PĂRINTELE ARSENIE BOCA SAU CUVINTE VII

Astăzi se împlinesc 25 de ani de la naşterea în ceruri a Cuviosului părintelui nostru Arsenie Boca. Aşteptăm ca dosarul de canonizare al părintelui să fie validat şi dragul nostru povăţuitor pe calea Impărăţiei să fie cinstit aşa cum se cuvine. Redau mai jos un text din ,,Cuvinte Vii,,. Ii mulţumim părintelui pentru toate rugăciunile auzite, pentru minunile mici şi mari pe care le-a înlesnit în viaţa noastră.

Bucură-te prea-cuvioase părinte Arsenie!

„MÂNAŢI MAI ADÂNC ! – 2 –

Cu aceste cuvinte a sfârşit Iisus zdroaba de toată noaptea a unor pescari, întorcându-o întru o aşa bucurie, încât printr-însa au cunoscut că Iisus e Dumnezeu, Stăpânul mărilor şi al vietăţilor dintr-însa. Oricine dintre noi poate că s-ar mulţumi cu atâta; cu bucuria că Dumnezeu i-a ajutat la necaz, cu recunoştinţa pentru un moment. Simon pescarul a mai făcut ceva: şi-a simţit toată nevrednicia sa de om în preajma lui Dumnezeu, şi, neputând scăpa de simţământul nevredniciei, a spus o vorbă, care poate fi şi potrivită şi nepotrivită: „Doamne, ieşi de la mine, că om păcătos sunt!” Domnul, nu numai că nu l-a ascultat să se ducă de la el, dar l-a chemat la Sine, printre primii ucenici. L-a chemat din marea peştilor, unde n-a avut necaz decât o noapte, în marea societăţii omeneşti: apostol, pescar de oameni, unde „necazurile Evangheliei” ţin toată viaţa. Ca pescar de oameni, ca vestitor al Evangheliei lui Dumnezeu, s-a îndoit de câteva ori în misiunea sa. Odată – dorind el – Iisus l-a chemat pe valuri. In curtea lui Pilat de trei ori s-a lepădat de Iisus. Iar ultima dată – spune o predanie – Petru, văzând urgia prigoanei lui Neron-Cezarul, a fugit, vrând să scape. Atunci, spune predania, Iisus i s-a arătat mergând spre cetate. Petru-„pescarul”, cum îl numeau creştinii în ascuns- L-a întrebat: „Unde mergi Doamne ?” Iar Iisus i-a răspuns: „Merg la Roma să mă răstignesc a doua oară !” Petru şi-a înţeles greşala şi dojana pe care i-a facut-o Iisus. Întors de Dumnezeu iarăşi la misiunea sa, la necazurile morţii pentru Viaţă, sigur că, – după cuvântul ce-l auzise odinioară: „mână mai adânc” – a simţit din nou nevrednicia sa de om şi bucuria pe care i-a facut-o Dumnezeu, bucurie care a covârşit necazul firii, cu adâncurile rostului dumnezeiesc. În necazurile, pline de bucurie, ale Evangheliei, mult mai multă roadă a adus creştinătăţii moartea sa mucenicească pentru Iisus, decât dacă şi-ar fi cruţat viaţa pentru sine. Iată ce rosturi au avut cuvintele lui Iisus „mână mai adânc”, în viaţa şi misiunea ucenicului Său Petru- „Pescarul”. Ce învăţăminte putem desprinde noi din cuvântul lui Iisus: „mânaţi mai adânc” ?- Că în toată strădania noastră bună, să mânăm mai adânc. Necazul, piedicile sau încercările sunt puse ca să le trecem, iar nu ca să ne oprim sau să ne întoarcem păgubaşi. – Încercările de tot felul sunt binecuvântate de Dumnezeu şi trimise oamenilor, cu rostul ca din prilejul lor să ne întâlnim cu El, căci de la El primim puterea neobişnuită, care întoarce necazul în bucurie. – Că întotdeauna, ori de câte ori ne întâlnim cu Dumnezeu înnecazuri, toate sunt chemări de-a-I fi mai aproape, de-a-I fi ucenici, de-anu tăcea binefacerile Sale către noi. – Că mare trebuinţă au oamenii, confraţii noştri, de mărturia noastră, precum că în încercări e mai aproape Dumnezeu de noi şi noi de El. – Să mânăm deci mai adânc rosturile vieţii acesteia şi ale tuturor încercărilor ei, că sfârşitul lor e moartea păcatului şi întâlnirea nedespărţită cu Dumnezeu. – Că fără găsirea lui Dumnezeu în încercările vieţii, viaţa noastră ar fi o noapte de zdroabă zadarnică, mai zadarnică decât odinioară cea a lui Simon pescarul. Nu pricepem viaţa fără Dumnezeu. Dar îl pricepem pe Dumnezeu din necazurile vieţii – bune toate – şi din ele propoveduim pe Dumnezeu.- Şi propoveduiţi-L şi voi.

