SĂ AVEŢI UN AN FRUMOS CA UN MĂR, CA UN PĂR, CA UN FIR DE TRANDAFIR, TARE CA FIERUL, IUTE CA OŢELUL…!
LA MULŢI ANI, 2015!
Reply
Monthly Archives: December 2014
Rugăciune pentru neam şi ţară
de pr. Mihai Valică
Rugăciunea pentru neam a Părintelui Gheorghe Calciu.
Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte venim la tine, Doamne, cu pocăinţă şi durere în inimi, să ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă cererea noastră, intră Doamne, ca un împărat ceresc în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă Iisuse, de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Că prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare. Făcutu-l-a să locuiască în întuneric ca morţii cei din veacuri, şi sufletul lui este mâhnit de moarte. Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus, că cel ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor. Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asuprit, l-au umilit, l-au jefuit, l-au trădat și vândut altor neamuri şi l-au călcat în picioare, încât pământul acesta, pe care l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat.
Dar poporul acesta Te slăveşte și Te iubește, Doamne, și nu merită, dar nici nu mai suportă acest tragic destin, făurit tocmai de cei puși să ne conducă. Adu-Ţi aminte de el, pentru cei vrednicia celor ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile, care zilnic se roagă pentru el, şi pentru rugăciunea noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de mila Ta. Pentru că toţi ne-am abătut, toţi am făcut nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii, și judecătorii și procurorii și toți cei ce sunt puși să conducă și să facă dreptate. Nu mai este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici unul!
Te rugăm Doamne, încetează bătaia și umilința împotriva poporului românesc. Adu-Ţi aminte, Iisuse Hristoase, de fraţii noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduţi odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. Reunifică poporul Tău! Repune-l în cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta. Iartă-i Doamne, prea îndelunga-i lui răbdare și îngăduință față de jefuitorii și nemernicii neamului. Iartă-i lașitatea, lipsa de vigilență care a dus la somnul națiunii, oboseala, lehamitea sau neputința și frica de a se lupta cu ei. Rugători aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi Apostoli, pe cuvioşii care au slujit Ţie cu credinţă curată, din neam în neam, pe toți sfinții mucenici ai neamului nostru omorâți în temnițele comuniste, la canal, în exil și în tot felul de prigoniri pentru Hristos și pentru demnitatea și libertatea noastră. Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre. Redă poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mânăstirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pământului, redă-i pădurile și bogățiile subsolului jefuite sau vândute pe nimic, redă-i stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători și judecători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi, netrădători şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, Iisuse Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, credincioşi misiunii lor, adevăraţi secerători, aşa cum Îi vrei Tu, Milostive. Scapă-ne Doamne, de vicleana uneltire a mondialismului ocult și francmasonic, care reprezintă Vipera lui antihrist, și de toată lucrarea diavolească a descreștinării lumii, precum și de tot necazul, mânia, primejdia și nevoia. Ne credem liberi, dar suntem sclavii acelora, care ne spun că nu există Dumnezeu, Suflet, Neam și Țară și ne cer să sacrificăm totul pentru Țara lor, adică pentru Noul Babilon al Mondializării oculte, fără de Hristos, împotriva lui Hristos și al propriului neam românesc, în care antihrist să fie singurul lor împărat. Știm Doamne, că tu poți toate câte le voiești. Fă, așadar, Doamne ca țara și Biserica noastră Ortodoxă să fie și să lucreze ca o singură și unică mamă adevărată și bună, care să ne apere și să se lupte pentru noi la vremea necazurilor noastre și să nu mai facă pact niciodată cu iudele vacului acestuia prin trădare, ecumenism pierdant, abandon, lașitate sau tăcere! Auzi-ne Doamne, întru îndurarea Ta, măcar astăzi la împlinirea a 25 de ani de la moartea atâtor români sacrificați pentru libertatea și bunăstarea noastră! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat și din umilința în care ne aflăm, cu dreapta Ta cea mântuitoare, ca să mai putem spera și recupera ceva din atîțea ani, pierduți în zadar. Fii bun și iertător cu noi Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, ca să putem să Te mărturisim ca Domn și Mântuitor, împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi în vecii vecilor Amin.
Adaptare după rugăciunea părintele Calciu la împlinirea a 25 de ani de la revoluția română. Se va citi înainte de a săvârși parastasul pentru eroii căzuți la revoluție.
