AGRICULTURA LA RAPORT. DESPRE COOPERAŢIE

De curând, postul AGRO TV a avut iniţiativa unei emisiuni referitoare la cooperaţia istorică, unde am participat şi eu la invitaţia Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi a doamnei Viviana Vasile. Emisiunea moderată cu mult tact şi profesionalism de realizatorul Dinu Criste a avut scopul şi cred că a reuşit să atingă atât punctele forte ale cooperaţiei istorice cât şi punctele slabe ale cooperaţiei actuale. Din păcate, eu nu am talent şi nici prezenţă de spirit pentru a fi om de televiziune. Am uitat să subliniez ideea că între cooperaţia istorică şi cooperaţia comunistă nu există absolut nici o legătură. Comuniştii au preluat termenul de cooperaţie pe care l-au folosit abuziv pentru nişte colhozuri sau sovromuri. Cooperaţia istorică a fost cu totul altceva şi acest lucru am încercat eu să îl spun. Nu ştiu dacă am reuşit.
Primele două părţi încep prin redarea unor fragmente din două filme cooperatiste din perioada interbelică. Este vorba despre o cooperativă de ameliorare a solului şi împădurire şi o cooperativă de dulciuri.După care începe talk-shouw-ul.



DESPRE COOPERAŢIE LA ,,NAŞUL TV,,

Pe 11 aprilie, de praznicul Sf. Calinic de la Cernica, protectorul Bucureştilor, la Naşul Tv s-a vorbit despre cooperaţie, o posibilă soluţie economică pentru România. Au participat Viviana Vasile care ne-a vorbit despre situaţia actuală a cooperaţiei din România, Eugen Bădăuţă care avea foarte multe date despre cooperaţia din Europa şi Canada şi subsemnata, despre cooperaţia istorică românească. Despre acest subiect, nou pentru cercetarea românească, am vorbit şi cu alte ocazii drept pentru care am ocupat nepermis de mult spaţiu în emisiune. Sper totuşi că emisiunea a trezit interesul pentru acest sistem economic specific României anilor 1864-1947 şi aproape inexistent azi. Doamne ajută!

Emisiunea poate fi vizionată la adresa de mai jos. Se află difuzată în prima parte a emisiunii, după care urmează partea a II-a cu Andreea Paul pe care o vedeţi în imagine.

http://www.nasul.tv/2013/04/11/nasul-11-aprilie-2013/

DESPRE SOLIDARITATE ŞI COOPERAŢIE LA PATRIARHIE

Activitatea intensă a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR) şi când spun aceasta mă refer la organizarea aproape lunară a unor  conferinţe, întâlniri, congrese de nivel înalt şi foarte bine organizate, a făcut ca pe 31 oct.-1 nov. să aibă loc la Palatul Patriarhiei în sala ,,Conventus,, conferinţa ,, Renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate- către o dezvoltare rurală durabilă,,. Au participat câte doi reprezentanţi din fiecare eparhie, consilieri, preoţi, experţi din cadrul RNDR. Pe lângă prezentările în plen făcute de către  experţii  RNDR, mă refer la d-na Viviana Vasile, team leader US RNDR, Mădălina Vâjâiac şi alţii, au fost susţinute tot în plen  trei conferinţe. Deasemenea au fost proiectate filme istorice şi actuale despre cooperaţia istorică românească şi cea contemporană europeană şi au fost organizate două ateliere de lucru precum şi o excursie de studiu la Gospodăria Anexă a Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei  Bucureştilor. Şi, nu în ultimul rând a fost prezentată  expoziţia ,, O pagină din România profundă. Sistemul Economic Cooperatist,,. In final, toţi participanţii au primit binecuvântarea PF Daniei şi un mic dar, în urma unei frumoase cuvântări despre spiritul de solidaritate în economie, un exemplu în acest sens fiind cooperaţia istorică.

Au susţinut conferinţe în plen domnii Ovidiu Hurduzeu şi Alexandru Ciolan de la Liga Distributistă,, Ion Mihalache,,  şi subsemnata de la Muzeul Judeţean Ialomiţa. Domnul Hurduzeu a vorbit despre ,,Renaşterea spiritului de cooperare şi solidaritate-premisă a dezvoltării sustenabile a satului românesc,, şi trebuie să spun că a fost o conferinţă extrem de actuală. Alexandru Ciolan despre cooperaţia europeană, punctul forte fiind statisticile europene despre cooperaţie. De pildă, nu ştiam că economia Spaniei este cooperatistă în proporţie de …50%.  Eu am susţinut conferinţa cu tema: File din istoria sistemului cooperatist din România (1864-1947).