Din volumul Părintele Arsenie Boca, Cuvinte Vii, tipărită cu binecuvântarea PS dr. Daniil Stoenescu, episcop-locţiitor de Vârşeţ

DESPRE DURERILE OAMENILOR (II). VRAJBA ÎN CASĂ

Din volumul părintelui Arsenie Boca, Tinerii, familia şi copii născuţi în lanţuri, Credinţa Strămoşească, 2004, p.111

II. Vrajba în casă.

Ascultaţi pricinile pe care le au şi apoi ce să facă, pentru ca să nu le mai aibă. Vrajba în casă vine din păcate. Toate îşi au izvorul în păcate.

  1. Neapărat vine vrajba în casă atunci când căsă­toria s-a început cu stângul, adică cu desfrânarea.
  1. Mai vine, apoi, dacă soţii trăiesc în căsătorie nelegitimă, sau fără cununie bisericească. Este un prim păcat, pe care toţi îl plătesc cu vrajba. De aceea, toţi trebuie să intre la cuminţenie şi să se legiuiască dacă sunt aşa.
  1. Din curvii nemărturisite, făcute înainte sau după căsătorie. Astfel au intrat într-o casă nouă cu o pecete drăcească pe trupul şi pe sufletul lor şi, pentru că nu s-au mărturisit, acel păcat are să le spargă casa, tocmai pentru că n-au omorât pe dia­volul, care le face acest lucru.
  1. Lăcomia de avere a unui părinte când şi-a mă­ritat fata sau şi-a căsătorit feciorul. O asemenea căsă­torie nu ţine, pentru că s-a făcut cu o lucrare a diavo­lului. De vei mărita fata ta numai pentru avere, căsătoria lor va sfârşi cu vrajbă şi cu spargerea casei aceleia. Prin urmare, cuminţiţi-vă părinţilor cu sfatu­rile când vă măritaţi fetele sau vă însuraţi feciorii.

5.  Nepotrivirea de vârstă. Sunt părinţi care-şi mărită fetele la 14-16 ani, iar la 18,19 ani fata lor este văduvă (sau divorţată – n.ed.) şi încă cu copil. Aceasta din cauza nepotrivirii de vârstă, căci ce poate face o fată aşa de tânără în faţa unui vlăjgan, om în toată firea. Această mare diferenţă de vârstă este un păcat înaintea lui Dumnezeu. Şi din cauza aceasta, casa aceea nu ţine ci se sparge şi în aceste cazuri părinţii trebuie să recunoască: au dat un sfat prost.

6. Din negrija de suflet a celor din casă, din negrija de spovedanie, de Sfânta împărtăşanie şi de rânduielile Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu . Fiindcă dacă nu le păzesc pe acestea, păzesc pe diavolului, şi nu pot să aibă linişte.

7. Din petrecerea fără post. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fiere, care se înmulţeşte în corpul omului atunci când mănâncă carne multă şi nu posteşte. Plini de fiere fiind, se umplu de mânie şi astfel îşi sar în cap unii la alţii. Aşa, pentru o vorbă cât de neînsemnată, pentru o bucată de lemn ce nu e  la locul ei, îi sare în cap celuilalt.

8. Şi o ultimă pricină este desfrânarea soţilor. Dar soţii cum desfrânează când sunt legiuiţi? Aşa e, căci nu mai ţin seamă de miercuri, de vineri, de le postului şi de sărbători. Nu mai ţin nici o rânduială. Şi bate Dumnezeu nerânduiala ca să se facă rânduială.

 

 

 

DESPRE DURERILE OAMENILOR (I)

In cartea ,, Tinerii, familia şi copii născuţi în lanţuri,, părintele Arsenie Boca ne dezvăluie o serie de cauze ale necazurilor din viaţa personală, familie şi societate. Le voi reda în serial  . La unele ne gândeam, la altele ba. Nici gândim ce chestii insipide şi trecute cu vederea pot cauza necazuri mari.

Cităm:

,,Iată de ce vine Iisus la nuntă şi nuntaşii la judecată. Doamne, ajută-ne să facem voia Ta! Amin!

Despre durerile oamenilor
Lucrul care îi arde pe toţi este pocania – pocăinţa – pe care o trimite Dumnezeu, ori vrem, ori nu vrem. De aceea este bine ca să ne pocăim de bunăvoie, să nu aşteptăm să ne trimită Dumnezeu pocăinţa prin necazuri de tot felul, căci pricinile pentru care ne tri¬mite Dumnezeu necazurile sunt păcatele noastre. Deci, dacă păţeşti necazuri în viaţă, află că ai făcut greşeli. Necazurile sunt mila lui Dumnezeu cu noi.
Acum să vă dezvelesc câteva feluri de păcate, ca astfel să pricepeţi înseşi durerile voastre.
I. Beteşugurile trupului.
Din trei pricini se îmbolnăveşte trupul:
1. De otrăvuri din lipsa postului.
Carnea este o otravă, şi se mistuie tot cu ajutorul unei otrăvi care este fierea.
2. Din naştere, pentru că fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zămislit copilul. Fugiţi de bărbaţi ca de foc, când sunt ameţiţi de băutură.
3. Din desfrânare, pentru că trec măsura cuve¬nită şi începe să-i doară spatele, spinarea, şalele, slăbesc- nervii, devin iuţi şi nerăbdători. Toate aces¬tea, pentru că nu şi-au înfrânat poftele (puterile). Este tocmai ca bogatul care sărăceşte. Aşa şi trupul care şi-a mâncat toată vlaga.,,

