ATENŢIE MUZEE…REŢEAUA VĂ ORDONĂ!

Pe site-ul Agentiei Naţionale de Presă AGERPRES apare un comunicat emis de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România. Comunicatul nu este semnat şi nici nu apare pe site-ul Asociaţiei cu pricina. Să-i zicem asociaţie, deşi se defineşte doar ca o reţea instituţională şi nu face trimitere la nici un temei legal pe baza căruia funcţionează. Grupează vreo 50 de muzee care au intrat benevol. De pildă, muzeul la care lucrez nu a intrat. Şi, după cum stau lucrurile, bine a făcut!  Acum vreo 10 ani, umblau colegii ardeleni cu tot felul de propuneri de asociaţii.  Oful lor era că nu îi băgau seniorii în seamă. Deee…fumurile tinereţii! Se pare că au înjghebat ceva. Buuun! Dar, de aici până la scandalul homosexualilor la MŢR şi impunerea de politici culturale muzeelor e cale lungă, frate! Cum se poate ca o ,,asociaţie,, să impună membrilor săi să îşi încalce statutul profesional? Cine e Reţeaua  asta?

In pofida prevederilor statutare,  Muzeul Ţăranului s-a implicat în luna istoriei homosexualilor. Adică a făcut ce cere şi Reţeaua în comunicat. A lăsat fusul şi furca ţărănească şi a pus la liber  un film cu lesbiene, film care în lume e interzis minorilor. Au urmat două evenimente neplăcute. Primul,  pe 20 februarie când proiecţia filmului despre două lesbiene a fost întreruptă de reprezentanţi ai mai multor ONG-uri creştine ( trimiseseră cu trei săptămâni înainte un memoriu) . Detalii aveti AICI şi AICI.  Al doilea, pe 21 februarie când activişti homosexuali au blocat scara de acces şi au boicotat un eveniment destinat copiilor  derulat de MŢR cu Ambasada Italiei. Detalii aveţi AICI. 

In aceste condiţii, era de datoria Ministerului Culturii să intervină. Muzeul este subordonat  Ministerului. Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor ar trebui să se pronunţe.

Aşa că, nu înţeleg ce rost şi ce rol are comunicatul, pe care îl redau mai jos şi care cere muzeelor să se implice în acţiuni pro-homosexualitate. Au fost vreodată homosexualii discriminaţi în muzeele din România? Chiar şi academicianul Sorin Dumitrescu s-a întrebat şi opinia lui o vedeţi AICI. Evident, că nu! Dovadă că MŢR se implică de doi ani, în ciuda faptului că homosexualii  nu au nici o legătură cu istoria ţăranului român.

Redau comunicatul şi rog muzeografii şi cercetătorii din România să îl analizeze cu atenţie.  Părerea mea cinstită este că ar trebui să iasă din asociaţia asta. Cât mai pot! Sper să nu fie după vechea zicală ,,Intră cine vrea, iese cine poate,,!

COMUNICAT DE PRESĂ

Referitor la succesiunea de evenimente nefericite care au avut loc la Muzeul Naţional al Ţăranului Român cu ocazia derulării manifestării ‘Luna istoriei LGBT’, organizate de asociaţia ACCEPT, după o anchetă minuţioasă, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România doreşte să transmită următorul comunicat: Reţeaua Muzeelor îşi afirmă din capul locului susţinerea faţă de managementul instituţiei, în calitatea sa de membru cu drepturi depline, pentru deschiderea de care a dat dovadă în momentul acceptării cererii de organizare a unui astfel de eveniment în cadrul muzeului, ştiut fiind puternicul factor de risc pe care acesta îl implica.Deşi suntem conştienţi că o bună parte a societăţii noastre, prin tipul de educaţie şi valori morale împărtăşite, nu tolerează acele categorii de oameni de o altă orientare sexuală decât cea promovată de preceptele creştine, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România recomandă muzeelor să nu opereze cu altceva decât cu ideea de modernism şi de maximă deschidere, traduse în cazul nostru prin facilitarea necondiţionată a accesului tuturor categoriilor de oameni în spaţiul dorit participativ al unui muzeu. Cu siguranţă şi în comunitatea muzeală există păreri diferite legate de tema orientării sexuale a unei persoane, dar nu avem voie să le transpunem în modul cum facem muzeologie şi cum ne dedicăm publicului. Aşa cum medicii au un cod etic personal, aşa şi muzeografii au propriul cod etic care trebuie respectat şi aplicat cu sfinţenie.Dacă vor să fie cu adevărat convingătoare în impunerea punctelor proprii de vedere, grupurile de persoane care au reacţionat violent faţă de proiecţia unui film din cadrul acestui eveniment trebuie să ofere replici culturale şi nu isterice, să ne uimească şi să ne bucure cu proiecte artistice şi culturale de grup sau personale, pentru a da orice fel de ‘lecţie’ sau argument în sprijinul valorilor în care cred şi pe care le promovează. Muzeele le vor oferi spaţiu de exprimare în egală măsură.Dorim, de asemenea, ca muzeografii noştri să nu speculeze subiecte sensibile, care au atomizat societatea românească, pentru interese personale sau pentru rezolvarea unor probleme de autoritate în interiorul ierarhiilor din muzee.Muzeele sunt obligate să promoveze valori culturale şi sociale sănătoase, decente, din care să facă parte inclusiv TOLERANŢA, abordată şi interpretată din orice perspectivă.Reţeaua Muzeelor va interveni pe viitor nu sindicalist, ci prin apel la lege şi la autorităţile statului şi nu va mai permite deturnarea muzeelor de la adevăratele teme şi probleme cu care se confruntă şi pe care trebuie să le rezolve. Considerăm acest capitol închis, transmiţând totodată către orice alt grup organizat, de felul celui care a intervenit nepermis în timpul unei acţiuni într-un spaţiu muzeal, mesajul că muzeele vor oferi spaţiu de exprimare culturală şi artistică oricăror categorii de oameni, iar acest lucru nu se negociază.