Pr. paroh dr. Mihai VALICĂ. 21. 12. 2014. Vatra Dornei
preluat de la A TREIA FORŢĂ. ROMÂNIA PROFUNDĂ
Crăciun interbelic. Circulă pe net.
Am primit de la o prietenă o listă de bal din perioada interbelică. O redăm mai jos cu mulțumirile de rigoare:
Am găsit, într-un vechi “carnet de bal” lista pentru masa de Crăciun, anul 1937, listă făcută dedom’ Pascale, negustor şi meseriaş cinstit şi stimat din Obor şi de doamna sa Uţa, băcăniţă cu marfă bună şi ieftină dar şi proprietară a multor terenuri din jur, aflate pe foaia de zestre – de pe Maşina de Pâine, numărul 52, lângă Fabrica de sifoane, la bariera Oborului.
Pe la ora 13, în ziua de Crăciun, se strângeau musafirii: d’alde Malaxa, Asan şi Predoleanu, boierii Şerbănescu, Florescu şi Ştefănescu, generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X şi consulul Y.
Întâi se servea domnilor care se aşezau la masa uriaşă de 24 de persoane, cu farfurii deporţelan de Bavaria cu două spade, albastre încrucişate, şi tacîmuri de argint sterling englezeşti, se servea alune sărate şi ţuică de Văleni. Doamnele se învârteau pe la bucătării, “îşi pudrau nasul” iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Crăciun.
Apoi doamnele, vesele şi foarte bine dispuse cu mastică de Chios – începeau să umple masa.
Ouă umplute, cu o pastă al cărui secret s-a pierdut, dar cred că era pe bază de ficat de pasăre, unele poate şi cu anşoa, decorate cu frunzuliţe de pătrunjel sau murături, roşii umplute cu brânză de vaci de la olteni, mezeluri, neapărat salam de Sibiu, ghiudem,babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, caşcavaluri, Camembert. Totul aşezat pe platori mari de alpaca argintată ! Măsline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de ţuică, neapărat de Văleni şi Piteşti.
Apoi venea marea salată de beuf, făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi ! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare. Pâine albă şi neagră, de pe Lizeanu.
Erau la rând, tremurând de nerăbdare, piftia de porc şi de curcan cu murături şi felii de ou în aspic.
Apoi se făcea o mică pauză, domnii vorbeau de afaceri, politică şi curse de cai, iar doamnele despre modă, copii şi actori.
Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie.
Icre de Manciuria şi Beluga (negre) şi autohtonele icre de ştiucă. Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou. Pâine prăjită,de la cuptorul de pe Zece Mese.
Apoi urmau şalău cu maioneză în sos alb de lămâie şi somn la grătar. Se servea un vin alb sec, Fetească.
Se mai făcea o pauză, bărbaţii jucau table sau stos, iar doamnele îşi scoteau pantofii înalţica să încalţe papuci de blană, de la Braşov.
La un moment dat gazda întreba: “Măi băieţi, dar vouă nu vă este foame?” Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci şi trei de sarmale,cu mămăliguţă făcută cu lapte din mălai de moară de piatră şi smântână tot de la olteni. La sarmale mai apăreau pe masă şi două-trei feluri de muştar, hrean şi alte mirodenii de dres gustul, după poftă. Cine voia putea lua, înaintea sarmalelor, o ciorbică de perişoare sau o supă de pui !
Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânat, cartofii prăjiţi pai-franţuzeşte, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari. Apoi mici bucăţele decârnat, ficat, rinichi, şorici, lebăr, caltaboş, mititei, POMANA PORCULUI ! Două feluri de vin roşu sec, Băbească şi Pietroasele.
Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez !
Cine voia, comanda o cafea, făcută neapărat din cafea braziliană de la “Armeanul“. Doamnele preferau o ciocolată caldă cu frişcă atunci bătută!
Se mai sta şi se mai discuta preţ de la vreo oră, se puneau la cale logodne şi încuscriri,călătorii şi vacanţe. Undeva, în salonul mic, se auzea un PATEFON, iar domnii invitau doamnele la DANS !
Apoi începeau să fie aduse fructele şi dulciurile, toate odată, ca să aleagă omul şi să se sature numai văzându-le ! Portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere şi un…pepene !