Bibliografie,

Arsenie Boca, Tinerii, familia şi copii născuţi în lanţuri, Ed. Credinţa Strămoşească, 2004, p.106

Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie


Acatistul Sfantului Parintelui nostru Arsenie Boca

Tropar, glasul al-8-lea

Intru tine, Parinte, cu osardie s-a mantuit cel dupa chip, caci luand Crucea, ai urmat lui Hristos si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup, caci este trecator, ci sa poarte grija de suflet, de lucrul cel nemuritor.
Intru aceasta si cu ingerii impreuna se bucura, Prea Cuvioase Parinte Arsenie, duhul tau.

Condacul 1

Prea Cuviosului Parintelui nostru si al multora luminator si indreptator de suflete, veniti fratilor, sa-i aducem cu multumire laude si sa-l cinstim, zicandu-i : Bucura-te Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Icosul 1

Din parinti binecredinciosi ai rasarit, Parinte, se ca un soare ai luminat si multe suflete necajite si ratacite le-ai indreptat pe calea mantuirii. Pentru acestea toate, noi iti aducem aceste laude :
Bucura-te, ca din parinti crestini ai rasarit ;
Bucura-te, ca ei Iosif si Cristina s-au numit ;
Bucura-te, ca, maica ta Cristina, soarele si luna a visat ca are in pantece dupa ce te-a zamislit ;
Bucura-te, caci cu adevarat, scara pentru noi ai fost ;
Bucura-te, caci ca soarele si luna in viata ai luminat ;
Bucura-te, al multora si al nostru luminator ;
Bucura-te, ca pentru noi si pentru multi ia fost scump si sfant odor ;
Bucura-te, soare din Muntii Apuseni aparut ;
Bucura-te, luna din Vata de Sus ;
Bucura-te, luceafar aparut din manastirea Brancoveanu ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al-2-lea

Din copilarie te-ai aratat odor luminat de Duhul Sfant si parintii, vazandu-te copil ales, te-au dat la scoala mai inalta, ca sa inveti a canta : Aliluia !

Icosul al 2 –lea

Terminand teologia ai fost chemat la manastirea Brancoveanu de mitropolitul Nicolae Balan, si fiind calugarit la muntele Athos ai fost trimis, unde, intr-o padure, Maicii Domnului te-ai rugat sa te dea in seama unui povatuitor induhovnicit. Cu adevarat ai fost ascultat si dupa cum numai o data , pentru smerenie, ai spus acestea, noi iti aducem laude , zicand :
Bucura-te, Parinte, ca Maica Domnului te-a ascultat
Bucura-te, ca Maica Domnului la tine a venit ;
Bucura-te, ca ea de mana te-a luat ;
Bucura-te, caci pe munte inalt de mana te-a dus ;
Bucura-te, ca te-a urcat pana sus ;
Bucura-te, ca acolo, in grija sfantului, ce traia pe pamant de 200 de ani te-a dat ;
Bucura-te, ca apoi Maica Domnului s-a facut nevazuta ;
Bucura-te, ca urcand, frica nu-ti era ;
Bucura-te, ca mare dar ai primit ;
Bucura-te, ca pe multi i-ai luminat ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 3-lea

Ai spus, Parinte, ca Domnului Iisus in padure mult te-ai rugat sa-ti trimita in cale un bun povatuitor, dar n-ai ascultat. Iar dupa un timp, ti-ai dat seama ca El are o mama buna, care mijloceste pentru noi.Si atunci cu lacrimi te-ai rugat ei, iar ea de maini te-a luat si sfantului in varful muntelui in grija te-a dat, iar noi, minunandu-ne de asa mare dar, iti cantam : Aliluia !

Icosul al 3 –lea

Dupa un an ai venit de la muntele Athos la manastirea Brancoveanu si, incepand munca de duhovnic, infricosat te-ai aratat noua si multora care veneau la marturisit, caci mai dinainte le stiai faptele. Iar noi, despre darul pe care-l aveai iti cantam acestea :
Bucura-te, ucenicul Maicii Sfinte ;
Bucura-te, ca de la ea ai primit cinste ;
Bucura-te, ca dar de a prooroci ai primit ;
Bucura-te, ca multora pe nume le spuneai ;
Bucura-te, ca faptele si pacatele le descopereai ;
Bucura-te, ca si sfarsitul unei fete l-ai spus ;
Bucura-te, ca ea venise sa te ispiteasca ;
Bucura-te, ca i-ai spus sa se pregateasca ;
Bucura-te, ca Mirele ei este pe cale sa vina sa o duca ;
Bucura-te, ca moartea, dupa putin timp a dus-o ;
Bucura-te, ca noi tare ne-am minunat ;
Bucura-te, ca multa lume te-a laudat ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 4 –lea

Facandu-te preot si duhovnic si incepand lumea a marturisi, si doar pe unii a-i impartasi, povatuindu-i-ai sa nu mai pacatuiasca,ci sa cante lui Dumnezeu :Aliluia !