Preluat de la AGERPRES

UPDATE> Am aflat că Reţeaua Naţională a Muzeelor din România este de fapt un …ONG. Vedeti datele din Registrul Comerţului.

http://www.just.ro/MinisterulJusti%C8%9Biei/RegistrulNa%C5%A3ionalONG/tabid/91/Default.aspx

UPDATE
M-am interesat de activitatea RNMR si am aflat că au făcut şi  lucruri bune şi sunt foarte activi.  Unul din principiile lor este de a fi solidari întotdeauna cu muzeele aflate într-un conflict sau altul. Aşa s-a născut comunicatul de mai sus.
Părerea mea este că ar trebui să fim solidari cu adevărul.
UPDATE
Cercul Studenţesc Floarea de Foc a adresat un Apel către muzeografii din România

HOMOSEXUALITATEA ARUNCĂ ROMÂNIA CU DOUĂ MII DE ANI ÎNAPOI

 

Un oarecare Mircea Toma jelea deunăzi că scandalul de la MŢR aruncă România cu câţiva ani înapoi. Toma nu este bine informat. Ii spun eu  sigur că acceptarea homosexualităţii aruncă România cu 2000 de ani înapoi, în vremuri când nici acest stat şi nici acest popor nu existau. Vremuri sclavagiste şi nu doar sub aspectul mijloacelor de producţie, ci al relaţiilor interumane. Nu mi-ar fi plăcut să trăiesc atunci. Când femeia avea un statut inferior şi mulţi oameni erau sclavi, unelte de muncă, obiecte. Dacă ei judecă antichitatea după câteva statui, ruine şi scrieri filosofice păstrate până azi, au doar o imagine unilaterală şi incompletă. Antichitatea era o lume robită la propriu (dacă ne referim la formele statale antice) şi la figurat, dacă ne referim la potopul de vicii, boli şi neputinţe care apăsa bietele fiinţe umane. Tocmai de aceea a fost nevoie de intervenţia personală a lui Hristos, spre a ridica omul robit demonilor şi  viciilor de tot soiul. Şi, într-adevăr civilizaţia acelor timpuri, oraşele lor care nu erau mai mari decât nişte târguri din ziua de azi, acceptau homosexualitatea. Un împărat nevolnic ca Nero se mărita în faţa Senatului Roman. Unde este acel Imperiu acum? Niciodată Imperiul Roman de Apus nu şi-a mai revenit. A fost cotropit, barbarizat. In schimb, Imperiul Roman de Răsărit care a adoptat creştinismul a mai supravieţuit  încă  1000 de ani. Şi, nu oriunde, ci la răscrucea a trei continente, luptând uneori pe trei fronturi.

MIZA LUPTEI

Creştinii nu sunt habotnici, ci foarte practici. Hristos-Dumnezeu  S-a făcut om pentru a îndumnezei omul. Dar porunca este clară.  Nici un pătimaş, un om stăpânit de vicii, nu poate intra în Impărăţia Cerurilor. Şi nu din pricina lui Dumnezeu, ci a lor. Pentru că nu au voinţa necesară acestui act, voinţa privită ca putere a sufletului. Şi nu au voinţă pentru că viciile o macină, o blochează. Iar un om fără voinţă este o unealtă. Nici robii nu aveau voinţă. Deci între vicii şi mântuire este o legătură directă. Viciile macină voinţa de care are nevoie mântuirea. Este ca un furt de energie, de materie primă.

REVOLUŢIA CREŞTINĂ

Hristos a revoluţionat statutul omului. L-a adus mai aproape de omul originar zidit de Dumnezeu. A omorât moartea. I-a deschis omului calea spre mântuire, adică desăvârşire. Dar ai nevoie de putere şi voinţă să mergi pe ea. Schimbul e clar: dai voinţă, iei putere!

Hristos a reabilitat femeia, i-a  redat demnitatea, a înnobilat-o. Statutul femeii creştine este cu totul altul. Nu se mai poate întoarce la ceea ce fusese înainte de Hristos, când, într-adevăr se pare că existau şi lesbiene aşa cum sugerează unele legende antice.

Şi, dacă de 2000 de ani cultura şi civilizaţia creştină şi-au dovedit vitalitatea cu ce drept, întoarcem lumea înapoi în timpuri păgâne?

Iudaismul, creştinismul şi islamismul resping homosexualitatea. Doar ateii, păgânii şi unele culte idolate o acceptă. Drepturile omului nu sunt acelaşi lucru cu drepturile viciilor. Omul nu este definit de vicii, ci de virtuţi. Ştiţi bine situaţiile din familiile cu un părinte alcoolic. Şi homosexualitatea este tot un viciu, ca şi alcoolismul. Câte tragedii s-au întâmplat pe fondul consumului de droguri. Tot un viciu, evident. Nici unui nefumător nu-i place să aibă un coleg de birou care fumează tot timpul.  Omul viciat este un accident. Omul virtuos este un reper.

TERITORIUL CREŞTIN

România este inclusă istoric şi cultural în teritoriul creştin, aşa cum Asia Centrală şi Egiptul aparţin teritoriului islamic, India hinduismului ş.a.m.d. Teritoriul este vital pentru creştini. Vechiul Israel a trecut prin multe încercări până a ajuns în ţara unde curge lapte şi miere, cu alte cuvinte într-un teritoriu al lor. Teritoriul le conferea libertatea socială şi politică de exprimare. In evul mediu românii au luptat cu turcii care voiau  un teritoriu cât mai mare pentru islam.  În timpul comunismului, în România s-a murit pentru Hristos. Ambasadele străine ar trebui să ştie în ce ţară se află, pentru a nu ajunge în situaţia penibilă a ambasadei SUA.

