.   Conferinţa Internaţională ,, Patrimoniul  muzeal de la Dunărea de Jos şi spaţiul carpatic în context european,, ICEM, Tulcea, 10-12 aprilie 2008;

      Emilia Corbu, Dunărea Istorică –obiectiv pritoritar în cadrul cercetării rezervaţiilor arheologice de la Dunărea Inferioară,

23.   21-24 octombrie 2008  Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi- Sesiunea Internaţională ,,Cultură şi Civilizaţie la Dunărea de Jos,,. Am prezentat comunicarea :

Emilia Corbu ,, Aşezări întărite la Nordul Dunării de Jos în evul mediu timpuriu,,.

24.   3-5 oct. 2008, Constanţa, Conferinţa Internaţională  ,,Pontica,,

25.   Emilia Corbu Ceramica lucrată cu mâna din aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-jud. Ialomiţa;

26.   6-8 noiembrie 2008-  Muzeul Judeţean Ialomiţa, Slobozia- Conferinţa Internaţională – 40 de ani de muzeografie ialomiţeană. Am susţinut comunicarea:

Emilia Corbu ,, Relevanţa istorică şi arheologică a stratigrafiei aşezărilor medieval-timpurii. Studiu de caz: Vlădeni-Popina Blagodeasca.

27.   Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice organizată de Muzeul Judeţean de Istorie, Ploieşti,  26-29 iunie 2007. Emilia Corbu, Consideraţii privind cuptoarele menajere din afara locuinţelor din cadrul aşezărilor medieval-timpurii,

28.   Constanţa, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice,, Pontica, 2007, 3-5 octombrie 2007. Am susţinut două comunicări, una în colaborare şi alta de autor:

  Emilia Corbu, Cristina Talmaţchi, O marcă de olar cu călăreţ, descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa),

     Emilia Corbu, O piesă de podoabă descoperită la Vlădeni-Popina Blagodeasca, Constanţa, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice,, Pontica, 2007, 3-5 octombrie 2007.

29.   Muzeul Naţional de Artă, Constanţa, 2001, Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice; Am prezentat comunicarea: Emilia Corbu, Muzeul între tradiţie si inovaţie ,   4 p.

30.   Emilia Corbu, Ceramica din sec. VIII-IX, Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie, Constanţa, 1997, 7 p.

31.   Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice:

Emilia Corbu, Consideraţii privind satele ialomiţene dispărute atestate documentar în sec. XIV- XVI ,  Muzeul Judeţean Braşov , 2001,  7 p.

  1. Muzeul Judeţean Ialomiţa, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Slobozia, 1996. am prezentat comunicarea:

 Emilia Corbu, Populaţii la Dunărea de Jos menţionate în cronicile bizantine din sec. sec.VIII-XI,

  1. Universitatea de Vest, Timişoara, 1994; sesiune de comunicări ştiinţifice studenţeşti; am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Tipologia locuinţei medievale-timpurii,

  1. Muzeul Judeţean Ialomiţa, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice, Slobozia, 1994; am prezentat comunicarea:

Emilia Corbu, Tipologia opaiţelor elenistice şi romane din Dobrogea,

35.   Muzeul Dunării de Jos, Sesiunea  Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Cultură şi Civilizaţie la Dunărea d e Jos:

Emilia Corbu, Locuinţele medievale- timpurii de la Ştefan cel Mare (jud.  Călăraşi), Călăraşi, 1994, 4 p.

Anexa 5 Participări la Sesiunea Naţională de Arheologie:

Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice,  Craiova, 27-29 mai 2013:

Emilia Corbu, Vlădeni-Popina Blagodeasca (campania din anul 2012).

26-29 mai –Sibiu- Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice. Am prezentat raportul :,, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca,,.

   A XLIV –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, –27-31 mai 2010, Suceava,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2009.

   A XLIII –a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, –27-29 mai 2009, Târgovişte

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2008.

  A XLII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Iaşi, 14 mai- 17 mai 2008,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2007.

  A XLI -a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Tulcea, 29  mai- 1 iunie 2006,

   Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2006.

     A XL-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Constanţa, 31 mai- 3 iunie 2006,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2005.

  A XXXIX-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Mangalia, 25-28 mai 2005,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2004.

     A XXXVIII- a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Cluj-Napoca, 26-29 mai 2004,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2003.

  A XXXVII-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Covasna, 2-6 iunie 2003,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2002.