Icosul al 4 –lea

Multi dintre credinciosi s-au dedat iarasi la rautati dupa ce i-ai impartasit, iar tu Parinte, simtind cu duhul rautatile lor, te-ai rugat lui Dumnezeu sa-ti descopere pricina pentru care nu se lasa de pacate si acestea ti s-au aratat si noua ni le-ai spus, pentru care te laudam :
Bucura-te,ca in gradina manastirii stand, in amiaza mare, nor negru ai vazut pe munte ;
Bucura-te, ca in nor, mare galagie ai auzit;
Bucura-te, caci cu mare atentie ai privit ;
Bucura-te, ca in mijlocul norului, pe un scaun infricosator, pe satana, de ceata draceasca , l-ai vazut incojurat ;
Bucura-te, ca ai auzit ca porunca dracilor, satana, le-a dat ;
Bucura-te, ca viclesugul lor l-ai auzit, adica sa sopteasca oamenilor ca nu exista Dumnezeu ;
Bucura-te, ca si al doile viclesug al lor l-ai auzit, cum ca nu ar fi rai si iad si nici alta viata ;
Bucura-te, ca si al treilea viclesug l-ai auzit, de a lasa oamenii pocainta pana la batranete ;
Bucura-te, ca prin aceasta vedenie multe ai aflat ;
Bucura-te, ca acestea toate oamenilor in predica le-ai spus ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 5 – lea

Auzind multa lume de darul tau, Parinte, veneau sa-ti auda cuvantul si invataturile si sfaturile de mantuire pe care le dadeai, iar noi te laudam, zicand : Aliluia !

Icosul al 5 –lea

Pe aceia ce nu se potriveau in casatorie ii opreai ;celor ce li se fura pe hoti ii descopereai, cand era seceta , ploaie de la Dumnezeu cereai. Pentru acestea toate iti cantam :
Bucura-te, ca celor casatoriti cele de folos le spuneai ;
Bucura-te, ca de la casatorie nepotrivita ii opreai ;
Bucura-te, ca pe cei ce furau ii descopereai ;
Bucura-te, ca pe hoti cu blandete ii dojeneai sa intoarca cele furate ;
Bucura-te, ca fiind seceta mare, pe munte te-ai suit, rugandu-te sa ploua ;
Bucura-te, caci cuvant ai auzit de la Dumnezeu, ca sa te rogi de oameni sa-si indrepte viata ;
Bucura-te, ca ploaie mare a venit ;
Bucura-te, ca lumea s-a inveselit ;
Bucura-te, ca pe saraci ai miluit ;
Bucura-te, ca ai spus celor ce vor sa fie ;
Bucura-te, luminat propovaduitor ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 6-lea

Celor ce voiau sa se faca preoti si veneau la tine le dadeai sfaturi si povete, minunandu-se si cantand lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 6-lea

Fiind intrebat, Prea Cuvioase Parinte, de cei ce doreau sa fie preoti, cu ce pot ei dovedi celor care nu cred ca este Dumnezeu, le-ai spus foarte intelept su cu adevarat, ca prin viata si felul lor de traire duhovniceasca pot dovedi ca Dumnezeu exista. Pentru care noi ne minunam si cantam acestea :
Bucura-te, ca ai fost dumnezeiesc in trup pamantesc ;
Bucura-te, ca ai fost inger in trup ;
Bucura-te, ca numai la fata date te priveam, ne minunam ;
Bucura-te, ca viitorul multora l-ai spus ;
Bucura-te, ca pe multi i-ai indemnat sa-l urmeze pe Iisus ;
Bucura-te, ca pe multi calugari i-ai facut ;
Bucura-te, ca obste de calugari ai strans ;
Bucura-te, ca si obste de maici ai format ;
Bucura-te, ca prin multe incercari ai trecut ;
Bucura-te, ca ispite de tot felul ai rabdat ;
Bucura-te, ca si la munci grele ai fost pus ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 7-lea

Ai voit, Parinte, dupa cum ti s-au aratat, sa faci chipul lui Hristos si , apucandu-te de lucru , ai auzit un glas : »De acum sa Ma pictezi in Sufletele oamenilor, ca sa-Mi cante mie :Aliluia !