Doar că legătura dintre credinţă şi teritoriu  nu a fost înţeleasă  de toată lumea. De pildă, la instalarea comunismului în mai multe ţări ortodoxe, creştinii au luptat până la moarte cu regimul. Teoretic, comunismul era o ideologie exterioară Bisericii, ocupa doar puterea politică. Aşa au înţeles şi unii oameni politici ai vremii care au bătut palma cu ocupanţii. Experienţa istorică a dovedit însă că acest regim politic care garanta libertatea religioasă, dar ocupa teritoriul creştin, s-a  dovedit anticreştin şi a afectat serios viaţa întregii Biserici cu consecinţe pe care le trăim şi azi. Prin urmare, creştinii nu pot fi indiferenţi la evenimentele petrecute în teritoriul lor de vieţuire.

Evident că,  homosexualitatea nu poate fi comparată ca amploare cu comunismul. Dar există asemănări care nu pot fi trecute cu vederea. Ne referim aici la impunerea pe cale politică ,, de sus,, şi la implicarea factorului politic extern.  Nu putem trece cu vederea nici influenţa pe care aceşti oameni o pot căpăta prin propagandă. Este de luat în seamă şi faptul că sunt bine organizaţi, ca o reţea de oameni din ţări diferite, profesii diferite, interese diferite. Homosexualii sunt întotdeauna racordaţi reţelei si este firesc să fie aşa. Nu pot supravieţui în lipsa ei.  Nu au cu cine empatiza. Acceptarea lor implică acceptarea unei reţele care poate ajunge de la lumea interlopă la Pentagon.

Dar, cea mai mare asemănare dintre comunism şi homosexualitate este aceea că aruncă acest teritoriu cu 2000 de ani în urmă. Acum 60 de ani, în închisoarea de la Aiud se murea pentru Hristos, la fel ca în timpul lui Nero. Unde au fost acum 60 de ani militanţii pentru drepturile omului? Sau omul creştin nu era om, stimată ambasadă SUA? Aceia erau lăsaţi să moară în inchisori şi  în lagăre de muncă. Unde era atunci ataşata culturală de la ambasada SUA,  care are acum tupeul să susţină prezenţa homosexualilor în locuri de intensă amprentă creştină?

Niciodată homosexualii nu au fost discriminaţi în România. Nu există trotuare speciale pentru ei, cum existau în SUA pentru negri.  Nu au taxe mai mari. Nu sunt excluşi de la sistemul naţional de sănătate. Au aceleaşi drepturi. Dar nu pot avea privilegii. De pildă, nimeni nu se duce într-o biserică să-şi ridice poalele în sus. Nimeni nu se duce într-un bar şi începe să bată mătănii. Fiecare loc are o destinaţie precisă. Homosexualii puteau închiria zeci de cinematografe în Bucureşti, dar au vrut să fie la Muzeul Ţăranului, adică acolo unde era un bastion al culturii creştine. Deci, au provocat acest scandal. Şi ambasada SUA se înscrie printre autorii provocării.

Mai degrabă,  văd că sunt discriminaţi creştinii care nu mai au voie să îşi apere credinţa la ei acasă. Să le plătească Dumnezeu fapta, şi unora şi altora! Creştinilor cu milă, vrăjmaşilor cu lege.

NOI REACŢII FAŢĂ DE SCANDALUL DE LA MŢR. Acad. Dr. Prof. Univ. Sorin Dumitrescu, Fundaţia Anastasia

Muzeul Ţăranului Român profanat de homosexuali ! Care este motivul pentru care M.Ţ.R e ţinta mişcării gay ? Nimeni nu-şi  aduce aminte ca M.Ţ.R să fi organizat o segregaţie sexuală, să fi interzis vreunuia din membrii declaraţi ai orientării gay să-i viziteze sălile şi să-i asculte discursul muzeal . Nu există şi n-a existat vreodată o interdicţie marcată oficial printr-o plăcuţă sau afiş public, care să fi blocat vreunui gay intrarea în spaţiul muzeal.

N-a existat nici o măsură a conducerilor instituţiei M.Ţ.R, care să oblige vreun homosexual minoritar să se legitimeze, să prezinte documente care să-i dee în vileag orientarea sau să cumpere biletul de intrare mai scump !

Pe suprafaţa, interioară sau exterioară, a zidurilor M.Ţ.R n-au existat şi nici nu vor exista vreodată ziceri ancestrale ale Ţăranului Român care, în numele Tradiţiei, să fi înfierat această desfrânare / orientare iar instituţia M.Ţ.R n-a avut niciodată printre preocupări să opună public persoana duhovnicească a Ţăranului Român, persoanelor a căror ,,trup s-a abătut de la calea sa pe pământ’’. (Facerea / 6,12). Şi atunci, de ce a ţinut morţiş acest grup de băştinaşi şi băştinaşe gay să vină tocmai aici, într-un loc incompatibil cu orientarea lor, să violeze arhetipul ancestral al unui întreg popor, propagând mediatic o derivă ontologică care ne-a costat Potopul!

De ce tac şi de ce apără acest viol fără precedent, noile organe ale statului, ale USL-ului, pentru a căror biruinţă am înfruntat gerul zile în şir ? ! De ce nu stopează urgent sacrilegiul?! De ce harnicele Antene ale patriei fac politica struţului, în acest timp smintit, când unii pregătesc să ne arunce în uitare ca pe etrusci ? ! Profanarea unui cimitir creştin, evreiesc sau islamic, ca mizerabil viol al unui loc de veci, este totuşi benignă, faţă de violarea, în plină civilizaţie, a modelului dăinuirii unui întreg poporului.