Urmau cozonacii, imenşi, parfumaţi, plini de nucă, stafide şi de cacao. Rahat nu se punea pe atunci ! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari !
Fursecuri de multe feluri şi mărimi, prăjituri făcute numai în casă, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, două torturi, mereu două. Un tort pentru Prunc şi unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria !
Apoi urma dansul, “konga” în toată casa, cadourile trăznite pe care şi le făceau unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, păcăleli, “mima” etc. Oamenii chiar se distraucât puteau şi râdeau în hohote ! De Crăciun nu se bea şampanie… doar de Revelion !
Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua cafea (sictir caffe), semn că musafirii trebuie să se cam ducă pe la casele lor.
A doua zi, prin curier, dom’ Pascale şi coniţa Uţa primeau carţile de vizită ale mesenilor cu câte o scrisoare de mulţumire în care se arăta cât de bine s-au simţit…
NAȘTEREA DOMNULUI CU BUCURIE!
UN DAR DE CRĂCIUN. REVISTA ATITUDINI
Generic şi comercial vorbind suntem în plină lună a cadourilor, ca o palidă prefigurare a darului covârşitor pe care Dumnezeu ni l-a făcut de Crăciun, prin Naşterea Fiului Său, Domnul şi Mântuitorul nostru. Eu vă propun să faceţi un dar celor dragi, un dar care să dureze tot anul, să sporească în sufletele voastre şi ale prietenilor voştri. Este vorba de revista Atitudini, a Fundaţiei Petru-Vodă. Nu este o revistă comodă. Dar ce este uşor în viaţa noatră?! O revistă în care veţi găsi de la teme profunde duhovniceşti specifice ortodoxiei la probleme actuale ale Bisericii (cum ar fi canonizarea sfinţilor din timpul prigoanei comuniste, ecumenismul) şi la probleme sociale cum ar fi aplicarea tehnologiei în viaţa personală a fiecăruia (documentele electronice). Revista bilunară apare prin munca şi implicarea voluntară a unui grup de monahi şi mireni din toate mediile intelectuale şi sociale ale României. Nimeni nu este retribuit, dar fără implicarea voastră ca cititori, revista nu poate supravieţui.
Abonamentul pe un an costă în jur de 50 de lei şi se face prin comenzi la următoarea adresă de email:atitudini.pv@gmail.com sau nr. de telefon 0756 400 945.
Doamne ajută!
AGRICULTURA LA RAPORT. DESPRE COOPERAŢIE
De curând, postul AGRO TV a avut iniţiativa unei emisiuni referitoare la cooperaţia istorică, unde am participat şi eu la invitaţia Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală şi a doamnei Viviana Vasile. Emisiunea moderată cu mult tact şi profesionalism de realizatorul Dinu Criste a avut scopul şi cred că a reuşit să atingă atât punctele forte ale cooperaţiei istorice cât şi punctele slabe ale cooperaţiei actuale. Din păcate, eu nu am talent şi nici prezenţă de spirit pentru a fi om de televiziune. Am uitat să subliniez ideea că între cooperaţia istorică şi cooperaţia comunistă nu există absolut nici o legătură. Comuniştii au preluat termenul de cooperaţie pe care l-au folosit abuziv pentru nişte colhozuri sau sovromuri. Cooperaţia istorică a fost cu totul altceva şi acest lucru am încercat eu să îl spun. Nu ştiu dacă am reuşit.
Primele două părţi încep prin redarea unor fragmente din două filme cooperatiste din perioada interbelică. Este vorba despre o cooperativă de ameliorare a solului şi împădurire şi o cooperativă de dulciuri.După care începe talk-shouw-ul.
VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA 2014-RAPORT PRELIMINAR
Deşi săpăturile s-au încheiat doar de o lună, redăm mai jos, un raport arheologic preliminar. Până la raportul final mai avem şi alte etape de parcurs.