  A XXXVI-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Buziaş, 28 mai – 1 iunie 2002,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2001

Anca Păunescu, Emilia Corbu, Radu Coman, Irina Costea, Săpături arheologice la Oraşul de Floci în pct. ,,Grind 6,, şi ,,Avicola,,.

   A XXXV-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Vlădeni-Popina Blagodeasca, jud. Ialomiţa, campania 2000

  A XXX-a  Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Brăila, 2-5 mai 1996,

Emilia Corbu, Aşezarea medieval-timpurie de la Ştefan cel Mare, jud. Călăraşi, campania 1995

Anexa 6 Lista expoziţiilor propuse şi organizate de subsemnata:

Expoziţii itinerante

1.       ,,Carafa cenuşie. O călătorie în lumea ceramicii arheologice cenuşii,,. Noiembrie  2012

2.       O pagină din România Profundă: Sistemul Cooperatist din România (1864-1947),,-aprilie 2010

3.       Destine de Martiri- aprilie 2008,,

4.        Patru Biografii de cărturari/Patru destine de martiri- aprilie 2006

Expoziţii deschise la sediul Muzeului Judeţean Ialomiţa

5.       Vlădeni- Popina Blagodeasca – O aşezare de acum 1000 de ani,, – septembrie 2005

6.       ,,Ioan C. Filitti-“ mai 2003

7.       Amintiri din Slobozia de altădată – mai 2001

8.       Apostol D. Culea- un apostol al învăţământului modern românesc –aprilie 2000

9.       ,,Gazete de cultură- Jurnale de politică – septembrie  1998;

10.   Marea Unire-Contribuţii ialomiţene,, -1999;

11.   Mihail Vulpescu- Artistul şi profesorul – aprilie 1998;

12.   Valori ale sculpturii româneşti- 1999

13.   Expoziţia de icoane pe lemn şi carte veche din cadrul pct. Muzeal al Mănăstirii Slobozia-1999

14.   Arta Grafică,,-1999

15.   Publicaţii ortodoxe româneşti în perioada interbelică,,- mai 1997

16.   ,,Sf. Tradiţie- izvor al Ortodoxiei– iunie  1997

Expoziţii organizate de alte instituţii sau artişti şi de a căror deschidere la Slobozia m-am ocupat personal:

,,Păsări şi Flori,, pictură pe lemn de inspirată din arta brâncovenească semnată de Ilinca Damian, expoziţie vernisată pe 27 aprilie 2012, 

      ,,90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Finlanda la Bucureşti,,  dec.2010

     Expoziţia dedicată Zilei Naţionale a României- 1 decembrie 2010

  Octombrie 2009 -Am participat  la expoziţia organizată de  Şcoala Generală din Vlădeni  cu un medalion expoziţional referitor la cercetările arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca

 Aprilie 2009- ,,Aripile Invierii,, dedicată Sfintelor Sărbători de Paşte. Au participat artişti plastici Valeriu Stoica, Melania Florescu, Mihaela Broscaru, Nestor Nicolae.

    Peisaje si Amintiri- Gheorghe Mosorescu- martie 2008.

   Candela din sufletul meu - martie 2005

   Lumina Domnului în Arta Omului,, – aprilie 2004

Monumenta Romaniae Vaticana- 2000

Artă şi faună africană -1997

Metalurgia epocii Bronzului pe teritoriul României- 1996

Expoziţii pentru care am elaborat doar catalogul:

   Aşezamântul de arta şi cultura religioasa –Maia Catargi,, august 1996

In afară de acestea am propus, selectat şi trimis documente sau piese din Arhiva istorică a Muzeului Judeţean Ialomiţa la expozitii organizate de colegi din muzeu sau din alte muzee din ţară cu prilejul unor sărbători naţionale (1 Decembrie), locale ( Luna presei ialomiţene, Serbările Sloboziei, etc. sau tematice (,,Documente din agricultura Bărăganului,, organizată de Muzeul Agriculturii).

 Am acordat interviuri sau am participat la emisiuni de radio şi televiziune din care menţionez: Radio România Actualităţi, Radio Campus, TVR 1, B1 Tv, Naşul.

Am scris articole cu o tematică diversă pentru reviste cum ar fi ROST, ATITUDINI.