Români, fără tradiţia Tăranului Român dispărem ca etruscii ! După 30 de ani şi mai bine, schimbat-au buldozerele cu gay !

Creştini, treziţi-vă şi apăraţi definiţia României în ochii lui Dumnezeu ! Popor român, lasă Piaţa Universităţii unde e şi apără-ţi grabnic dăinuirea şi Modelul umanităţii tale specifice ! Ia seama, acum sublima Piaţă s-a mutat la M.Ţ.R.

În numele Cuvântului lui Dumnezeu, români, veniţi toţi la Piaţa Universităţii de la Muzeul Ţăranului Român ! Apăraţi-vă Tradiţia ! Nişte smintiţi au hotărât să fim etruscii lor !

Cerem statului român anchetarea rapidă a autorilor profanării, începând cu a directorului  general al M.Ţ.R, cu a ministrului M.A.I  şi a trupelor poliţiei şi jandarmeriei care, în seara de 20/ 02 /2013,  au garantat succesul profanării….

Preluat de pe blogul lui Laurenţiu Dumitru

CÂTEVA PRECIZĂRI LEGATE DE EVENIMENTUL DE LA MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN

Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul cinema-edu.ro, Noul Cinematograf al Regizorului Român (studioul Horia Bernea), din incinta MȚR, a fost lansat și este exploatat de către Asociația Culturală Macondo. Tot această asociație este responsabilă de programarea filmelor de artă la NCRR.

Asociația Culturală Macondo desfășoară de câțiva ani un proiect ”de educaţie socială şi cinematografică apărut în România, special conceput pentru elevii liceeni şi deschis profesorilor. Şi mai exact de atât, Cinema Edu constă în organizarea de proiecţii a unor filme ce te fac să gândeşti, cu mesaje ceva mai elaborate, nu cu vampiri sclipicioşi la petreceri studenţeşti ce se transformă în camioane. La finalul proiecţiilor au loc discuţii pe teme sociale între elevii din public şi invitaţi speciali.” Așadar proiectul intitulat Cinema-Edu (adică educație prin cinematograf) se adresează tinerilor liceeni, cât și profesorilor din licee. Printre filmele proiectate cu sprijinul acestei asociații și pentru educarea tinerilor liceeni români se numără:

1. Just Between Us – film care abunda în scene pornografice (pentru edificare urmăriți trailerul – http://www.youtube.com/watch?v=aUcyd9ftdSY ). Pe site-ul oficial filmul este prezentat ca fiind o peliculă despre „pasiunile erotice care pătrund dincolo de pojghița plictisitoare a vieții de zi cu zi, fiind vorba despre lucruri care se întâmplă în orice familie și care sunt ținute secrete.” Așadar, printr-o peliculă despre pasiunile erotice ale unor indivizi, o asociație culturală, prin intermediul unei instituții publice face educație liceenilor români.

2. Loverboy – film românesc despre un tânăr de 20 de ani care trăiește din racolarea femeilor și introducerea acestora în lumea prostituției. Și în acest film sunt prezentate scene pornografice, consum de alcool și droguri, chipurile în scop educativ. (vezi trailer aici – http://www.youtube.com/watch?v=ypjqW4c8nb4 ) Filozofie de viață ce e transmisă tinerilor prin intermediul acestui film e una dintre replicile personajului principal „în orice lucru rău există un lucru bun, și-n orice lucru bun există un lucru rău”. Una dintre persoanele care au văzut filmul scria că „Scenele dintre Luca si Veli sunt directe si abrupte, uneori transant de sincere si e mare pacat ca momentele de sex dintre ei par a fi decupate dintr-un film porno realizat de amatori. Da, felicitari pentru ca au avut destul curaj pentru a realiza niste scene mai indraznete, care pana acum nu erau prezente in cinematografia din Romania, dar asta nu inseamna automat ca ele sunt si epice.”

Pe site-ul asociației anterior menționate este precizat faptul că ”Echipa asociaţiei Macondo dă startul ediției a treia [n.n - e vorba despre proiectul Cinema-Edu] pe 20 februarie 2013.” în București și în alte orașe din țară. Conform paginii Noului Cinematograf al Regizorului Român de pe site-ul MȚR, Asociația Culturală Macondo, în cadrul proiectului educativ pentru liceeni, Cinema-Edu, programase două proiecții care urmau să se desfășoare în sala Horia Bernea.

Prima proiecție, filmul The kids are allright, la care intrarea a fost liberă, nu a mai rulat în studioul Horia Bernea. Comedia în cauză, a fost trecută în categoria R de către asociația Motion Picture din America, pentru conținut sexual masiv, nuditate, limbaj licențios, consum de alcool și droguri de către tineri. În multe dintre statele în care a rulat filmul a fost nerecomandat persoanelor sub 18 ani. În film este prezentată viața a două lesbiene, care cresc doi copii. Prin această peliculă „despre familie și LGBT” promovată de asociațiile Macondo și Accept (căci proiecția făcea parte din proiectul „Luna istoriei LGBT”), cu sprijinul necondiționat al directorului general al Muzeului Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu, o instituție publică (MȚR, prin intermediul NCRR) și două ONG-uri au înteles să facă educație în rândul tinerilor și nu numai.

