Sesiunea din acest an a fost o surpriză pentru mulţi. In primul rând că participarea a fost sub aşteptări, în condiţiile în care cazarea şi masa au fost suportate de organizatori. In al doilea rând, că participanţii erau în majoritate tineri. Dacă cei de vârsta a doua erau implicaţi în diverse proiecte, nu ştim dar cert este că cei de vârsta a treia după pensionare, au fost practic scoşi din sistem, cu unele mici excepţii, nu întotdeauna benefice.

In fine, Muzeul Judeţean Ialomiţa a fost prezent cu şapte participanţi, cinci din muzeu, un pensionar şi un angajat al Direcţiei. Cele patru şantiere arheologice au fost prezentate după cum urmează. Piscul Crăsani a fost prezentat de dr. Valeriu Sârbu de la Muzeul Brăilei. Borduşani a fost prezentat de  dr. Dragomir Popovici de la Muzeul Naţional de Istorie. Stelnica a fost prezentată de Anca Gangiu de la Institutul de Arheologie. Subsemnata am prezentat un raport final al complexelor arheologice getice descoperite de-a lungul timpului la Vlădeni- Popina Blagodeasca.

Oraşul de Floci a fost prezentat de Matei Gh., pentru că şefa de şantier, Dana Mihai de la Bucureşti nu era prezentă. Toate rapoartele menţionate pot fi citite în Cronica Cercetărilor Arheologice (campania din anul 2015) varianta tipărită cât şi varianta electronică. Sunt şi două dureroase excepţii.  Stelnica şi Oraşul de Floci. Raportul meu nu putea fi publicat în cronica din 2015 pentru că eu nu am făcut săpături în anul 2015 (cauze medicale, accident rutier, braț imobilizat 3 luni). Complexele getice fuseseră descoperite de-a lungul anilor 2000-2014 şi menţionate lapidar în raportul cu privire la aşezarea medieval-timpurie. De aceea se impunea un raport detaliat final care înainte de a fi publicat în volum separat sau într-o revistă de specialitate, trebuia să aibă girul specialiştilor. Și pentru Stelnica  cred că există o explicație plauzibilă . Insă pentru Oraşul de Floci singura explicaţie pare să fie  manageriatul slab atât al şantierului cât şi al muzeului. Ambii șefi au un prieten comun  ex-preşedintele Ciupercă. Pentru un raport prezentat verbal de un singur om au fost prezenţi şi menţionaţi în programul sesiunii toţi cei şase oameni din echipa de la Oraşul de Floci. Şase oameni pentru care se plătesc deplasări şi diurne  de-a lungul întregii veri şi care nu au trimis nici măcar un raport preliminar scris, de o pagină. Doar cei prezenţi în sală au putut afla ce s-a făcut anul trecut la Oraşul de Floci. Eu fiind la altă secţiune, nu am fost de faţă. Aşa că nu știu. Ca să nu mai spun că în varianta scrisă fiecare membru al echipei avea obligaţia să îşi prezinte partea lui de cercetare. Când am lucrat sub conducerea Ancăi Păunescu la Oraş, eu mi-am prezentat şi publicat în Cronică partea mea de raport. Nu se poate să trimiţi cinci membri ai echipei de cercetare (că directorul a lipsit ca de obicei) la sesiune cu un singur raport verbal. Este incalificabil! Eu duc singură de 15 ani un șantier,  fără nici o echipă, și nu a fost campanie arheologică să nu prezint un raport  în Cronică. Nu este o performanță, ci o simplă obligație profesională. Raportul arheologic este cea mai simplă documentație pe care o poate întocmi un arheolog. De  pildă, Capidava cu o echipă de cinci membri prezintă în varianta scrisă din 2015 zece  rapoarte. Şi tot acolo găsim şi un exemplu de bune practici. In anul 2015, Capidava a intrat într-un amplu proces de restaurare şi renovare. Arheologii care nu au fost consultaţi asupra proiectului final s-au pomenit că soluţiile propuse de arhitecţi nu respectau fie planurile arheologice, fie condiţiile de conservare, deşi aveau toate avizele necesare. Atunci, arheologii au sesizat comisiile de specialitate din MC şi au reuşit fie anularea unor segmente din proiectul de conservare, fie modificarea altora.

Toate aceste aspecte, inclusiv administrative pot fi citite în cronică. La Oraşul de Floci, o pauză totală. Dar, o pauză bine finanţată din fondurile muzeului. Astea au fost performanțele pentru care directorul a mai primit un mandat, nu-i așa?