Am scris pe blogul personal articole care au fost preluate de alte site-uri sau publicaţii.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UN RĂSPUNS CU CÂNTEC. FRAIERII CAD PENTRU CĂ NU SE POT PRINDE

Aşa cum spuneam în ,,Intoxicaţia cu ciuperci,, şi ,,Lipiciul de ciupercă,, CJI îmi datora un răspuns la memoriul depus de mine în urmă cu şase luni. In sfârşit, răspunsul a sosit! Dar, ţineţi-vă bine, nu se referă la memoriul meu, ci la…persoana mea! Evident că, nu am disperat. In România, o aşa întâmplare e frecventă de vreme ce s-au făcut şi ..balade,, pe tema asta. Bine spunea Sagace ,, fraierii cad pentru că nu se pot prinde,,.

DANA MIHAI TOT NU SE LASĂ!

 

In încercarea lor disperată de a muta atenţia publică de la  MEMORIUL CU PRIVIRE LA SITUAŢIA MUZEULUI la  persoana mea, Dana Mihai  îmi trimite încă două comentarii otrăvite.

A new comment on the post “CONSECINŢE” is waiting for your approval

http://emiliacorbu.ro/2013/07/consecinte/

Author : dana (IP: 213.233.92.7 , 213.233.92.7)
E-mail : danelise@hotmail.com
URL    :
Whois  : http://whois.arin.net/rest/ip/213.233.92.7
Comment:
Repet, pentru toate porcariile care le-ai spus despre mine,  eu o sa te dau in judecata , pentru calomnie. si cu asta basta,, fa memorii si ce mai vrei.. Nu ma intereseaza justificarile tale, pentru ca toata lumea stie cine si cum esti..Nu intru in razboi pentru celelalte lucruri, ca nu e treaba mea. Ai insinuat lucruri neadevarate si nu am de gand sa-ti trec cu vederea nimic, in ceea ce ma priveste ! spor la proteste si alte memorii  care stii sa le faci ca nimeni alta, sa critici pe toata lumea, etc….

Approve it: http://emiliacorbu.ro/wp-admin/comment.php?action=approve&c=1560
Trash it: http://emiliacorbu.ro/wp-admin/comment.php?action=trash&c=1560
Spam it: http://emiliacorbu.ro/wp-admin/comment.php?action=spam&c=1560
Currently 2 comments are waiting for approval. Please visit the moderation panel:
http://emiliacorbu.ro/wp-admin/edit-comments.php?comment_status=moderated

A new comment on the post “CONSECINŢE” is waiting for your approval
http://emiliacorbu.ro/2013/07/consecinte/

Author : dana (IP: 213.233.92.7 , 213.233.92.7)
E-mail : danelise@hotmail.com
URL    :
Whois  : http://whois.arin.net/rest/ip/213.233.92.7
Comment:
SI inca ceva, pe tine toata lumea pe care tu o incriminezi te -a ajutat, inclusiv Renta, FLorin si altii..care , printre altele, iti mai publica si carte …ma mir ca nu ti-e jena .

Approve it: http://emiliacorbu.ro/wp-admin/comment.php?action=approve&c=1561
Trash it: http://emiliacorbu.ro/wp-admin/comment.php?action=trash&c=1561
Spam it: http://emiliacorbu.ro/wp-admin/comment.php?action=spam&c=1561
Currently 3 comments are waiting for approval. Please visit the moderation panel:
http://emiliacorbu.ro/wp-admin/edit-comments.php?comment_status=moderated

RĂSPUNSUL MEU

Să îi răspund pe scurt:

  1. Treaba cu judecata am lămurit-o. O las în grija lui Dumnezeu! Ştiu că nu te-am jignit cu nimic şi nu am spus nici o porcărie despre tine. Când m-ai dat afară, am ieşit.
  2. De ajutorul pe care pretinzi tu că mi l-au dat tandemul Vlad-Renţa să ai parte şi tu şi dea Domnul ca de acum încolo doar  oameni ca ei să-ţi fie aproape. Să exemplific în ce a constat  ,,ajutorul,, de care zici:

a)      a-mi pune în cârcă mai mult decât puteam duce. Făceam expoziţii de istorie, arheologie, artă, aproape singură de la idee până la panotare, şi mă refer aici la tematică, documentare, prelucrare grafică, pliante, afişe, cataloage etc. La sfârşit, la listat documentaţie,  pus panouri pe pereţi şi piese în vitrine, veneau 4-5 oameni. Eu munceam trei luni, ei munceau două zile. In echipa de expoziţii apăreau toţi egali.