Având în vedere că tot acest proces de re-educare a tinerilor liceeni se face de ani buni cu concursul conducerii muzeului, precum și faptul că directorul general, Virgil Ștefan Nițulescu, ne-a încălcat dreptul la liberă informare, încercând să ne inducă în eroare în momentul în care i-am solicitat să ne transmită informații despre parteneriatul care a făcut posibilă proiecția filmului The kids are allright, în cadrul „Lunii istoriei LGBT”, solicităm în mod public demiterea domnului Virgil Ștefan Nițulescu din funcția de director general al Muzeului Țăranului Român. Totodată, solicităm conducerii Muzeului Țăranului Român să analizeze cu mai mare atenție parteneriatele pe care le va încheia în viitor, deoarece parteneriatul în baza căruia s-au proiectat filmele anterior menționate nu este în concordanță cu menirea muzeului.

În ceea ce privește evenimentele petrecute miercuri, 20 februarie, la Muzeul Țăranului Român, dorim să facem următoarele precizări:

Reprezentanții mai multor ONG-uri românești și alți oameni neafiliați au fost prezenți, în jurul orelor 18:00, la Muzeul Tăranului Român, pentru a protesta pașnic față de asocierea instituției cu propaganda homosexuală, prin proiectarea unui film în Studioul “Horia Bernea”. Am considerat și considerăm că memoria și identitatea țăranului român, prezente în MTR – datorită autenticității prezentării, muzeul a fost premiat ca Muzeul European al Anului –, nu au nimic în comun cu homosexualitatea. Prin aceasta se încălca statutul Muzeului Național al Țăranului Român, care la Art. 5 specifică: „Muzeul este organizat astfel încât să armonizeze activităţile unei instituţii muzeale cu acelea ale unui centru de cercetare etnologică”, iar la Art. 6, obiectul de activitate cuprinde: „cercetarea, prin metodele etnologiei, a culturii ţărăneşti trecute şi recente, protejarea patrimoniului muzeal; expunerea şi prezentarea, în expoziţia permanentă şi în expoziţii temporare, a patrimoniului pe care îl deţine” și alte activități ce țin de patrimoniul cultural național românesc.

Promovarea de către Muzeu a unor evenimente de țin de Mișcarea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali) conduce la încălcarea flagrantă a statutului, cu grave consecințe pentru imaginea instituției, repetam, incompatibilă funciar cu astfel de evenimente. O instituție publică ce depozitează ethosul țăranului român nu poate să fie folosită discreționar în propaganda homosexuală și nici nu i se poate da o altă direcție, improprie, care ține de corectitudinea politică. Dacă globalismul se sprijină pe astfel de valori, noi avem dreptul de a ne apăra identitatea națională. În această cheie trebuie văzut protestul nostru de ieri. Filmul în cauză putea fi proiectat în alt loc, fără să nască discuții. Faptul că s-a dorit să fie proiectat NEAPĂRAT în Studioul „Horia Bernea” arată dorința de a uzurpa valorile la care facem referire și la premeditarea provocării pe care cei în cauză, cu complicitatea directorului Virgil S. Nițulescu, au dorit-o.

Altă neregulă constatată este aceea că la film intrarea era liberă, deși rating-ul filmului este de +16 ani (în alte țări, acest film poate fi văzut de cei care au împlinit 18 ani) – este clasat la categoria „R for strong sexual content” -, fapt care ar trebui să aibă consecințe asupra organizatorilor, care puteau expune copiii unor imagini ce puteau provoca tare psihologice. Credem că în SUA, țara a cărei ambasadă a sprijinit acest proiect, acest fapt ar fi avut consecințe penale. În același timp, filmul, care prezenta viața a două lesbiene care creșteau copii, contravine chiar Codului Civil al României, în care, la articolul 258, paragraful 1, se stipulează: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora, precum și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea și educarea copiilor lor”; la paragraful 4: „În sensul prezentului cod, prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie.”

Cele aproximativ 50 de persoane venite la acest protest s-au comportat într-o manieră absolut civilizată, fără a “da buzna” în incintă, așa cum pretind unii din promotorii homosexualității în țara noastră. Toate tribulațiile activiștilor pro-homosexualitate, care, prin strategia lor deja cunoscută, își doresc victimizarea și imaginau bâte și alte obiecte contondente, sunt contrazise chiar de oamenii legii prezenți în sala și de imaginile deja făcute publice. Steagul național, chipurile țăranilor lipite pe cartoane și prezența unui fluier sunt departe de imaginea belicoasă pe care o acreditează activiștii în cauză. De altfel, acest comportament non-violent poate fi certificat atât de reprezentanții presei aflați la fața locului( TVR, B1 TV), cât și de forțele de ordine. Singurul incident a fost atunci când o activistă arunca cu un pahar spre un protestatar, fapt care poate fi vazut și în imagini.

În încheiere, dorim să menționăm că acest demers a fost continuarea firească a scrisorii deschise din data de 31 ianuarie a.c., prin care peste 40 de ONG-uri cereau retragerea Muzeului din acest parteneriat nefast. Din păcate, dl Virgil Nițulescu a ales să se folosească de subterfugii pentru a-și pune în aplicare agenda, pe banii publici și întinând memoria intemeietorului MȚR, al carui nume il portă studioul, Horia Bernea, și a țăranului român.
În consecință, cerem, în mod public, ca Directorul Virgil S. Nitulescu să fie demis din funcția în care s-a arătat incompatibil, etnologia fiind, în cazul acestuia, o știință pe care nu o întelege și nu o respectă.

Organizațiile semnatare sprijină persoanele care au fost prezente la protestul de la proiecția filmului în studioul „Horia Bernea”.