RAPORT DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ-
VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA (jud. Ialomiţa), 2014
Proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Dr. Emilia Corbu
Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod sit. 94802.03, cod. LMI IL-l-s-B-14071
Autorizaţie nr. 72/2014
Responsabil Ştiinţific: dr. Emilia Corbu
Fonduri de săpătură asigurate de Muzeul Judeţean Ialomiţa- 8000 lei şi Ministerul Culturii- 5000 lei.Perioada de cercetare-10 august- 16 octombrie 2014
Popina Blagodeasca se află la circa 4 km de locul unde râul Ialomiţa se varsă în Dunăre şi la 5 km de com. Vlădeni. Cercetările arheologice din aşezarea medieval-timpurie au fost publicate în primul volum al monografiei Vlădeni-Popina Blagodeasca .
Obiectivul principal al acestei campanii a fost cercetarea zonei din faţa şanţului de apărare, precum şi finalizarea unor complexe descoperite de-a lungul anilor şi legate oarecum de acesta.A fost decopertată o suprafaţă de 121 m2 distribuită în patru puncte, două în sectorul A şi două în sectorul B, trei pe partea de vest a grindului şi unul pe partea de sud. Rezultatele au fost de ordin calitativ şi cantitativ.
Din punct de vedere calitativ a fost primul an când am lucrat în diverse puncte ale popinei şi am avut ocazia să verific şi să evaluez în aceleaşi condiţii microclimatice aspectul a două niveluri arheologice getic şi medieval-timpuriu, în privinţa consistenţei, texturii, compoziţiei, culorii. Subliniez acest lucru deoarece în Bărăgan verile sunt secetoase, fapt ce poate influenţa descrierea sedimentelor la un moment dat. Din punct de vedere cantitativ au fost descoperite şi cercetate un număr de şase complexe arheologice.
Complexe medieval-timpurii.
Zona din faţa şanţului de apărare
De la bun început trebuie spus că în faţa şanţului de apărare pe SF c.14-19 şi pe SI-Cas. A53-SK am găsit un alt şanţ de apărare.
I. Situaţia din Cas. A53, SK, c.1-2 – Capătul nordic al şanţului de apărare. (Pl.II)
In cursul campaniei din 2014, am reluat cercetarea pe SG c. 10-15, unde investigam zona din faţa şanţului de apărare (SG c.4-9). Situaţia din 2011 nu era clară. Pe SG se constata o stratigrafie destul de deranjată şi inegală. Pe SG c.11, fusese descoperit un complex getic distrus de locuirea medieval-timpurie. Dar, dincolo de el, pe profilul sudic al SG c.15 se observa un complex medieval-timpuriu caracterizat de multă cenuşă şi arsură. Acest complex nu se mai regăsea pe profilul nordic care spre deosebire de cel sudic era foarte curat, simplu cu un nivel arheologic destul de sărac şi subţire. Pornind de la această situaţie, în 2014, am deschis o casetă Cas. A 53 (4 x 4 m) de-a lungul profilului sudic al SG c.15. Pe suprafaţa ei am descoperit un complex cu aceleaşi caracteristici ca ale șanțului pe celelalte secţiuni SF, SI, SH, adică un sediment brun-negricios, afânat, caracterizat de cenuşă şi arsură în pelicule alternate cu pământ galben şi pungi de cenuşă (fig.1). In consecință am mai deschis o secțiune SK din care am lucrat doar primele două carouri (4 x 1,50 m) (fig.2). Pe suprafaţa cercetată şanţul avea lăţimea de 7 m, adâncimea maximă de 1,75 m şi urca treptat pe profilul cas. A53, pentru ca în SG să nu mai fie vizibil deloc. Practic pe traseul cas. A53- SK, c.1-2 am surprins capătul nordic al şanţului (fig.3). Posibil că acel complex cu cenușă și arsură și o groapă de par de pe SG c.14-15 provine de la o construcție de la capătul șanțului. Inventarul descoperit consta din 346 fragmente ceramice, 111 fragmente medii şi mici de oase de animale, câteva pietre. Fragmentele ceramice proveneau de la patru categorii specifice evului mediu-timpuriu şi anume: ceramica nisipoasă (48,55%), ceramica cenuşie (15,89%), ceramică din pastă roşie (20,52%) şi ceramica lucrată cu mâna (15%). Prima categorie era cea mai numeroasă şi anume 168 frgmente din pastă de calitate diferită. Astfel în straturile de suprafaţă (-0,40 m) au apărut cioburi din pastă cu nisip şi scoică şi caolinoidă decorate divers cu registre de striuri, corp canelat, registre de valuri alternate cu striuri, valuri formând ochiuri între ele. Din straturile mai profunde (-1,20-1,35) au apărut fragmente din pastă cu nisip şi microprundişuri decorate cu registre de valuri, registre de striuri şi valuri formând ochiuri între ele. Nu lipsesc cioburile din pastă semifină cu nisip abia vizibil decorate divers.