Icosul al 7-lea

Ai spus, Parinte, ca tu cunosti pe oameni, pe fata care se mantuiesc, caci celor ce duc o viata de rugaciune, fiind tot timpul cu gandul la Dumnezeu, li se zugraveste in lumina ochilor chipul lui Hristos. Si, tu, Parinte, cu darul Duhului ce-l aveai, vedeai aceasta. De aceea, noi te laudam, zicand :
Bucura-te, caci cunosteai cele ascunse ale oamenilor ;
Bucura-te, caci stiai daca se mantuieste ;
Bucura-te, caci le spuneai ce sa faca in viata ;
Bucura-te, ca tinerii veneau sa-i povatuiesti ;
Bucura-te, ca unii veneau sa-i binecuvantezi ;
Bucura-te, ca pe femeile care se vopseau le certai ;
Bucura-te, ca pe morari de la lacomie ii opreai ;
Bucura-te, ca pe fumatori de la fumat ii opreai ;
Bucura-te, invatator de cele sfinte ;
Bucura-te, vazatorule al celor nevazute ;
Bucura-te, ca acum in cer te odihnesti ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 8-lea

Fiind razboi mare, veneau la tine, Parinte, tineri care trebuiau sa plece in razboi, ca sa te rogi pentru ei, iar tu cunosteai care scapau cu viata. Si noi ne minunam, cantandu-ti :Aliluia !

Icosul al 8-lea

Parinte, celor ce stiai ca vor muri le dadeai mana de o sarutau, iar celor care stiai car aman in viata nu le dadeai mana. Si ei, intristandu-se , te intrebau de ce lor nu le dai mana, iar tu, Parinte, le spuneai « caci cu voi ma mai intalnesc, iar cu aceia nu ».Pentru aceasta te laudam, zicand :
Bucura-te, vazatorule al vointei lui Dumnezeu ;
Bucura-te, vazatorule al celor viitoare ;
Bucura-te, ca vedeai viata omului ;
Bucura-te, ca stiai sfarsitul vietii lui ;
Bucura-te, ca noi mult ne minunam ;
Bucura-te, ca minunat prooroc te-ai aratat ;
Bucura-te, ca pe Domnul pentru tine Il laudam ;
Bucura-te, caci cu ingerii te veselesti ;
Bucura-te, caci acum in ceruri dantuiesti ;
Bucura-te, caci cu heruvimii acum slujesti ;
Bucura-te, indreptator al credintei ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 9-lea

Venit-a, Parinte, intr-o zi de Rusalii ‘Oastea Domnului’ la manastire si o unitate militara, Iar tu, Parinte, ai zis : »Iata ca s-a intalnit « Oastea Domnului », cu « Oastea Tarii », ca sa cante lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul al 9-lea

Facandu-se utrenie in Biserica, ai iesit, Parinte, cu cantaretii si cu toti credinciosii, ca sa savarsesti Sfanta Liturghie pe altarul din fata manastirii si, fiind linga tine cantaretul care indoit cu credinta era, te-a vazut inconjurat de flacari de foc ,care erau darul Sfantului Duh.Atunci el s-a inspaimantat si a strigat, iar tu l-ai oprit sa nu spuna, doar ca simteai ca te arde ceva. De aceea, noi te laudam, zicand :
Bucura-te, lacasul Duhului Sfant ;
Bucura-te ca in trup fiind pep amant, ai fost vazut inconjurat de Duhul Sfant ;
Bucura-te, ca prin acest Duh Sfant ai proorocit ;
Bucura-te, caci cu Duhul Sfant, stalp al Bisericii ai fost ;
Bucura-te, caci cu Duhul, ca o trambita ai rasunat ;
Bucura-te, caci cu trambita Duhului pe multi ai adunat ;
Bucura-te, vioara care cantai cu Duhul ;
Bucura-te, ca prin tine s-a veselit vazduhul ;
Bucura-te, ca turma de oi cuvantatoare ai adunat ;
Bucura-te, Parinte, de Duh Sfant inteleptit ;
Bucura-te, Sfinte , Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 10-lea

Venit-a, Parinte in timpul unei Sfinte Liturghii o femeie sa-ti spuna necazul ce il avea si te tulbura cu nerabdarea ei. Si tu, Parinte simtind din Sfantul Altar, ai oprit slujba si ai spus de ce a venit. Pentru aceasta, iti cantam : Aliluia !

Icosul al 10-lea

Ai spus, Parinte, ca femeia a venit deoarece a pierdut douazeci de mii de lei :tu ai spus ca acei bani cu care cele doua fete ale ei trebuiau sa-si creasca copiii pe care n-au voit sa-i nasca si i-au avortat si de aceea spor de casa nu vor mai avea, caci sufletele copiilor strigau razbunare asupra parintilor. Iar noi ne minunam de darul tau , zicand :
Bucura-te, vazatorul pacatelor omenesti ;
Bucura-te, iertatorul celor nelegiuti ;
Bucura-te, indreptatorul celor neleguiti ;
Bucura-te, luminatorul celor de rea credinta ;
Bucura-te, ca ai descoperit cele ascunse ;
Bucura-te, luminatorul multora departati de credinta ;
Bucura-te, alinatorul multora in suferinta ;
Bucura-te, pastorule al turmei lui Hristos ;
Bucura-te, sa ne fi si noua de folos ;
Bucura-te, Parinte cu chip luminos ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 11-lea

Inzestrat ai fost cu multe daruri de la Dumnezeu Parinte, caci si apa , ca Moise, ai facut sa izvoreasca din stanca. Cu preotia ai fost incununat, cu darul proorociei , cu milostivirea, cu blandetea si cu buna povatuire. De aceea, noi te laudam, cantand lui Dumnezeu :Aliluia !