Semnează

Alianţa pentru Demnitate Naţională – Preşedinte Iulian Capsali

Asociația Basarabii – Preşedinte Eduard Dumitrache

Alianța Familiilor din România – Director Bogdan Mateciuc

Asociaţia Pro-Vita București – Preşedinte Bogdan Stanciu

Liga Studenților de la Universitatea Bucureşti

Alianţa Familiilor din România – Director Bogdan Mateciuc

Liga de Utilitate Publică – Preşedinte Rafael Udriște

Asociația Civică a Tinerilor Creştin Ortodocşi Români – Președinte Bogdan Ivan

Asociația Tinerii Creștin Ortodocși – Președinte Grama Horia

Asociaţia HRISDORIA – Preşedinte Augustin Câmpean Dorin

Asociația Tinerilor Ortodocși “Orthograffiti”- Președinte Miruna Ionescu

Revista”Orthograffiti”

Asociația Rost

Asociația Predania – Președinte Ion Gurgu

Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești din județul Alba – Preşedinte Petruța Pop

Asociaţia Meșterilor Populari din Moldova, Iaşi – Preşedinte Marcel Lutic

Asociaţia George Ogăraru pentru Cultură şi Sport – Vice Preşedinte Andreea Ogăraru

Fundaţia “Ion Gavrilă Ogoranu”

”Asociația pentru apărarea familiei și copilului”

Asociația ”Familia ortodoxă”

Asociația dascalilor din România

Asociația “Bucovina Profundă” – Suceava

Fundatia „Sfintii Martiri Brancoveni” – Suceava

Liga Distributistă Română “Ion Mihalache” – Preşedinte Ovidiu Hurduzeu

Asociația “Ortodoxia Tinerilor” – Preşedinte Claudiu Bălan

Fundația “Sfânta Irina”

Asociația “Prietenii de Familie”

Grupul Ioan Alexandru

Asociația ”Casa Gratis Pro Deo”

Asociatia pentru Cultura și Educație “Sfantul Daniil Sihastrul” – Președinte Lucian Cornianu

Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca

Cercul studențesc “Floarea de Foc”

Revista “Foaie Națională”

Asociația “Copil dorit” – Președinte Simona Verman

Asociația “Triada”

Asociaţia Iniţiativa Creştin-Ecologistă – Preşedinte Ing. Gheorghe Cionoiu

Asociația ”Prietenii Sf. Efrem cel Nou” – Preşedinte Pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

PRELUAT DE LA FLOAREA DE FOC

SCANDALUL DE LA MŢR

Nepoţii ţăranului studiat, cercetat, aclamat şi sărbătorit la Muzeul Ţăranului Român au tranşat definitiv problema implicării muzeului strămoşilor lor în ceea ce se cheamă ,,Luna istoriei LGBT,,. Cine îşi putea imagina că în sala Horia Bernea de la MŢR se poate viziona un film despre două lesbiene? Doar dracul, evident, personajul cel mai lipsit de realism din tot Universul!
In timp ce o mână de aiuriţi se pregăteau să vizioneze filmuleţul vieţii lor, persoane de la mai multe asociaţii creştine au intrat în sală şi i-au invitat ad-hoc la un schimb de opinii culturale. Ce s-a întâmplat, vedeţi mai jos!
Evident, scandalul s-ar fi putut evita dacă MŢR s-ar fi retras la timp şi ar fi dat un răspuns favorabil memoriului semnat de peste 20 de asociaţii creştine care i-au cerut retragerea din proiect.Cu atât mai mult cu cât cererea era îndreptăţită de realitatea istorică. ,,Isteria LGBT,, nu a avut nici o legătură cu istoria ţăranului român creştin.
Toată vina aparţine, se pare, domnului director V. Niţulescu. Deşi a lucrat în tinereţile lui la muzeul unde lucrez şi eu şi de unde a plecat la minister, nu pot afirma că îl cunosc. Ştiu doar că îi lipseşte din vocabular cuvântul ,,Nu,,. Iar în faţa LGBT se pare că trebuie să ştii să baţi şi cu pumnul în masă, nu doar să spui ,,Nu,,.


Filmulet preluat de la Victor Roncea

DESPRE UNIRE, STAT ŞI ALTELE LA AGENDA PUBLICĂ

Cu scuzele de rigoare că vin d-abia după o lună de la eveniment cu această postare, redau mai jos înregistrarea unui interviu pe care l-am acordat d-nei Clementina Tudor de la postul de radio CAMPUS cu ocazia sărbătoririi Unirii de la 24 ianuarie 1859. Dacă vă interesează, click pe înregistrarea de mai jos.

agenda publica emilia corbu unirea lui cuza

HOMOSEXUALITATEA A AJUNS PE STRĂZI

Anul Domnului 2013. România, Bucureşti, Calea Moşilor. La colţul străzii pe care se află colegiul George Coşbuc, un cap de pod al propagandei homosexuale, pe un panou publicitar se află un poster inedit. O fi real sau e o glumă? Oricum ar fi ridică întrebări, problematizează situaţii. Pe culorile drapelului LG…se află textul ,,Ţi-ai vedea băiatul homosexual? Ţi-ai închipui fetiţa lesbiană? Pe Olari, în colţul străzii, se fac nişte chestii…,,. Chiar aşa?!

AFR avertizează: Homosexualii racolează copii în şcolile din România

Alianţa Familiilor din România (AFR)  preluând un articol de la Război intru Cuvânt avertizează asupra scandalului de la Colegiul ,,George Coşbuc.