Din categoria ceramicii cenuşii au apărut 55 de fragmente dar destul de diferite calitativ şi chiar cronologic. Astfel în straturile de suprafaţă se găsesc cioburi din pastă fină, cenuşie de nuanţe cromatice diferite, lucrată la roata de mână, în timp ce în adâncime apar cele cimentoase lucrate la roata rapidă, atipice, care merg din antichitate până în epoca migraţiilor. Din categoria ceramicii lucrate cu mâna au apărut 52 de fragmente din pastă cu cioburi pisate, angobă portocalie, decorate cu incizii scurte. Sunt şi fragmente cu nisip şi cioburi pisate în pastă, lustruite.
Din categoria ceramicii din pastă roşie de amforă, ulcioare sau oale au apărut 71 de fragmente mai mult în straturile de suprafaţă şi mai puţine în adâncime.
Situaţia statistică a inventarului este similară cu aceea a şanţului pe SI, SH şi SG.
II. Şanţul de apărare pe SF c.14-20 (Pl.I )
Secţiunea SF/2007 a fost prelungită cu încă 14 m spre vest pentru a vedea zona din faţa şanţului de apărare de pe SF c.6-c.13. A rezultat SF c.14-20 cu dimensiunile de 14 x 1,50 m.
Pe traseul acesteia a fost descoperit un alt şanţ de apărare identic cu cel de pe SE. Se delimita la 0,35 m de la suprafaţa solului ca o peliculă brună- negricioasă, foarte afânată alternată cu pelicule mari de pământ galben (Fig.4). Acest sandviş cobora până la 1,10 m unde sedimentul brun se restrângea sub forma unor gropi ovale de dimensiuni diferite cu un diametru aproximativ cuprins între 0,70- 2 m, adânci de aproape 2 m (fig.5). Situaţia pământului galben din jur ne îndreptăţeşte să credem că acesta nu provenea de la malurile colmatate ale şanţului, ci pur şi simplu nu fusese săpat. Practic şanţul a fost săpat uniform până la 1,10 m după care fundul a fost împânzit cu gropi adânci până la 2 m. In capătul vestic, la adâncimea de -0,85 m se afla o treaptă lată de 0,75 m pe care se afla un sediment cenuşos şi două gropi de par. Acest fapt ne îndreptăţeşte să credem că acolo se afla paramentul de lemn al şanţului(fig.6). Tot la acest capăt s-a delimitat o situaţie extrem de rară. Sub un nivel de aprox. 0,25-0,30 m în care se amestecau stratul arabil cu nivelul arheologic se afla pământ galben curat. Practic şanţul se închide într-o depunere de pământ galben cu care nu are nici o legătură. Dacă ar fi urma unui val aplatizat atunci ar fi trebuit să se afle deasupra nivelului de călcare de la care a fost săpat şanţul. În cazul nostru, deşi ne-am adâncit în pământul galben până la -0,60 m, deci sub nivelul de săpare al şanţului, nu am găsit nici un nivel de călcare. Din păcate, din pricina culturilor agricole nu ne-am putut extinde mai mult. La celălalt capăt, estic, al şanţului stratigrafia este una specifică în care sub stratul arabil se afla nivelul arheologic destul de gros (fig.7).
Situaţia stratigrafică de la SF c.20 este identică cu situaţia de pe SC/2002, unde la -0,30 apărea pământ galben curat. Distanţa dintre SF c.14-20 şi SC/2002 este de doar 50 m. SC a fost trasată N-S pe un vârf ca o colină înălţată şi care coboară lin spre SF.
Situaţia va fi explicată doar după prelungirea secţiunii SF în culturile agricole şi efectuarea unei ridicări topografice a zonei. Avem două ipoteze de lucru. Prima ar fi existenţa unui val antic de pământ în zonă. A doua, existenţa unui tumul aplatizat. Avem ştire despre existenţa a doi tumuli situaţi la capătul sudic al popinei, la aproximativ 200 m de locul nostru, distruşi în timpul comunismului pentru ridicarea digului din apropiere. La o periegheză în zonă am descoperit pământ galben în suprafaţă.