b)      De 12 ani duc singură în spate şantierul arheologic de la Vlădeni-Popina Blagodeasca. D-abia anul acesta au acceptat să îmi dea un om şi pe acesta îl intimidează, ca să nu meargă.Tu nu pleci pe şantier fără patru oameni. Aşa îţi permiţi să lipseşti cu săptămâna.

c)      Cartea la care te referi face parte din proiectul de cercetare al muzeului care nu este proprietatea domnului Vlad.  Sunt cercetările arheologice de la  Vlădeni-Popina Blagodeasca. De trei ani  cer să îmi fie publicată. Singură am făcut săpăturile, singură documentarea, singură prelucrarea materialelor, singură textul, singură sute de desene, singură corectura, singură tehnoredactarea ş.a.m.d. Şi când a fost gata, Vlad Florin poftea să îl trec editor. Lucrările  semnate de mine în calitate de autor numără, până în prezent, peste 500 de pagini de specialitate şi acestea nu mi le-au publicat ei, ci reviste de specialitate din ţară şi mai nou din străinătate.Le-am lucrat cu greu pentru că timpul meu nu era niciodată dedicat în totalitate cercetării.

d)     Sunt   singura din muzeu care particip regulat la sesiunile de comunicări ştiinţifice unde îmi prezentam lucrările. Este o obligaţie profesională a oricărui cercetător ştiinţific. Ce anume cercetează ei, dacă de ani de zile nu au prezentat nimic la sesiuni? Mai aveau tupeul să îmi scoată ochii că mi-au aprobat fonduri de deplasare. Bun! Mă voi deplasa pe banii mei, cum am mai făcut. Dar, să renunţe şi ei la funcţiile de cercetător ştiinţific pe care le ocupă degeaba.

e)      15 ani mi-au mai pus în cârcă şi o gestiune de 8000 de piese. Imi mânca timpul cu inventare, fişe, piese pentru diverse proiecte etc. Se mai adăugau şi ghidaje şi alte feluri de nimicuri. Slavă Domnului că am trecut prin toate meschinăriile lor.

  1. Drept mulţumire pentru activitatea şi rezultatele mele:

a)      nu am fost niciodată membru al unui consiliu de administraţie sau consiliu ştiinţific deşi aveam calitatea necesară.

b)      Nu am primit niciodată nici un salariu de merit.

c)      Am stat ani mulţi pe funcţii inferioare pregătirii mele profesionale. Pot fi citiţi în cartea de muncă. Şapte ani am stat pe cea mai joasă treaptă de muzeograf II. De zece ani sunt doctor în istorie. Când eu aveam deja doctoratul ei bântuiau pe la Alba –Iulia şi Târgovişte să-şi ia doctorarele cu taxă. Când şi-au susţinut teza s-a blocat toată activitatea muzeului. Unul desena, altul prelucra fotografii, altul tehnoredacta, altul corecta, altul xeroxa. Şi, aşa cu obidă mare şi sudoare colectivă s-au făcut şi ei doftori.

d)     Niciodată nu aveam acces la săpăturile de salvare şi nici pe alte şantiere.

e)      Angajaţii muzeului aveau interdicţie să vorbească cu mine. După ce o îngrijitoare a fost văzută schimbând câteva replici cu mine, Florin Vlad a urlat la ea până când femeia a leşinat.

f)       Când îmi spuneam nemulţumirile,  Florin Vlad mă dădea afară fluierând la mine ca la oi sau îmi spunea să îmi găsesc de lucru în altă parte, dacă nu îmi convine.

  1. Este adevărat că mi-au aprobat o serie din proiectele propuse de mine, dar era interesul muzeului de a avea activităţi, nu al meu personal. Finanţarea a fost cât le scăpa printre degete. Eu îmi făceam treaba aşa cum puteam, ei mă denigrau şi beau până cădeau jos. Şi aceşti oameni vânturau miliarde de miliarde, care intrau toate, ca un făcut,  în oraş la Floci. Şi peste toată măgăria te-au pus pe tine şefă. Că eşti tare în clanţă, sari la beregată.

Ca să îţi dau şi ţie satisfacţie, recunosc că măsurile lor m-au ajutat, dar nu în sensul în care spui tu, ci în sens duhovnicesc. M-au ajutat să îmi educ răbdarea, ura, să suport  nedreptatea, dispreţul, denigrarea. Am văzut puterea rugăciunii. Am învăţat multe în aceşti ani. Dar, astfel de lucruri nu fac parte din lumea ta.