Homosexualii racoleaza copii in scolile din Romania. Aceste lucruri respingatoare au venit acum si in tara noastra. Copiii au fost dintotdeauna tinta homosexualilor, iar scoala este cea mai buna pepiniera pentru activistii lor. De anul trecut, homosexualii au prins un cap de pod la colegiul George Cosbuc din capitala, deruland activitati propagandistice printre elevi, sub masca tolerantei si a diversitatii. Au gasit o profesoara pe care au motivat-o cum trebuie, prin intermediul Consiliului Britanic, iar aceasta profesoara a devenit omul lor din interior. In acelasi timp, conducerea liceului este santajata subtil ca sa nu opuna rezistenta, fiind amenintata cu „discriminarea”. Anul acesta insa, un parinte crestin care are copilul la aceasta institutie a comentat. Intrucat cei din conducerea liceului nu i-au raspuns, parintele s-a adresat Ministerului Educatiei si presei. A urmat o discutie publica si, in prezent, o ancheta. Homosexualii au sarit in sus, miza fiind foarte mare pentru ei: daca pierd acest liceu, li se vor inchide toate usile scolilor din Romania si ei vor ramane fara „prospaturi”. In acelasi timp, colegiul George Cosbuc reprezinta un precedent – daca ei sunt „toleranti”, alte licee de ce n-ar fi. In toata aceasta lupta in spatele usilor, homosexualii au declansat o campanie pe toate fronturile. Activista lor de la Romania Libera, Flavia Dragan, tine zilnic o serie de articole pentru denigrarea parintelui care a facut reclamatia si pentru a lauda „toleranta” (citeste „propaganda”) care incepuse sa se infiripe la George Cosbuc. In acest timp, parintii au inceput sa trimita adrese Inspectoratului Scolar si conducerii liceului, pentru a stopa aceste actiuni distructive la adresa copiilor lor. Va recomandam sa faceti la fel – datele de contact se gasesc pe internet.

A se vedea si Război întru Cuvânt

ACATISTUL NOULUI MUCENIC VALERIU GAFENCU, SFÂNTUL ÎNCHISORILOR

Se apropie ziua în care Valeriu Gafencu a trecut la Domnul, în spitalul penitenciar de la Târgu-Ocna. Să îl cinstim cum se cuvine!

 

Condacul 1:
Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei a strălucit, luminând ca o candelă din care s-a aprins mulţime de lumânări în întunericul temniţelor, veniţi, iubitorilor de nevoinţe, să îl cin-stim ca pe un dascăl al jertfelniciei, al răbdării şi iubirii aducătoare de roadă, şi să îi cântăm: Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Icosul 1:
A ajuns la noi propovăduirea ta, alesule mărturisitor: „Vă cheamă Domnul slavei la lumină. Vă cheamă mucenicii-n veşnicii. Fortificaţi Biserica creştină cu pietre vii, zidite-n temelii.” Şi vrând a urma îndemnului tău, ne rugăm ţie să fii grabnic apărător al nostru, ca să îţi putem cânta într-un glas:
Bucură-te, cunună a Bisericii şi comoară a neamului românesc;
Bucură-te, că eşti bucurie a credincioşilor şi dar dumnezeiesc;
Bucură-te, că ţinutul Basarabiei se slăveşte prin tine;
Bucură-te, rudenie duhovnicească a mucenicilor din primele veacuri creştine;
Bucură-te, că din anii copilăriei ai trăit înrourat de cereasca binecuvântare;
Bucură-te, că spre slujirea lui Dumnezeu şi a aproapelui ai avut chemare;
Bucură-te, că tinereţea ta a fost pecetluită de jertfelnicie;
Bucură-te, că luptându-te cu ispitele ai fost iubitor de curăţie;
Bucură-te, că de la tatăl tău ai învăţat să stai tare în necazuri;
Bucură-te, că nu te-ai temut nici de moarte, nici de chinuri;
Bucură-te, nou apostol care în temniţe ai propovăduit dreapta credinţă;
Bucură-te, că harismele tale le-ai ascuns sub veşmântul umilinţei;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 2-lea:
Având mare cinstire faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, nu te-ai sfiit a recunoaşte: „Maica Domnului îmi împlineşte rugăciunile”, pentru a spori în ceilalţi nădejdea în ocrotirea ei cerească. Iar ea, arătându-ţi-se în temniţă în chip minunat, a răspuns evlaviei tale zicându-ţi: „Eu sunt dragostea ta! Să nu te temi! Să nu te îndoieşti! Biruinţa va fi a Fiului meu!” Şi noi, văzând cum Dumnezeu a rânduit să fii întărit pentru a-ţi duce crucea fără cârtire, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea:
Ai văzut-o pe Preacurata Fecioară, nădejdea celor deznădăjduiţi şi bucuria celor întristaţi dând mărturie că Hristos a sfinţit închisoarea în care ai pătimit, împreună cu alţi mucenici, mireni, monahi sau preoţi, pentru ca din jertfa voastră să ia pildă cei de acum şi cei ce vor veni după noi. Iar cuvintele ei sfinte alungă de la noi orice îndoială în sfinţenia voastră, şi pentru aceasta zicem către tine:
Bucură-te, că fiind ocrotit de Maica Domnului temniţa în chilie o ai schimbat;
Bucură-te, că acolo ai învăţat să te rogi neîncetat;
Bucură-te, tânăr care ai căutat iubirea cea netrecătoare;
Bucură-te, că virtuţile tale străluceau ca un soare;
Bucură-te, că Preacurata Fecioară pe calea curăţiei te-a călăuzit;
Bucură-te, că sub sfântul ei acoperământ viaţă cuvioasă ai trăit;
Bucură-te, încredinţarea celor ce aleg calea fecioriei;
Bucură-te, şi mlădiţă a smereniei şi floare a bucuriei;
Bucură-te, a jertfelniciei mireasmă pe care Dumnezeu în lume o a împrăştiat;
Bucură-te, chivot peste care Duhul Sfânt S-a revărsat;
Bucură-te, că flacăra inimii tale a fost aprinsă de cerescul dor;
Bucură-te, că i-ai cinstit pe sfinţi şi ai intrat în soborul lor;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 3-lea:
Învăţător înţelept te-ai arătat, zicând că „orice bucurie adevărată se câştigă cu preţ de jertfă; orice cetate se cucereşte cu bărbăţie, cu credinţă, cu îndrăzneală, cu încredere în misiunea dată de Dumnezeu şi mai ales cu rugăciune.” Pentru care noi, hrănindu-te cu învăţăturile tale, Îi cântăm lui Dumnezeu, Cel ce te-a înţelepţit: Aliluia!