Conferinţa în întregime a fost un succes, totul a ieşit perfect,  participanţii fiind interesaţi de tematică şi foarte activi în cadrul atelierelor de lucru cu tema ,, Cum văd participanţii dezvoltarea comunităţii rurale prin renaşterea spiritului de întrajutorare şi solidaritate,,.  A fost o conferinţă cu adevărat binecuvântată, preoţii participanţi dovedindu-se parteneri de dialog documentaţi şi binevoitori.

De unde concluzia mea că solidaritatea nu este o idee, un sentiment ci o faptă.

O REUNIUNE PENTRU VIITOR

La Sinaia a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute cea de a IV Reuniune a Comitetului Naţional de Coordonare a Reţelei Naţionale de Dezvoltate Rurală. Am avut plăcerea să descopăr nişte oameni foarte deschişi, cu o viziune foarte sănătoasă şi  care m-au invitat să le prezint şi să le vorbesc despre expoziţia ,, O pagină din România profundă. Sistemul economic cooperatist (1864-1927),,. Au fost interesaţi şi cred eu destul de încântaţi. Remarcabil este interesul acestor oameni cu specializări diferite şi din domenii diferite de a se documenta asupra unor modele economice aplicate de-a lungul istoriei şi cu performanţă în lumea satelor româneşti. Le mulţumesc! În special doamnei Viviana Vasile interesată de cultura, tradiţia satului românesc istoric dar şi actual. Felicitări!

DIN NOU DESPRE COOPERAŢIE LA ,,ASTRA,,SIBIU

Luni, 25 iunie 2012, la Biblioteca Judeţeană ,,Astra,, din Sibiu, a avut loc deschiderea expoziţiei itinerante ,,O pagină din România profundă. Sistemul economic cooperatist (1864-1947),, organizată de Muzeul Judeţean Ialomiţa şi Serviciul Judeţean  Ialomiţa al Arhivelor Naţionale.  La organizarea evenimentului de la Sibiu au participat şi Comisia Naţională Română pentru UNESCO şi Liga Distributistă ,,Ion Mihalache,, din Bucureşti.

Este prima expoziţie din ţară pe tema cooperaţiei istorice, un sistem economic aplicat în prezent  în aproape toate ţările Europei şi cu mari performanţe în Canada şi SUA. Cooperaţia istorică a avut o contribuţie importantă la economia românească  interbelică, mai ales în agricultură şi sistemul bancar. Cooperaţia a fost teoretizată d-abia prin anii 1930 şi a primit numele de distributism.

Expoziţia va fi deschisă la Sibiu până pe 6 iulie.

Despre cooperaţia istorică şi această expoziţie am mai scris pe acest blog:

Ce este cooperatia?

O prăvălie cooperatistă din 1929

Lipsa de reactie

Prima expoziţie despre cooperaţia românească

Cooperatia in agricultura

Cooperaţia în producţie

Cooperatia in sistemul bancar

Cooperaţia în desfacere şi consum

Organizarea cooperatiei

Personalităţi implicate în mişcarea cooperatistă

Publicaţii şi propagandă cooperatistă

In loc de concluzii

Rezultatele cooperaţiei

 

S-A ÎNFIINŢAT PRIMA LIGĂ DISTRIBUTISTĂ DIN ROMÂNIA

Comunicat de presă
al Ligii distributiste române „Ion Mihalache“

1. Ce este distributismul
Materializare a principiului creştin de dreptate socială, distributismul s-a cristalizat teoretic la începutul secolului XX, propunând o a treia cale, între capitalism şi socialism-comunism. Corifeii distributismului sunt englezii G.K. Chesterton (1874-1936) şi Hilaire Belloc (1870-1953). În ţara noastră, independent de distributismul occidental, principiile distributiste şi-au găsit reflectarea în doctrina ţărănistă a partidului lui Ion Mihalache (devenit, după unirea cu partidul lui Maniu, Partidul Naţional Ţărănesc).
Distributismul se întemeiază pe trei principii: răspândirea largă a proprietăţii productive (o lume a micilor proprietari şi întreprinzători), subsidiaritatea (descentralizare şi păstrarea activităţilor la nivelul cel mai de jos la care pot funcţiona) şi solidaritatea (binele comun asigură binele individual).
Distributismul nu este doar o doctrină economică, ci un model filosofic, economic, social şi cultural întemeiat pe tradiţia şi valorile creştine. Spre deosebire de socialism-comunism şi de capitalism, distributismul nu este exclusivist, el poate coexista cu alte sisteme şi chiar funcţiona în cadrul lor. Nuclee distributiste există şi vor exista în toate societăţile (au existat chiar şi în trecutul nostru comunist, prin cooperaţie, prin producătorii agricoli din zonele necooperativizate şi prin atelierele meşteşugăreşti). Distributismul nu agreează nici colectivismul centralizator, nici individualismul care dezbină societatea. El presupune existenţa unei reţele, a unei pânze de păianjen în care fiecare nod depinde de nodurile din jur şi care contribuie la rezistenţa ansamblului.