Icosul al 11-lea

Ai avut, Parinte, dar de a predica si de a talcui Sfanta Evanghelie a lui Hristos, luminand multe suflete, abatandu-te de la ratacire la cale mantuirii. Pentru toate acestea laude iti aducem, zicand :
Bucura-te, predicator bun al lui Hristos ;
Bucura-te, ca multora ai fost de folos ;
Bucura-te, ca de la rautati pe multi ai oprit ;
Bucura-te, ca pe noii casatoriti la nastere de copii i-ai indemnat ;
Bucura-te, ca i-ai indemnat sa staruie in rugaciune ;
Bucura-te, ca la milostenie i-ai povatuit ;
Bucura-te, ca Biserica le-ai spus s-o cerceteze ;
Bucura-te, ca la sarbatori le-ai spus sa nu lucreze ;
Bucura-te, ca pe cei bolnavi i-ai pus sa-i cerceteze ;
Bucura-te, ca sfaturile Bisericii i-ai spus sa le urmeze ;
Bucura-te, Sfinte, PreCuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 12-lea

In satul Draganescu, de langa Bucuresti, ai pictat biserica, iar cei ceo viziteaza se uimesc de darul pe care l-ai avut, caci, privind pe sfinti, se pare ca sunt vii. De aceea, cu totii ne minunam si te laudam zicand :Aliluia !

Icosul al 12-lea

Minunat pictor ai fost- de icoane, de biserici si de suflete – biserica nespus de frumoasa ai pictat si multa lume merge sa o vada, iar de frumusetea ei se minuneaza , zicand :

Bucura-te, iscusit pictor de biserici ;
Bucura-te, pictor prea minunat ;
Bucura-te, ca si in suflete pe Hristos L-ai zugravit ;
Bucura-te, caci glas de la Domnul ai avut ca sa pictezi si in suflete ;
Bucura-te, caci te-ai silit pe Hristos sa-L urmezi ;
Bucura-te, caci noua si multora pilda te-ai facut ;
Bucura-te, caci ai primit veste ca viata iti este pe sfarsite ;
Bucura-te, ca ziceai ca mai ai trei calendare ;
Bucura-te, ca ne-ai dat pilda de rabdare ;
Bucura-te, ca in ceasul mortii ai stiut unde te duci ;
Bucura-te, Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie !

Condacul al 13-lea

O, prea minunate, Parintele nostru Arsenie, primeste aceste laude si multumiri de la noi, nevrednicii fiii tai, rugandu-te sa fii milostiv pentru noi inaintea Domnului Hristos, ca sa ne invredniceasca si pe noi vietii celei fericite si impreuna cu tine sa cantam :Aliluia ! (acest condac se zice de 3 ori)

Apoi iarasi se zice :Icosul 1 si Condacul 1.

Rugaciune

Doamne, Iisuse Hristoase, primeste ostenelile, slujbele si sfintele rugaciuni ale robului Tau, Parintele nostru Arsenie, care mult s-a ostenit si a slujit Tie, ca sa-ti castige suflete, intorcandu-le de la viata si faptele cele pacatoase ale lor (ca se de la moarte, de cateva ori a surprins si a scapat o tanara in momentul cand voia sa se sinucida) si pilda de rabdare si dragoste parinteasca ne-a dat.
Te rugam , Stapane, ajuta-ne sa slujim si noi cu dragoste, in curatie trupeasca si sufleteasca, prin rugaciuni neincetate sa Te marim, sa Te binecuvantam si sa urmam sfaturile robului Tau, Parintele nostru Arsenie, pe care il rugam : roaga-te , Sfinte, Prea Cuvioase Parinte Arsenie, ca si noi, in viata ce ne-o petrecem sa implinim poruncile Domnului si sfaturile ce ni le-ai dat si invataturile din multele si minunatele predici pe care le-ai rostit.
Pomeneste-ne, acum, din Imparatia Cerurilor, unde Te veselesti cu toti Sfintii si cu Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, care te-a incredintat in Muntele Athosului sfantulu ce traia acolo cu 200 de ani in urma si cu tine sa ne veselim in veci.Amin.

preluat de pe site CRESTIN ORTODOX

OPERA TEOLOGICĂ A PĂRINTELUI ARSENIE BOCA


Părintele Arsenie Boca a fost nedreptăţit până la moarte. Intreaga sa operă teologică a fost publicată postum. Nu a avut bucuria să îşi vadă publicate predicile sau lucrările cu caracter teologic-duhovnicesc.

