VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA, 2017. UN TORT FESTIV

Săpăturile arheologice din aşezarea medieval-timpurie de la  Vlădeni-Popina Blagodeasca s-au desfăşurat  în baza autorizaţiei nr.18/25.04.2017, conform planului de cercetare anual adaptat însă fondurilor alocate de doar 14500 lei  asigurate de Muzeul Judeţean Ialomiţa.

A fost investigată o suprafaţă de circa 107 m2 de-a lungul a două secţiuni

(SN c.1-15, SF c.1-3/2017), trei casete (Cas. A59-61) şi două minicasete. Lucrările au fost concentrate la limita dintre grindul sudic pe care se afla aşezarea medieval-timpurie şi grindul vestic unde perieghezele semnalau aşezarea getică. O primă constatare este aceea că aşezarea medieval-timpurie continuă şi pe grindul vestic pe direcţia NV.

Pe  suprafaţa decopertată au fost finalizate două complexe descoperit în campania precedentă (bordeiul nr.14 şi o locuinţă de suprafaţă) şi au fost descoperite alte şase complexe noi (două bordeie, două gropi, un segment de  palisadă, un mormânt). Deasemenea a fost investigat cu mare atenţie un aşa-zis ,,nivel al locuinţelor de suprafaţă,,.

S-a lucrat cu migală, cu desene şi fotografii repetate, mult la şpaclu deoarece pe o singură secţiune se intersectau complexe din două straturi arheologice (medieval şi getic). In stratul  medieval se aflau complexe din două niveluri de locuire (medieval-timpuriu (sec-IX-XI) şi medieval (sec. XIII?). Un adevărat tort festiv! Deasemenea din nivelul medieval-timpuriu am surprins cele două faze de locuire) la care se adaugă ciudăţenia de ,,nivel al locuinţelor de suprafaţă,, caracterizat de un strat gros de circa 0,30-0,60 m cu sediment brun-negricios foarte afânat, cu resturi de lemn carbonizat, arsură şi paiantă, gropi de pari cu materiale arheologice Dridu. Nu găsim resturi de podele sau vetre iar contururile sunt difuze. Ipoteza de lucru în acest moment este aceea a unor barăci din lemn distruse şi împrăştiate de săpăturile arheologice. Sistemul defensiv, un alt obiectiv al campaniei, a fost investigat doar pe o mică suprafaţă situată în faţa şanţului de apărare de pe SF.  

Evident, că viaţa nu putea fi frumoasă dacă nu aveam şi câteva junghiuri în coastă cum au fost canicula prelungită, echipa gălăgioasă, fondurile puţine, indiferenţa şefilor de la muzeu etc.

Nu au lipsit însă suprizele. In fotografia de mai jos vedeţi groapa bordeiului 14, delimitată pe podea. In colţul bordeiului, o gropiţă mergea sub podea. Am crezut că este groapă de bucate, deşi avea gura foarte mică. Am fost nevoită să secţionez podeaua ca să o sap. Era ditamai gropanul  de 1,40 m, având pe fund un mormânt. Exact în ultima zi, când trebuia să conserv săpătura.

POARTA-ALBĂ 2017. I-AM GĂSIT!

In perioada 25-28 august 2017 a avut loc a doua campanie de cercetări de teren în cadrul Proiectului ,,Gropile comune de la Canalul Dunăre Marea Neagră,, iniţiat şi finanţat de Fundaţia ,,Profesor George Manu,,. Au participat puţini voluntari sprijiniţi de o mână de oameni inimoşi din sat. In teren, am primit şi sprijinul colegului Stănică Pandrea de la Brăila cu care am lucrat documentaţia tehnică (grafică, fotografică, etc.). Cu siguranţă asupra întregului proiect au vegheat şi sfinţii temniţelor comuniste prăznuiţi în acest an, motiv pentru care scurta campanie a avut succes.
Cercetările au avut loc tot în punctul ,,Cimitirul Nou,, din localitatea Poarta Albă (jud. Constanţa), fiind o continuare a cercetării intreprinse în anul precedent.