Acum, gata! Am vorbit destul despre mine. Să vorbim şi despre Dana Mihai.

Cu  Dana Mihai de la Institutul Monumentelor Istorice se pot discuta şi lucruri serioase. Ca, de pildă:

  1. restaurarea bisericii nr. 1. Voi îi ziceţi restaurare. Eu văd doar un martor de monument. Spune-ne şi nouă, contribuabililor  ialomiţeni, cum a înghiţit lucrărica aia trei milioane RON? Că, dacă vrei, îţi număr şi cărămizile băgate acolo.
  2. conacul Bolomei care stă să cadă. Aşa şubred, putred şi ruinat, conacul Bolomei a înghiţit miliarde. Şi, câte milioane RON mai sunt aprobate şi anul acesta să intre în ruina aceea unde, parcă văd,  nu se va mişca nici o cărămidă? Te întreb pe tine, poate ştii! Am căutat pe site-ul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice şi nu am găsit nimic. Ştiu că la un moment dat erai chiar director ştiinţific în instituţia aceea. Asta ne interesează pe noi, patrimoniul cultural,  nu că mă dai tu în judecată pentru prietenii tăi.

Şi acum o întrebare personală, aşa pentru sufletul meu. Ce căutai  tu ca expert, cu mai mulţi ani în urmă, la compania care râvneşte să exploateze aurul de la Roşia Montana? Ce cauţi tu la Oraşul de Floci?

Nu mă supăr dacă îmi vei răspunde scriind aşa cum poţi tu, cu virgulă între subiect şi predicat.

Aşa că, Dana, să ştii că aici nu s-a răsturnat carul cu proşti. Poate s-o fi răsturnat carul cu hoţi. Nu ştiu. Vom vedea!

P.S. Cred că e cazul ca societatea civilă, asociaţiile culturale interesate în protejarea patrimoniul naţional să analizeze şi  problema instituţiilor şi oamenilor implicaţi direct în procesul de salvare, păstrare, protejare a patrimoniului naţional românesc.

Până atunci aştept ca MEMORIUL trimis de mine instituţiilor competente să intre pe un făgaş normal şi să ajungă pe masa cui trebuie. Doamne ajută!

 

 

SCRISOARE DESCHISĂ. AM DECLARAT RĂZBOI NEMERNICIEI

Am considerat întotdeauna că lucrurile petrecute în muzeu trebuie să rămână aici. In ultimii 12 ani am trecut prin multe. In acest interval m-am adresat doar de două ori Consiliului Judeţean Ialomiţa, doar o singură dată în scris. Am greşit! Trebuia ca toate abuzurile şi prostiile actualei conduceri să fie făcute publice.

De curând, am trimis un memoriu Consiliului Judeţean Ialomiţa şi Prefecturii Ialomiţa prin care ceream demiterea conducerii muzeului. Sunt momente când şi nervii cei mai tari se rup. Este prea devreme pentru un răspuns din partea celor două instituţii. Am răbdare, însă lucrurile petrecute astăzi m-au determinat să fac public memoriul meu.

Am fost chemată la director. In birou, Dana Mihai de la Institutul Monumentelor Istorice şi directorul.  Sub pretextul unor modificări la o anexă a unui contract de finanţare mi se cerea să schimb sumele prevăzute. Dana Mihai mă asigura că vor fi aprobate. Am spus că nu pot face asta. In primul rând că sumele aprobate de Minister pe categorii de cheltuieli nu mai puteau fi modificate în acest moment. Riscam doar să zăpăcesc contabilitatea Ministerului şi să pierd contractul.  In al doilea rând, că nu puteam încasa diurnă de la două instituţii şi de la Muzeu şi de la Minister. Este ilegal!  Pentru că am refuzat, Dana Mihai m-a dat afară din birou. Buuun! Am plecat fără să modific nimic.

