ZIUA CULTURII NAȚIONALE
Astăzi este ziua creatorilor acestei culturi, a țărănimii care a creat cultura populară românească, a Bisericii care a creat cultura creștină românească, a intelectualilor care începând cu Dimitrie Cantemir și poate până la Lucian Blaga au contribuit cu viziunea lor la îmbogățirea acestei imense creații colective.
Pe baza acestei culturi și a unei jertfe imense pe fronturile de luptă a fost creat statul național român.
In timpul comunismului, culturii naționale i s-a adăugat o componentă ideologică de care nu mai scăpăm nici azi. Partidul Comunist și-a creat o aură de stăpân a toate, țară, destine, popor. Tot o creație culturală e și asta! Dar nu națională! Același comportament tiranic (adică fără lege) au și partidele de azi, semn că ideile nu mor, chiar dacă sunt antinaționale.
In ultimii 30 de ani, s-a lucrat intens la o cultură ,,europeană,, care are din păcate, la fel ca pe vremea comunismului, o agendă ideologică în care specificul național este trecut cel mult, la tradiții. Cultura națională era ea însăși ,,agenda politică,, a poporului român prin care acesta se prezenta lumii. Intre politică și ideologie sunt diferențe uriașe.
In ultimii 80 de ani s-a dezvoltat ceea ce se poate numi Domeniul Cultură care are foarte multe specializări, categorii, tehnici și tehnologii în care lucrează o mulțime de oameni. Unii sunt profesioniști, alții politruci. Ultimii trag sfori, ocupă funcții, de multe ori încurcă lucruri. Incă mai există președinți de consiliu județean care își angajează rude în muzee, oameni fără nici o vocație culturală, care cred că în aceste instituții se stă cu ochii pe pereți. La fel cum mai există o categorie de oameni, creeată în comunism, care au pasiunea de a-și expune trăirile personale sau ideile în versuri sau proză și care pretind că sunt oameni de cultură. Greșit! Operele adevăraților oameni de cultură pot schimba vieți, mentalități, societăți. Produsele pretinșilor poeți, scriitori sunt un fel de psihoterapie personală într- o societate cu oameni tot mai izolați. Pentru ei, poate, tehnologia a creat diverse unelte de socializare. Dar sunt, clar, semnul unei culturi rămase fără țel, fără reper. Cultura fără țintă este rătăcire!
Cultura națională începe să devină un segment mic din ceea ce se cheamă azi Cultură. Rămâne însă valoros prin sursele de inspirație pe care le oferă, prin temele de cercetare pe care le creează, prin personalitățile care au marcat-o. Este ca o ladă de zestre plină de idei nemuritoare, de creeații originale, de oameni frumoși. O poți trăi în orice moment când zâmbești salutând oamenii de pe stradă, când gătești o masă tradițională, când mergi la biserică, când vizitezi un muzeu, când respecți poporul care a creeat-o. Sunt multe căi prin care trăim sau găsim cultura națională!