Inventarul şanţului de apărare pe secţiunea SF este mult mai sărac, doar 93 fragmente deşi conţine cele patru categorii ceramice prezentate mai sus. Şi statistica lor pe categorii este oarecum diferită. Astfel că din ceramica nisipoasă s-au găsit doar 22 (23,65%) fragmente răspândite în toată secţiunea la adâncimi diferite şi de calitate foarte diversă fiind prezente patru categorii de pastă (cu nisip de granulaţie medie dar bine omogenizată, cu nisip puţin şi cioburi pisate, cu nisip şi microprundişuri şi în fine cu nisip şi scoică). Pasta cenuşie este şi mai puţin reprezentată de doar 8 fragmente (8,6%) foarte diferite calitativ şi tehnic, lucrate atât la roata de mână (în straturile superioare, până la -0,70 m) cât şi roata rapidă (în adâncime). Mult mai numeroase sunt cele lucrate cu mâna, adică 34 fragmente (36,55%) de calitate la fel de difierită. Unele au pasta poroasă, angobă cărămizie, ardere oxidantă slabă cu miez negru decorate cu brâu alveolat. Altele au pasta semifină cu nisip, eventual cioburi pisate, angobă cărămizie, ardere oxidantă slabă cu miez negru. La fel de ridicate (29 ex. adică 31,8% ) sunt şi fragmentele ceramice din pastă roşie, de import, specifice amforelor. Situaţia statistică a şanţului pe SF c.14-19 este similară cu şanţul pe SE şi SF c.6-13.
Segmentul de palisadă nr. 2 (cas. B37, cas. B38) (PL.III)
Şanţul în care a fost înfipt paramentul de lemn al palisadei s-a delimitat la -0,50 m de la suprafaţa solului ca un sediment brun-negricios, tasat, pigmentat cu pământ galben, rar paiantă şi arsură (fig.8). Şanţul cu pereţii evazaţi are deschiderea de 1 m la gură şi 0,60 m la bază. Adâncimea este de 1,12 m (fig.9). In acest an a fost cercetat pe o lungime de şase metri. Lungimea totală a segmentului de palisadă cercetat până în prezent ajunge la 17 m. In general, inventarul palisadelor a fost sărac şi în cazul de faţă constă din 139 fragmente ceramice de la patru categorii. Din pasta cu nisip s-au găsit doar 28 fragmente (20,14%) foarte diferite calitativ. Unele aveau puţin nisip decorate cu registre de striuri şi valuri pe umăr. Din categoria ceramicii cenuşii s-au găsit doar cinci fragmente (3,59%) unele lucrate la roata de mână, altele la roata rapidă, lustruite simple sau în linii oblice. Mult mai numeroase şi cu un procent aproape egal erau cioburile din pastă roşie de import (50 ex. adică 35,9%) şi lucrate cu mâna, adică 56 ex (40,28%). Deşi sărac şi atipic, procentele statistice arată o similaritate cu situaţia de pe şanţul de apărare pe SF, ceea ce denotă o contemporaneitate a celor două complexe. Acest segemnt de palisadă se datează împreună cu şanţul de apărare în sec.VII-IX.
Groapa de bucate nr. 27 (cas. B38, c.2)
Era o groapă inclusă într-o anexă gospodărească de formă ovală cu dm. de 3 m delimitată la -0,45 de la suprafaţa solului ca un sediment brun-maroniu, afânat cu pigmenţi de paiantă, pietre, material ceramic, cenuşă până la -0,80 m. Groapa avea formă de butoi cu diametrul gurii egal cu diametrul fundului de 1,35 m (fig.10). Gura era în formă de pâlnie, se îngusta şi forma un gât profilat sub care pornea umărul arcuit. Diametrul maxim al gropii era în zona mediană. In groapă se afla un sediment brun-negricios cu pigmenţi alburii de cenuşă vegetală, foarte afânat.