Peste câteva ore, ajung în anticamera directorului unde păzeam telefonul. Printre atribuţiile mele de cercetător intră şi ghidajul în muzeu şi păzirea telefonului în timpul prânzului. Nu mereu, din când în când! Şi momentul a picat acum. Şi, stând eu acolo aud că în biroul directorului se discuta memoriul pe care eu îl trimisesem instituţiilor mai sus menţionate dar nu şi muzeului. Şi nu se discuta în sensul asumării unor responsabilităţi, ci se căutau soluţii pentru căsăpirea mea. Aşa lucrează Dumnezeu, de-a dreptul! Cum ucigăl-toaca nu a mai suportat atâta transparenţă, la un moment dat a sunat telefonul. Ca un angajat cinstit am făcut legătura în biroul directorului. Puteam să spun că e în concediu de odihnă, cum era de fapt în condică, şi să ascult mai departe. Dând legătura, şedinţălăii au aflat că sunt la un metru de ei, dincolo de uşă. Aşa că au ieşit cu toţii din birou să-şi mute locul de şedinţă. Nici unul nu a avut curajul să se uite în ochii mei, deşi eu m-am uitat la fiecare lung şi cu interes, că doar îi cunosc de-o viaţă. Se deplasau grav şi umflat de parcă aveau (iertată să îmi fie expresia neacademică) un băţ în fund. Aşa că le transmit ca înainte de a mă judeca pe mine să nu uite cine sunt ei.

Dana Mihai ar trebui să nu uite nici în somn că a ajuns temporar la şefia şantierului Oraşul de Floci în urma unui concurs de împrejurări şi nu, aşa cum ar fi trebuit, în urma unui concurs naţional de proiecte. Dar aşa e ea, mereu unde nu trebuie!

Elena Renţea, fostă directoare adjunctă a muzeului, actuală pensioană ar trebui să explice cum a stat ani de zile directoare fără să susţină nici un concurs şi de ce a avut ideea în anul 2001 să ridice o statuie la Oraşul de Floci, statuie care pe atunci a costat enorm, enorm şi a fost finanţată din bietul buget local. Şi acum, parcă văd scrisul ei de mână lungit pe tot felul de memorii. Nu ştia să scrie la calculator. Şi, cred că nici acum nu ştie. Dar aceste memorii au făcut-o directoare fără concurs şi i-au pus la dispoziţie o echipă care a ajutat-o să-şi susţină şi să publice teza de doctorat cu un text de vreo 40 de pagini la bătrâneţe, la câţiva  ani după vârsta pensionării.

Ţaporea Tudoriţa, contabila-şefă a muzeului e un caz mai special. Prezenţa ei pe acel scaun este greşeala mea. Dar, e momentul acum să o îndrept.

Despre director nu mai spun nimic. Veţi citi mai jos!

MEMORIU

 

Prin prezentul memoriu, solicităm demiterea întregii conduceri a  Muzeului Judeţean Ialomiţa.  Măsura se impune atât  pentru stoparea abuzurilor domnului Florin Vlad, director în ultimii 12 ani, cât şi pentru asigurarea viitorului acestei instituţii.

Acuzele pe care le aducem actualei conduceri sunt:

  1. I.                   DEPROFESIONALIZAREA MUZEULUI.

Acest lucru s-a făcut prin:

1)      măsuri abuzive  care au afectat corpul de profesionişi ai muzeului. Florin Vlad a preluat conducerea unui  muzeu renovat, în care se aflau  în activitate 30 de oameni. Cinci şi-au dat demisia, alţii s-au pensionat. In prezent, mai  sunt 20 de angajaţi din care doar şase sunt specialişti (deci, mai puţin de o treime). Aceştia trebuie să asigure partea de cercetare, publicaţii, valorificarea  ştiinţifică  şi expoziţională a patrimoniului mobil, pe cinci paliere: arheologie, istorie, etnografie, artă, restaurare-conservare la un patrimoniu de aproape 20000 piese, cinci şantiere arheologice la care se adaugă şi săpături de salvare. Mai mult chiar, din cei şase specialişti, unul a fost trimis de trei ani de zile să facă ghidaje şi să tundă iarba la Oraşul de Floci. Oare nu putea fi trimis acolo altcineva?

2)       Trafic de influenţă manifestat prin angajări rare şi cu pile. Deşi în timpul mandatului său, au devenit vacante 10 posturi, directorul a  făcut în 12 ani doar  trei angajări, doi muzeografi şi un contabil cu studii medii. Nu s-a organizat niciodată un concurs cinstit. Incepând din acest an, posturile vacante vor fi desfiinţate. Aceasta în timp ce majoritatea tinerilor absolvenţi ai Facultăţii de Istorie cu toate specializările pendinte sunt şomeri. Presa centrală chiar semnala rata scăzută de angajare a tinerilor absolvenţi ai facultăţilor de ştiinţe sociale, printre care şi Istoria.