Comentând turneul de conferinţe al lui Phillip Blond („regele filosof“, ideolog al Partidului Conservator britanic) în Statele Unite, ziarul „Washington Post“ din 17 octombrie 2011 concluziona: „distributismul a devenit probabil cea mai atrăgătoare idee care s-a născut pe ruinele colapsului economic de la începutul secolului al 21-lea – şi asta în mare măsură datorită faptului că posedă cel mai mare potenţial de a arunca o punte peste prăpastia care separă curentele ideologice…“.

2. Înfiinţarea Ligii distributiste române
Din noiembrie 2011, distributismul are, în Liga distributistă română „Ion Mihalache“, o asociaţie cu caracter profesional şi social care îşi propune să disemineze, să promoveze şi să sprijine aplicarea paradigmei distributiste, apărând totodată interesele reprezentanţilor şi adepţilor distributismului din ţara noastră.
Liga distributistă a fost înscrisă în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial din sectorul 1 Bucureşti la data de 1 XI 2011 sub nr. 140. Liga distributistă este o asociaţie deschisă atât către persoanele fizice, cât şi către persoanele juridice, care pot deveni membri activi ori membri simpatizanţi. Primul membru de onoare al Ligii este Compania Passe Partout – Dan Puric.
Pe Facebook funcţionează deja, de câteva luni, un grup de peste 900 de simpatizanţi ai distributismului (pentru a accesa grupul click AICI).
Blogul „A Treia Forţă. România profundă“ (pentru a accesa blogul click AICI) este din noiembrie 2011 şi blogul Ligii distributiste.
Logo-ul Ligii distributiste este leul bizantin (în reprezentarea dintr-un mozaic) pe fundalul culorii steagului bizantin.

Cu voia bunului Dumnezeu, Liga merge înainte
Preluat de la ,,A treia forţă. România profundă,,

EVENIMENT EXPOZIŢIONAL LA TÂRGOVIŞTE




Expoziţia itinerantă ,,O PAGINĂ DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ. SISTEMUL ECONOMIC COOPERATIST (1864-1947),, a fost deschisă ieri, 10 martie 2011, la Complexul Naţional ,,Curtea Domnească,, din Târgovişte în cadrul Muzeului de Istorie Dâmboviţa, în sala Auditorium.
La deschidere au participat specialişti din muzee şi alte instituţii de cultură dâmboviţene, reporteri din presa scrisă şi televiziune, invitaţi. Au luat cuvântul directorii celor două instituţii organizatoare Ovidiu Cârstina din partea Complexului Naţional ,,Curtea Domnească,,, Florin Vlad din partea MJI, directorul Centrului Cultural Dâmboviţa, precum şi autorii conceptului expoziţional Emilia Corbu din partea MJI şi Bianca Mărmureanu din partea SJAS Ialomiţa.
Au fost prezentate principiile colaborării dintre cele două instituţii.
Eu am vorbit despre ineditul acestei expoziţii, prima din România pe această temă, a cooperaţiei istorice din România, despre nevoia lărgirii orizontului culturii economice a românilor redusă doar la economia comunistă şi acum capitalistă, câteva date generale despre cooperaţie şi în fine despre conţinutul expoziţiei.
Despre ce este cooperaţia am scris în mai multe articole postate pe acest blog.

Ce este cooperaţia?
Organizarea cooperaţiei
Prima expoziţie despre cooperaţia din România (1864-1947)
Cooperaţia în agricultură
Cooperaţia în sistemul bancar
Cooperaţia în producţie
Cooperaţia în desfacere şi consum

O NOUĂ EXPOZIŢIE ITINERANTĂ

Incepând cu data de 15 noiembrie, expoziţia ,,O pagină din România Profundă. Sistemul Economic Cooperatist (1864-1947),, organizată de Muzeul Judeţean Ialomiţa în colaborare cu SJAS Ialomiţa la Muzeul Judeţean Ialomiţa va intra în circuit itinerant. Instituţiile de cultură interesate de acest subiect pot depune solicitări la secretariatul Muzeului Judeţean Ialomiţa, tel./fax. 0243230054 sau pot lua legatura cu mine telefonic.
Este prima expoziţie din România care tratează tema cooperaţiei.
Date despre acest subiect şi conţinutul expoziţiei găsiţi pe acest blog:
Ce este cooperaţia?
Organizarea cooperaţiei
Prima expoziţie despre cooperaţia din România (1864-1947)
Cooperaţia în agricultură
Cooperaţia în sistemul bancar
Cooperaţia în producţie
Cooperaţia în desfacere şi consum

SECRETARUL GENERAL AL ONU ÎNCURAJEAZĂ FORMELE ASOCIATIVE COOPERATISTE

Anul acesta, la a 88-a aniversare a zilei internaţionale a cooperaţiilor, ce a avut loc pe 3 iulie, mesajul Alianţei Cooperatiste Internaţionale (ACI) a fost dedicat femeilor. Asta pentru că, peste tot în lume, femeile optează pentru forma cooperatistă de întreprindere, care corespunde nevoilor lor de natură economică şi socială.
În acest context, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Ban Ki-moon, a susţinut că formele asociative sunt capabile să ofere servicii de valoare multor femei. Mai ales celor aflate în comunităţi vulnerabile. Redăm mai jos declaraţia secretarului general al ONU.