Groapa a intersectat palisada şi în zona în care cele două complexe s-au intersectat groapa avea peretele drept şi era amenajată probabil o intrare, locul în care se cobora în groapă. Acest amănunt ne îndreptăţeşte să credem că resturile palisadei erau încă vizibile în momentul în care groapa a fost săpată şi s-a ţinut cont de faptul că sub terenul afectat de şanţul palisadei nu s-ar putea amenaja umărul boltit al gropii. Inventarul gropii este la fel ca şi în celelalte gropi de bucate foarte sărac. Au fost găsite doar 64 fragmente din care 30 (46,97%) lucrate cu mâna, destul de atipice şi diferite calitativ. La fel de mare era şi procentul ceramicii din pastă roşie, de 29,68%, adică 19 fragmente diferite calitativ. Ceramica nisipoasă era de doar 20,31%, cele 13 fragmente fiind destul de diferite , reţinem însă pasta cu scoică şi ardere reducătoare. Nesemnificativă este ceramica cenuşie de doar 3,12%. Propunem o datare de sec.X.
Locuinţa de suprafaţă nr. 3 (Cas. A54)
In cursul campaniei din 2013 a fost cercetată pe suprafaţa SI c.13,14, cas. A51. In acest an a fost finalizată. După finalizarea prelucrării datelor grafice vom avea desenul întregului complex. Sub locuinţa de suprafaţă se afla un strat arheologic destul de gros în care se delimita un alt complex. Faţă de inventarul publicat în raportul de anul trecut nu sunt foarte multe diferenţe sub raport statistic şi procentual, încdrarea cronologică a complexului fiind în sec.X-XI.
Nivelul getic
Bordeiul getic nr. 3 (cas. B35-B36) ) (PL.IV)
Se delimita la 0,70-0,76 m de la nivelul actual al solului pe un strat de sedimente afânate de culoare brun-cenuşiu pigmentat cu galben. În umplutura gropii bordeiului se aflau alternate pelicule de sedimente brun-negricios, poros, pigmentat, alternat cu pământ galben sau cenuşă.
Probabil că are plan rotund. Am cercetat o suprafaţă de 5 m lungime şi 2,5 m lăţime. Podeaua lutuită se afla la -1, 65 m. Pe toată latura estică avea o treaptă lutuită, lată de 0,90 m, la adâncimea de -1,38 m. Pe latura de SE se aflau două trepte de intrare la -0,92 m şi 1 m (fig.11). Inventarul era sărac şi provenea din straturile inferioare deoarece în straturile superioare rezultate din distrugerea locuinţei, inventarul era aproape absent. Existenţa unor pelicule de cenuşă şi a unor bucăţi de paiantă arsă până la vitrificare ne sugerează distrugerea locuinţei prin incendiu.
In bordei se afla un inventar compus din fragmente ceramice neîntregibile aflate în toate straturile de umplere de la -0,70 la -1,50 m. Au fost găsite 396 fragmente din care 302 lucrate cu mâna (76,26%), 78 din pastă roşie de import (19,69%) şi 16 din pastă cenuşie (4,04%). Ceramica lucrată cu mâna era diferită calitativ. Unele aveau pasta semifină, bine omogenizată cu cioburi pisate, ardere oxidantă, decorate cu alveole şi butoni, apucători orizontale. Proveneau de la vase cu gât înalt şi buza dreaptă. Altele aveau pasta aspră cu cioburi pisate, ardere oxidantă bună, culoare roşie-cărămizie. Altele aveau o calitate mai slabă, pastă poroasă, ardere slabă, oxidantă. Unele aveau şi nisip în pastă, miez negru, angobă. Incadrarea cronologică a complexului va fi făcută după cercetarea integrală a acestuia.
Concluzii
Rezultatele acestei campanii au fost deosebite atât cu privire la sistemul defensiv cât şi cu privire la nivelurile de locuire din aşezare. In acest moment se poate spune cu siguranţă că aşezarea getică se întinde şi grindul sudic, mai precis dincolo de segmentul de palisadă nr. 2. Bordeiul getic se află la doar cinci metri de această palisadă însă stratigrafia casetelor în care a fost cercetat bordeiul este total diferită de stratigrafia casetelor în care a fost cercetată palisada. Aşezarea medieval-timpurie s-a dezvoltat în spatele palisadelor. Nivelul medieval timpuriu lipseşte pe traseul casetelor B35, B36, SL c.1,2. Acest fapt explică şi configuraţia terenului care coboară în pantă N-S.