3)      Angajarea pe posturi de specialişti a unor angajaţi cu studii medii. De pildă,  luna aceasta,  în 15 iulie 2013, a avut loc un concurs anunţat doar la avizierul muzeului prin care un operator PC şi un supraveghetor au fost promovaţi pe posturi de referent şi  conservator. Menţionăm că profesia de conservator se studiază în cadrul Secţiilor  de Restaurare-Conservare de la Facultatea de Istorie, Universitatea de Arte, etc. Nu există specialişti cu studii medii şi nici studii medii de specialitate. In timpul comunismului, când numărul de specialişti era redus, se admiteau şi angajaţi cu studii medii care lucrau sub coordonarea unui specialist. Erau trimişi la cursuri de trei săptămâni. Dar acele cursuri nu calificau oameni la locul de muncă. Problema este că  muzeul nu are nici  măcar un conservator cu studii superioare. Doi  conservatori au fost şi şi-au dat demisia în timpul mandatului domnului Vlad. Prin urmare nu are cine să îl coordoneze pe noul conservator care la aproape 40 de ani a reuşit să termine  un liceu  la seral. Nu-i nimic! Domnul Vlad îl va trimite  pe banii statului la… perfecţionare la Ministerul Culturii. Am auzit că acele cursuri costă aproape 2000 RON.  Nu era legal, cinstit şi eficient  să  fie angajat un tânăr specialist deja format?

4)      Nerespectarea condiţiilor de conservare în depozite. Specialiştii nu sunt de dorit pentru că actuala conducerea a mai făcut o prostie în materie de conservare, fapt ce  explică lipsa ani la rând a unui  conservator. In urmă cu câţiva ani, a fost înlocuit acoperişului de ţiglă al  muzeului cu unul din tablă. Se ştie că tabla nu are calităţile termoizolante pe care le are ţigla şi prin urmare microclimatul din depozitele aflate exact în pod a fost modificat dramatic. În Bărăgan sunt veri când temperatura urcă până la 45 grade C şi ierni când termometrul coboară sub 20 grade C. In depozite temperatura trebuie să fie constant menţinută la 22 grade C. Prin urmare acest lucru a devenit imposibil. Căldura insuportabilă transmisă de  acoperişul de tablă coboară până la etajul I unde se află alte depozite şi sală de expoziţii. Se utilizează ventilatoare  din când în când şi un aparat de aclimatizare dar fără nici un rezultat, decât eventual, creşterea consumului de energie. Cea mai afectată este colecţia de icoane pe lemn şi de etnografie. Printre atribuţiile conservatorului se află şi întocmirea proiectelor de organizare a depozitelor, asigurarea şi monitorizarea condiţiilor de microclimat, etc. In consecinţă concursul menţionat mai sus trebuie anulat pentru că nu răspunde nevoilor reale ale muzeului şi nici nu are acoperire legală. Pregătirea profesională nu corespunde cu funcţia.

5)      O altă consecinţă cu efecte pe termen lung a lipsei specialiştilor este aceea că şantierele arheologice din judeţ, adică baza cercetării muzeale, sunt conduse de arheologi  de la alte instituţii din ţară, care devin astfel titularii drepturilor de autor. Doar unul singur, este vorba de Vlădeni-Popina Blagodeasca este asigurat doar de Muzeul Judeţean Ialomiţa. Mai nou, directorul se introduce în aproape toate colectivele de şantier deşi în majoritatea cazurilor  nu are specializarea necesară şi nici timpul de a participa la săpături. Măsura nu ajută cu nimic muzeul, contează doar la CV-ul  personal.

II. ERORI ADMINISTRATIVE

1) Lipsa de transparenţă în conducerea instituţiei. Directorul ţine o şedinţă pe an, de regulă la început, anunţată cu cinci minute înainte de a începe. Muzeul a ajuns condus de o clică. Niciodată nu ştim detaliile activităţilor în care instituţia este implicată şi nici fondurile financiare de care instituţia dispune. Deviza este: nu sunt bani! Ulterior aflăm că au fost.

2) Muzeul este implicat în două procese privind dreptul de proprietate asupra  colecţiei de artă  Nicolae Tuzlaru şi  colecţiei de artă religioasă Maia Catargi. La rădăcina ambelor procese stau deficienţe administrative speculate de partea adversă dar şi faptul că muzeul nu are nici un  muzeograf specialist în istoria artei, capabil să valorifice ştiinţific şi expoziţional colecţia de artă sau să fie la curent cu inovaţiile şi modificările legislative din domeniu. Din ce fonduri sunt plătiţi avocaţii în ambele cazuri? Cred că  tot din fondurile publice.