Publicarea cărţilor lui a avut pe de o parte darul să spulbere ţesătura de neîncredere pe care securitatea comunistă o aşternuse în jurul acestui ,,popă minune,, cum îl numeau în derâdere în rapoartele lor. A reuşit să ne aducă un stil inconfudabil de a predica inspirat din apologetica sfinţilor părinţi dar deosebit de modern şi aplicat la realităţi contemporane.

Stilul părintelui se caracterizează prin actualitate. Chiar dacă porneşte de la întâmplări aparent minore şi demult uitate din Vechiul Testament ajunge invariabil la un tâlc contemporan, dovedind fără echivoc că cel care a condus poporul lui Israel prin deşert spre ţara făgăduită este acelaşi care conduce azi poporul creştin spre Înviere.

O altă trăsătură specifică lucrărilor sale este stilul direct. Părintele vorbeşte fără ocolişuri adresându-se fiecăruia în parte, aşa cum făcea şi în vorbirea directă faţă de mulţimea de credincioşi care îl căutau.

Ceea ce diferenţiază scrierile lui Arsenie Boca de altele scrise în vremea sa, unele chiar prin 1940, este apologetica sa. Aşa cum sfinţii părinţi din secolul IV porneau în scrierile lor de la nivelul cultural şi religios al epocii lor dovedind că Hristos este împlinirea vremurilor, Arsenie Boca porneşte de multe ori în predicile sale de la nivelul cercetării ştiinţifice din epoca sa, dovedind că aceasta nu face decât să confirme înţelepciunea pusă de Dumnezeu în fiinţa umană. Scrierile sale despre ereditate, genetică, patimile contemporane sunt o dovadă atât de erudiţie dar mai ales de duhovnicie, reuşind să discearnă în duhul lumii de azi o cale creştină a ştiinţei.

Cred că nu greşesc dacă afirm că părintele Arsenie Boca a fost unul dintre marii teologi români contemporani.

BIBLIOGRAFIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA

BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cărarea împărăţiei, ediţia I-a, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, Arad, 1995; ediţia a II-a, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Aradului, Arad, 2000;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Trepte spre vieţuirea în monahism, copie după un mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Pravila Albă, copie după un mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Predici şi ziceri, consemnate de Părintele Petru Vanvulescu, „Caietul Părintelui Petru Vanvulescu”, mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Predici, copiate dintr-un caiet al Părintelui Arsenie de Maica Miruna de la Sinaia, „Caietul Părintelui loan Fărcaş”, mss.;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Scrisoare către Prea Sfinţitul Andrei Mageru, Episcopul Aradului, cu privire la reînfiinţarea Mănăstirii Geoagiului ca mănăstire de maici, din 7 mai 1952, „Gândirea”, Serie nouă, anul II, nr. 5/1993, pp. 39-40;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Naşterea Domnului nostru lisus Hristos, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VI, nr. 5-6/1997; „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Colind armonizat de Părintele Arsenie Boca, pe versuri de Nichifor Crainic, „Gândirea”, Serie nouă, anul VI, nr. 5-6/1997; „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Învierea Domnului nostru lisus Hristos, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 1-3/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Pogorârea la iad, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 1-3/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Misionari între lupi, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 1-3/1998, p. 17;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cine este lisus?, „Gândirea”, Serie nouă, anul
VII, nr. 1-3/1998, p. 46;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Schimbarea la Faţă, reproducere după pictura bisericii din satul Drăgănescu, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 4-5/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Semne de sfârşit de sâmbătă, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 4-5/1998, pp. 77-78;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Un Om nou se naşte, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998, pp. 29-31;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos, reproducere după o icoană pictată de Părintele Arsenie Boca, „Gândirea”, Serie nouă, anul VII, nr. 6-7/1998;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, In Duminica Ortodoxiei, „Gândirea”, Serie nouă, anul VIII, nr. 1-3/1999, p. 43;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Împărăţia nevăzută, „Gândirea”, Serie nouă, anul
VIII, nr. 4-5/1999, pp. 42-43;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Nebunii, „Gândirea”, Serie nouă, anul IX, nr. 1-3/2000, pp. 92-93;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Unde mai sunt astăzi limbile de foc?, „Gândirea”, Serie nouă, anul IX, nr. 4-6/2000, pp. 22-23;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Ţara de obârşie, „Gândirea”, Serie nouă, anul
IX, nr. 1-3/2001, pp. 34-35;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Vârstele libertăţii, „Gândirea”, Serie nouă, anul
X, nr. 4-6/2001, p. 103;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Siguranţa absolută, „Strajerul Ortodox”, nr. 5/
2000. p. l, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 47-48;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cine este lisus?, „Strajerul Ortodox”, nr. 6/2000, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 28-31;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Orbul din naştere si sufletele oarbe, „Strajerul Ortodox”, nr. 1/2001, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii învierii, pp. 68-70;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Socotealâ omenească si socoteală dumnezeiască, „Strajerul Ortodox”, nr. 2/2001, p. l, din manuscrisul Fiii învierii, pp. 12-13;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Iisus si slăbănogul, „Strajerul Ortodox”, nr. 3/
2001. p. l, p. 3, din manuscrisul Fiii învierii, pp. 86-87;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Cananeanca, „Strajerul Ortodox”, nr. 4/2001, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 65-66;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Bucuriile lui lisus, „Strajerul Ortodox”, nr. 5/ 2001, p. l, p. 3, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 77-78;
BOCA, Ieromonahul Arsenie, Un ideal de rugăciune, „Strajerul Ortodox”, nr. 1/2001, pp. 1-2, din manuscrisul Fiii Învierii, pp. 82-83;