Revelaţia campaniei este existenţa celui de al doilea şanţ de apărare la aproximativ 3-4 m distanţă de primul. Rămâne de văzut dacă cele două fac parte din acelaşi sistem defensiv sau sunt faze diferite. Ipoteza pe care o avem în acest moment este aceea că şanţul a avut iniţial forma unei potcoave aşa cum vedem pe secţiunile SE, SF c.14-19, Cas. A53-SK. Un braţ se închidea în Cas. A53, SK. Inventarul este similar, cronologic şi stratigrafic se încadrează în sec. VII-IX. Ulterior şanţul a fost refăcut începând de pe traseul SF, SI, SH, SG, unde deasemenea inventarul este similar, dar mult mai târziu. Bogăţia de inventar şi încadrarea lui cronologică în perioada sec.X-XI am pus-o pe seama apropierii de complexele de locuire din aşezarea medieval-timpurie, dar se pare că ne aflăm de fapt într-o fază mai târzie a şanţului de apărare. Diferenţele nu ar fi doar de inventar, ci şi de modul de săpare. In faza mai veche şanţul a fost săpat uniform până la o adâncime după care fundul a fost împânzit de gropi adânci de forme diferite. In faza mai nouă şanţul a avut aceeaşi adâncime pe toată suprafaţa. In ambele cazuri pereţii au fost întăriţi cu pari din lemn. Pentru a verifica această ipoteză trebuie să cercetăm limita nordică a grindului sudic.
Datările finale vor fi făcute după prelucrarea întregului material documentar.
Din 
pricina formatului de tabel situaţia statistică a inventarului nu a putut fi preluată pe blog. Mulţumesc lucrătorilor din Vlădeni care deşi nu aveau nici chef, nici timp, nici răbdare pentru săpături au venit până în ultima zi, singuri sau cu familia, pentru a încheia lucrările.Mai ales că a fost singura campanie în care s-a resimţit lipsa forţei de muncă, fiind zile întregi în care am lucrat cu patru oameni. Raportat la volumul lucrării asta înseamnă lipsă de eficienţă.
Din cele peste 300 de fotografii de lucru, selectăm câteva.
PAGINI DE ISTORIE CU PĂRINTELE MIHAI-ANDREI ALDEA
Părintele Mihai-Andrei Aldea ţine o conferinţă de istorie din teme necunoscute marelui public. Temele abordate sunt cunoscute istoricilor şi sunt publicate dovadă că părintele face trimitere la o frumoasă şi interesantă bibliografie. Nu vorbim de o istorie necunoscută, ci de o istorie nepopularizată. Din păcate, între istoricul care cercetează şi scrie istoria şi profesorul care întocmeşte un manual de istorie este o mare diferenţă. Manualele de istorie conţin o istorie a evenimentelor care au zguduit ţara sau lumea şi implicit a personalităţilor. Aceeaşi diferenţă există şi între cercetătorul care studiază istoria bisericii şi între profesorul care întocmeşte un manual de istorie a Bisericii. Acesta din urmă preia doar ceva din istoria instituţiei şi prin urmare va vorbi despre construcţia de biserici, şirul ierarhilor, ceva despre dogme şi cam atăt. In ambele cazuri, în afara manualelor rămân zeci de metri liniari de cărţi de istorie de care nimeni nu vorbeşte. Din păcate, noi nu avem specialişti în popularizarea istoriei. Părintele redă în conferinţă teme din ceeace s-ar numi istoria patriotismului românesc, istoria vieţii creştine etc.
Am însă câteva opinii personale. Prima ar fi aceea că istoria nu poate fi falsificată, ci pur şi simplu ignorată. Şi asta este drama istoriei româneşti, este necunoscută din lipsă de popularizare. Din păcate însă, nu pot spune că acest plan de ignorare a istoriei a fost deliberat, ci pur şi simplu românii nu citesc istorie. Este adevărat că sunt şi cărţi de strictă specialitate, dar Slavă Domnului există sute de cărţi de istorie accesibile marelui public. Lipsesc cititorii! Dovadă că, în partea a II a conferinţei în care părintele trebuia să răspundă întrebărilor din sală, au lipsit chiar întrebările de istorie.
De aceea, cred că aceste conferinţe susţinute de părintele Aldea sunt necesare şi binevenite.
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA!
Glorie veşnică eroilor neamului!