3) Direcţionarea fondurilor spre construcţii  în dauna asigurării resurselor umane şi materiale necesare bunei funcţionări a muzeului.  Deşi noi am cerut de mai multe ori conducerii muzeului să angajeze specialişti, de fiecare dată ni s-a spus fie că nu sunt bani, fie că angajările sunt blocate. Motivele financiare invocate de conducerea muzeului nu sunt valabile deoarece  doar în ultimii ani muzeul a cheltuit  din fonduri publice o jumătate de milion de euro (circa 20 miliarde lei vechi) într-o bază de şantier la Oraşul de Floci, un acoperiş de tablă  la muzeu şi un martor de monument. Nici cel de-al doilea motiv nu este valabil. In plină criză economică, muzeul a angajat în urmă cu doi ani contabil cu studii medii. Aşa s-a ajuns că aproape patru persoane sunt implicate în ţinerea contabilităţii la un muzeu cu 20 de angajaţi.

III. CONSECINŢE GRAVE PRIVIND VIITORUL INSTITUŢIEI

1.  Muzeul nu este acreditat în conformitate cu Legea  muzeelor şi colecţiilor publice nr. 311/ 2003  şi Ordinul Ministrului culturii nr. 2057/2007 privind aprobarea criteriilor şi normelor de acreditare a muzeelor. Iar unele criterii de acreditare, cum ar fi  condiţiile de conservare şi restaurare a patrimoniului mobil se pare că nici nu mai pot fi îndeplinite. Nici la criteriul cercetării nu stăm mai bine dacă ţinem cont că în ultimii 10 ani a fost publicat doar un număr din ,,Ialomiţa,, revista muzeului care trebuia să apară anual.  Bani  pentru publicaţii au fost (dovadă că au fost publicate  cărţi semnate de specialişti de la alte instituţii) dar nu şi pentru specialiştii muzeului. Eu, personal am publicat cartea ,,Sudul României în Evul Mediu-Timpuriu (secolele VIII-XI). Repere Arheologice,, cu bani din salariul meu de muzeograf. Am făcut acest efort pentru că respectiva teză de doctorat, susţinută în cadrul Universităţii Bucureşti în anul 2003, era singura monografie arheologică pe sudul României. Cartea nu mi-a fost acceptată nici la biblioteca muzeului la schimb cu alte publicaţii ale muzeului şi nici la standul de publicaţii. Motivul era că nu pot emite factură.

2. Laboratorul de restaurare-conservare nu este acreditat în conformitate cu HG 216/2004 privind autorizarea laboratoarelor şi atelierelor de conservare.  Deja patrimoniul de artă religioasă nu mai poate fi expus (cf. HG 1546/18 dec.2003 pentru aprobarea normelor de conservare şi restaurare) deoarece nu este restaurat (în ultimii 12 ani nu s-a restaurat nici măcar o singură icoană).  Bani de restaurare au fost de vreme ce doar într-un martor de monument de la Oraşul de Floci s-au investit trei milioane RON.

Deşi directorul este omul minciunii şi al vicleniei,  Consiliul Judeţean Ialomiţa are o părere foarte bună despre actuala conducere. Vlad Florin a stat cinci ani pe funcţia de director fără nici un concurs şi de şapte ani i se măsluieşte concursul sau evaluarea. Toate plângerile scrise sau verbale ale angajaţilor muzeului au fost mediate pe un ton împăciutor. De acelaşi sprijin nemeritat se bucură şi din partea Direcţiei pentru Cultură Ialomiţa la conducerea căreia se află de aproape 16 ani (din care 12 ani neîntrerupţi), Păcală Elena.

Cine răspunde însă de situaţia actuală a unui muzeu neacreditat, fără specialişti, în care se fac angajări abuzive? Mâine-poimâine oamenii politici care sunt azi  în fruntea judeţului  se vor întoarce la afacerile lor. Noi rămânem cu un muzeu nemodernizat, fără specialişti, fără acreditări, cu procese pe rol. Cine răspunde?

Un prim pas spre rezolvarea situaţiei este analiza obiectivă a situaţiei muzeului.

 

Semnat,

Dr. Emilia Corbu

Cercetător ştiinţific