Metoda de lucru

Rezultatele de anul trecut ne-au indicat o zonă în care avusese loc o dublă intervenţie asupra solului în urma căre rezultaseră două rânduri de gropi, cele mai noi pline cu pământ negru curat, care le tăia pe cele mai vechi caracterizate printr-o umplutură formată din pământ galben amestecat.
Pe profilul nordic al secţiunii SC se mai păstra o mică parte din gropile iniţiale. Am hotărât să trasăm o secţiune N-S perpendiculară pe aceasta. Inainte de stabilirea locului în care urma să efectuăm săpătura ne-am consultat şi cu localnicul Marian Tudorache (50 ani) care susţine că în copilăria lui, bunicul lui i-ar fi arătat locul în care se aflau gropile deţinuţilor politic.
Locul indicat de Marian se afla tot în perimetrul în care urma să deschidem secţiunea doar că se apropia foarte mult de gardul cimitirului istoric de sec. XIX-înc. sec.XX. Pentru a nu intersecta eventualele morminte ale unora care după anumite canoane sunt îngropaţi în afara cimitirului, am decis să plasez noua secţiune SD la o distanţă de 10 m de gardul cimitirului vechi, orientată N-S, spre secţiunea SC de anul trecut.
A rezultat o secţiune de doar 12 m lungime şi aproximativ 2 m lăţime deşi acolo unde au apărut morminte ne-am oprit deasupra lor, urmând ca secţiunea să fie lărgită manual. Secţiunea a fost lucrată parţial mecanic, parţial manual. Planul iniţial era de a coborâ mecanic până la 1,50 m deoarece secţiunile de anul trecut arătau gropi adânci de 2 -2,50 m. Surpriza mare a fost intersectarea unui mormânt aflat la doar 1,10 m, apoi ne-am adâncit săpând manual. In final pe mica secţiune au apărut cinci morminte. Detaliile cercetărilor vor fi publicate în revista Fundaţiei Profesor George Manu. Până atunci, convingerea noastră că am găsit morminte ale deţinuţilor politici are la bază mai multe argumente:
a) Gropile au anomalii neîntâlnite la nişte morminte normale. Au adâncimea mică (-1,10 – 1,40 m) şi dimensiuni mici, strict cât sicriul, cu fundul înclinat, semn că au fost săpate în grabă.
b) Mormintele nu se intersectează dar sunt apropiate unele de altele şi compoziţia gropii arată că înmormântările au avut loc într-un interval scurt de timp.
c) Distanţele dintre morminte sunt mici de doar 1-2 m. Intre M1 şi M2 sunt doar
0, 95 m, între M2 şi M3 – 0,80 m, între M3 şi M4 – 1,60 m, între M4 şi M5-1,80 m.
d) Mormintele nu sunt marcate. Ciudat, pentru că în cimitirele istorice din vecinătate, dezafectate de cel puţin 70 de ani, încă se mai păstrează marcajele, cruci de piatră, cruci de lemn căzute, pietre etc.
e) Deasupra mormintelor a fost depus un strat de nivelare uneori cu resturi de gunoi menajer, semn că nivelul gropilor se lăsate la un moment dat şi a fost necesară acoperirea lor.
f) Sicriele sunt de fapt nişte cutii şi în cazul lui M3 acesta pare improvizat dintr-o targă.
g) Din cele cinci morminte intersectate unul a suferit o moarte violentă.
h) Localizarea în afara cimitirului.

1. Campania din acest an a confirmat tradiţia locală a existenţei unor morminte ale deţinuţilor politic.
2. Noutatea pe care o aduce descoperirea din acest an este aceea a existenţei unor necropole de colonie. Chiar dacă se aflau în apropierea cimitirelor localităţii a fost preferat un loc în vecinătate.
In concluzie, nu am săpat degeaba. Deşi nu am găsit o groapă comună, totuşi a fost descoperită o necropolă compusă din morminte individuale. Nădăjduim ca în curând, cu ajutorul lui Dumnezeu să fie ridicată în perimetrul respectiv o Troiţă de sfinţire a locului şi de marcare a lui în memoria comunităţii.
Au fost trei zile intense, în care s-a lucrat cât în trei săptămâni, dar minunate prin scopul lucrării, relaţiile dintre oameni şi rezultate.
Astfel de proiecte merg foarte greu. Trebuie să menţionez un lucru poate uitat de unii. Canalul Dunăre-Marea Neagră în forma actuală a fost lucrat în timpul lui Ceauşescu cu muncitori şi specialişti, între 1973-1986. Canalul la care deţinuţii politic erau aproape 80% din personal, a fost lucrat între 1949-1953 şi valorificat ulterior în Complexul de irigaţii Mircea-Vodă devenit apoi Sistemul de irigaţii Carasu. Aceste evoluţii istorice ale zonei ridică dificultăţi în identificarea în teren a obiectivelor noastre, deoarece zona a fost bulversată cu totul şi canalul actual are doar 10 km în comun cu canalul vechi.