L-am găsit greu pe Iulian Capsali. Trecut de proba semnăturilor, Capsali îşi construieşte viitoarea campanie electorală. Printre picături, trece şi pe-acasă unde are timp doar să-şi sărute copiii înainte de culcare. Nu pe toţi 9, pentru că cei mici se culcă devreme, spune el zâmbind.  Începem.

Domnule Capsali, vi s-a reproşat în câteva rânduri poziţii mai intransigente, chiar agresive în limbaj privind anumite persoane publice din România. Cum comentaţi acest fapt?

Din păcate, la 24 de ani de la căderea regimului comunist, constatăm o cenzură şi o autocenzură aproape la fel de dură şi cu mult mai insidioasă decât în comunism. Îmi face impresia că unii nu au făcut decât să schimbe carnetele de partid în cele de directori de opinie. Presa românească, în cea mai mare măsură, este controlata strict. În fine, în acest context, o mulţime de români printre care m-am aflat şi eu am evadat în spaţiul virtual unde am aflat o posibilitate de exprimare şi de consolidare a opiniilor comune. Ei bine însă, lumea virtuală este mult mai pasională, şi oricine are această experienţă ştie despre ce este vorba. Din păcate, în această nouă realitate apărută de curând în orizontul experienţei umane orice afirmaţie poate să ajungă să se inflameze, în contextul unui conflict până la escaladarea unor registre metaforice regretabile ulterior. Facebook-ul, mai ales, predispune la accese pamfletare. În fine, încetul cu încetul înveţi și accepți regulile nescrise din mediul virtual, în care nu toată lumea își asumă o identitate. Eu mi-am asumat-o și am fost și sunt atacat astăzi din două direcții clare: periferia cu accente eshatologice a ortodoxismului internaut și din partea mainstream-ului neoliberal, care controlează cea mai mare parte a presei și a mediului academic. Este un atac concentrat, fiecare cu motivația lui, în care este greu sa nu răspunzi cu o anumită directețe.

Regretaţi escaladarea conflictelor din cadrul reţelelor de socializare de pe internet?

Desigur, conştiinţa creştină nu mi-ar îngădui altfel. Eu nu resimt absolut, dar absolut nici un fel de ostilitate faţă de oamenii cu care am polemizat de-a lungul timpului, dar nu poate să nu mă doară războiul pe care unii dintre ei îl ridică împotriva neamului şi a credinţei noastre. Nici nu ne putem face că nu vedem realitatea, cum ar avea unii pretenţia, anume să fim toți corecţi politic. Adevărul trebuie mărturisit însă, într-adevăr, trebuie să căutăm canalele şi modalităţile cele mai potrivite pentru a ajunge la celălalt sau la cei care cu sinceritate caută adevărul deşi unii rătăcesc din naivitate în hățișul ideologic. Alții se hrănesc bine din stipendiile puse la dispoziție de cei…

continuarea interviului AICI