Acestei bibliografii preluate din cartea ,,Părintele Arsenie Boca, mare îndrumător de suflete din secolul XX. O sinteză a gândirii părintelui Arsenie în 800 de capete,, Cluj-Napoca, 2002, p.254-255

Adaug şi volumul
Părintele Arsenie Boca, Cuvinte Vii, Deva, 2006

ARSENIE BOCA – PORTRET DE SFÂNT CONTEMPORAN

Arsenie Boca- Repere biografice -,,Sfântul de la Sâmbăta,,

29 septembrie 1910- Vaţa de Jos (jud. Hunedoara) – In familia lui Iosif şi Cristina Boca se naşte copilul Zian, cel care va deveni mai târziu părintele Arsenie.

Studii

1929-1933- Academia Teologică din Sibiu

După 1933- Institutul de Arte Plastice Bucureşti

-Audiază cursurile de medicină ale prof. Rainer

– Audiază cursurile de Mistică creştină ale prof. Costin Petrescu

1940- Este tuns în monahism la mănăstirea Sâmbăta de Sus unde se dedică unei vieţi ascetice.

Viaţa şi opera

* Predicile sale au un conţinut sever la adresa păcatelor omeneşti, dar cu toate acestea este căutat de mulţimi de credincioşi.
* Contribuie la traducerea şi publicare primelor patru volume din Filocalie, ale cărei manuscrise le-a adus personal de la Muntele Athos.
* Invitat de mai multe ori de principesa Ileana a României la castelul Bran pentru a ţine predici doamnelor din suita regală şi personalului iar mai apoi pentru a vizita bolnavi sau cunoscuţi din Bucureşti printre care şi soţia şi mama mareşalului Antonescu.
* 1948-1959- reface mănăstirea Prislop

Piedici

* Anchetat de mai multe ori de securitate la Râmnicu-Vâlcea, Braşov, Făgăraş pentru presupuse legături cu legionarii.
* 1951-1952- arestat şi dus la Canalul Dunăre- Marea Neagră.
* 1955- Anchetat la Timişoara şi închis pentru şase luni.
* 1959- mănăstirea Prislop este desfiinţată şi i se stabileşte domiciliul forţat în Bucureşti. I se interzice să mai poarte haina monahală şi să slujească Sf. Liturghie.
* Lucrează la Atelierul de Pictură al Patriarhiei si la Biserica Elefterie ca pictor secund.
* In pictură are o viziune personală dar care respectă canoanele picturii bizantine, aşa cum vedem la Biserica parohială de la Drăgănescu, de lângă Bucureşti.
* Urmărit atent de securitatea regimului comunist toată viaţa, până în 1989. D-abia cu o lună înainte de moarte i s-a inchis dosarul de urmarire.
* 1969-1989 – Isi petrece ultima parte a vieţii la Sinaia unde se reorganizase obştea împrăştiată de la Prislop
* Mormântul său de la Mănăstirea Prislop atrage şi azi o mulţime de pelerini.

SĂPTĂMÂNA ,,ARSENIE BOCA,,




Au început deja pelerinajele către Prislop pentru prăznuirea Preacuviosului părinte Arsenie Boca la 28 noiembrie. Ieri, la prăznuirea Intrării Maicii Domnului în Biserică la mănăstirea Prislop se aflau câteva mii de credincioşi, iar la coada formată la mormântul părintelui se aflau mereu câteva sute. Semnul zilei au fost florile. Creştinii purtau buchete de flori sau chiar ghivece pline de flori. Aşezate la stânga mormântului formau un brâu de flori lat de aproape 2 m şi lung de douăzeci metri. Ziua era superbă, senină, caldă şi înflorită ca o primăvară. Pe pajiştea din faţa mănăstirii pelerinii îşi aşterneau masa pe iarbă verde. Ca pe vremuri când tânăr fiind părintele era căutat de oameni de peste tot. De parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Acum ca şi atunci, aceeaşi atmosferă. Oamenii de toate vârstele, condiţiile, cu necazuri sau fără, curioşi sau încrezători veneau să îl caute. De parcă toate necazurile, vrajbele comunismului, încercările lui nu ar fi fost decât o noapte, o încercare, un coşmar. In zori, viaţa şi-a reluat cursul. Şi azi ca şi ieri sfinţenia părintelui deranja. Cu o singură diferenţă. Ieri sfinţenia lui era o posibilitate, azi este o certitudine. A biruit moartea. (Foto:Emilia Corbu).