COOPERAŢIA ÎN SISTEMUL BANCAR


Băncile Populare apărute la sf. sec. XIX, chiar înaintea
legislaţiei cooperatiste, aveau ca obiectiv acoperirea nevoii de credit a ţărănimii şi contracararea cametei care atinsese cote îngrijorătoare şi dobânzi de până la 300% pe an. Când în 1903 a fost dată Legea Băncilor Populare existau deja 700 de bănci. Conflictul dintre acestea şi cămătari era deschis, fiind acuzate uneori, pe nedrept, de escrocherii.
A fost sectorul cel mai dezvoltat al Cooperaţiei fiind implicat şi în alte sectoare, cum ar fi valorificarea cerealelor. Băncile primeau şi valorificau cerealele primite de la ţărani dar şi de la moşieri şi nu întotdeauna în schimbul unui credit. Erau moşieri care preferau să îşi vândă cerealele celei mai apropiate bănci săteşti. Cerealele colectate se încărcau în vagoane şi erau trimise de la cea mai apropiată gară fie către portul Brăila (limita nordică a Bărăganului) de unde şlepurile încărcate cu cereale plecau spre porturile maritime, fie spre alte destinaţii din ţară.

Tot prin ele se acordau credite cooperativelor de desfacere şi consum, de producţie etc.

Oricum chiar dacă primeau instrucţiuni de la Centrala Băncilor Populare, Băncile săteşti aveau o mare libertate de acţiune.

In timpul primul război mondial au avut atribuţii speciale de a supraveghea şi coordona desfăşurarea activităţilor economice fără întrerupere la sate. Astfel, au fost alături de administraţie piloni de stabilitate într-o ţară aflată în război.

In 1931 existau 8993 bănci populare. Concurenţa cu băncile comerciale precum şi modificările legislative care le permiteau sa devină bănci comerciale au dus la scăderea numărului lor.

Pentru expoziţie am selectat fondurile a două Bănci Populare din sate fie azi dispărute (Banca Populară ,,Blagodeasca,, din com. Chioara) fie izolate (Banca Populară ,,Cloşca,, din com. Horia) tocmai pentru a sublinia răspândirea şi activitatea acestora.

Foto: Consiliul de Administratie a Băncii Populare Tomeşti