“În timp ce economia mondială se confruntă cu multe provocari dificile, cooperativele se dovedesc a fi capabile să ofere servicii valoroase multor femei, in special acelora aflate în comunitaţi vulnerabile, care sunt private de serviciile statului şi de iniţiativele sectoarelor private tradiţionale. Prin deţinerea calităţii de membru cooperator, femeile îşi dezvoltă strategii bazate pe autoajutorare, care generează venituri şi active proprii, învăţând cum să depăşească greutăţile curente şi să evite prejudiciile. Prin acest proces, cooperativele joacă un rol important în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Cooperativele readuc în atenţia comunităţii internaţionale faptul că e posibil de a asigura atât viabilitatea economică, cât şi responsabilitatea socială. Adresez chemarea de a adopta politici care să conducă la crearea şi extinderea cooperativelor, în special a acelora care facilitează participarea femeilor.
Continuare aici

O PRĂVĂLIE COOPERATISTĂ DIN 1929






Am ales cooperativa de consum din comuna M. Kogălniceanu pentru că a fost satul bunicilor mei. In copilaria mea satul era destul de izolat. Avea un magazin mai simpluţ şi o cârciumă foarte frecventată, loc de pus la cale satul. La 1929, aflu însă că exista o cooperativă de consum cu sute de articole (inventarul implică 16 pagini mari de registru A3, scris mărunt), de la unelte la chimicale, de la stofe englezeşti la coloniale, de la cărţi de vizită la rechizite.

Un scurt istoric al acesteia ne propune Bianca Mărmureanu.

COOPERATIVA ,,UNIREA”, COMUNA MIHAIL KOGĂLNICEANU, JUDEŢUL IALOMIŢA

DATA ÎNFIINŢĂRII- iunie 1924
CONDIŢIILE ÎNFIINŢĂRII:
- 27 membri asociaţi, locuitori ai comunei, cu un capital subscris de 65 500 lei şi 28 500 lei capital vărsat;

RAZA DE ACTIVITATE: comuna Mihail Kogălniceanu

SCOPUL:
- de aproviziona pe săteni cu cele necesare gospodăriei şi ocupaţiei lor;
- de a desface produsele în comun ajutând la valorizarea lor;
- de a organiza o secţie de consum;
- de a sădi între membri spiritul de solidaritate şi prevedere precum şi a le da sfaturi pentru îmbunătăţirea muncii pământului, creşterea vitelor şi pentru încurajarea şi dezvoltarea industriei casnice;

ACTIVITATE:
- aprovizionarea locuitorilor din comună cu obiectele şi produsele necesare desfăşurării activităţii;
-creşterea eficienţei în anumite activităţi;

EVOLUŢIE:
- în anul 1926 cooperativa avea 148 asociaţi cu capital subscris şi vărsat de 115 033 lei;
- şi-a inceput activitatea imediat după constituire, mărfurile fiind comercializate într-un magazin;
- în anul 1926 a înfiinţat un depozit de cherestea diversificandu-şi astfel gama de mărfuri puse în vanzare;
- în anul 1927 societatea a construit un local situat în centrul comunei iar la începutul anului 1928 magazinul cooperativei a fost mutat în noua clădire şi depozitul de cherestea în curtea acestuia;
- în anul 1928 cooperativa a deschis un alt magazin situat în altă parte a localităţii;
- membrii cooperativei au intenţionat să deschidă şi un depozit de sare, fapt ce nu s-a concretizat;
- cooperativa a fost înscrisă in Uniunea de Cooperative „Muntenia”;
- activitatea sa a fost afectată de criza economică de la sfarsitul primului deceniu al perioadei interbelice;
- ca urmare a pierderilor suferite, în primul rând datorită deteriorării mărfurilor aflate în stoc Adunarea Generală Extraordinară a cooperativei hotărăşte, la 28 iulie 1929, intrarea în lichidare a societăţii; lichidatoare a fost numită de către Institutul Naţional al Cooperaţiei Banca Populară „Mihail Kogălniceanu”, în decembrie 1938 aceasta fiind înlocuită cu Federala „Borcea” Călăraşi;

Bianca Mărmureanu,
SJAS Ialomiţa