Icosul al 3-lea:
Filă de Filocalie scrisă cu sânge şi dascăl iscusit al rugăciunii lui Iisus ai fost, mucenice, arătându-te urmaş tainic al marilor părinţi din vechime. Ai aflat pacea inimii şi i-ai încurajat şi pe alţii să o caute, zicând: „în luptă cu puterile întunericului, cu gândul la Dumnezeu, mi-am găsit pacea în rugăciune”. Iar noi, vrând să mergem pe drumul pe care ai mers şi tu, îţi zicem:
Bucură-te, că prin rugăciunea lui Iisus inima ta a devenit altar;
Bucură-te, că sufletul tău curat s-a umplut de har;
Bucură-te, că rugându-te Sfântului Arhanghel Mihail înger în trup ai devenit;
Bucură-te, că de frumuseţile Împărăţiei cerurilor sufletul tău a fost rănit;
Bucură-te, binecuvântare pentru cei împreună-pătimitori cu tine;
Bucură-te, pururea îndemnătorule spre facerea de bine;
Bucură-te, rugătorule pentru cei ce vroiau să se mântuiască;
Bucură-te, că de râvna nemăsurată îi sfătuiai să se ferească;
Bucură-te, că cei ce te cinstesc se minunează de vieţuirea ta;
Bucură-te, că împreună cu îngerii încep a te lăuda;
Bucură-te, rug aprins de Dumnezeul cel viu în deşertul temniţei;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale scăpăm de patima desfrâului şi a mâniei;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 4-lea:
Pentru nevoinţele, pătimirile şi rugăciunile tale ai primit harisma vederii cu duhul, de care lucru s-au bucurat cei ce sufereau împreună cu tine. Şi unuia dintre aceştia i-ai proorocit: „va veni un moment în viaţa ta când inima ta va cânta singură rugăciunea”, iar la împlinirea cuvintelor tale el I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:
Zăcând pe patul de suferinţă, în noaptea Sfintelor Paşti, ai văzut prin darul lui Dumnezeu la depărtare pe credincioşii care veneau de la schit după slujbă, coborând cu lumânările aprinse. Prin care minune cei închişi cu tine au înţeles măsura sporirii tale, că lanţurile şi zidurile temniţei nu puteau închide sufletul tău curat. Şi pentru aceasta te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că Duhul Sfânt în inima ta s-a sălăşluit;
Bucură-te, că Dumnezeu de mari daruri te-a învrednicit;
Bucură-te, că lepădându-te de bucuriile lumeşti ai primit harisme cereşti;
Bucură-te, că acum împreună cu îngerii pe Dumnezeu Îl preamăreşti;
Bucură-te, că multe din cele viitoare mai dinainte le-ai cunoscut;
Bucură-te, că ziua trecerii tale la Domnul mai dinainte o ai ştiut;
Bucură-te, că cel căruia i-ai destăinuit această taină de sporirea ta s-a încredinţat;
Bucură-te, că la împlinirea proorocirii mărturie despre sfinţenia ta a dat;
Bucură-te, că vestea despre harismele tale în temniţă s-a răspândit;
Bucură-te, că fugind de patima mândriei talanţii primiţi de sus i-ai înmulţit;
Bucură-te, că prin darul primit de la Dumnezeu celor ce se roagă ţie le vii în ajutor;
Bucură-te, că cei ce îţi cer cele de folos cunosc că eşti de minuni făcător;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 5-lea:
Celor care te îndemnau să-ţi cruţi puţina vlagă care-ţi rămăsese şi să taci, în ultimele zile ale vieţii tale, le-ai cerut: „Nu-mi luaţi această bucurie, căci pentru a-L mărturisi pe Hristos trăiesc; şi de trăiesc, prin mila Lui trăiesc, şi fără să arăt dragostea pe care v-o port nu ar mai avea rost să trăiesc”. Şi noi, văzând în tine icoana iubirii celei nefăţarnice, Îl lăudăm pe Dumnezeu care a pus inima ta această virtute de mare preţ, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 5-lea:
Ai fost pildă pentru cei închişi împreună cu tine, smerindu-te şi punând binele aproapelui tău înaintea binelui tău. Ai iubit învăţăturile Sfintei Scripturi şi ţi-ai modelat viaţa după cuvintele lui Hristos, jertfindu-te pentru aproapele tău şi urcând pe scara virtuţilor, şi pentru aceasta te lăudăm:
Bucură-te, că dăruind altora, de la Dumnezeu înmulţit ai dobândit;
Bucură-te, că dând haina de pe tine celui lipsit lui Hristos I-ai dăruit;
Bucură-te, că precum cei doi bani ai văduvei pomana ta s-a socotit,
Bucură-te, că cei care au aflat de fapta iubirii tale s-au umilit;
Bucură-te, dătătorule de bună voie care ai primit răsplata dumnezeiască;
Bucură-te, arătătorule al drumului spre Împărăţia cerească;
Bucură-te, că urmând cuvântului Evangheliei te-ai arătat chip al milosteniei;
Bucură-te, că ruşinându-ne de faptele tale fugim de patima lăcomiei;
Bucură-te, ostaş al lui Hristos care pentru dragostea Lui te-ai jertfit;
Bucură-te, sfinte mucenice, că fapta ta în inimile noastre a odrăslit;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale inimile noastre împietrite ca ceara se topesc;
Bucură-te, că spre facerea de bine chiar şi cei tari de cerbice se sârguiesc;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 6-lea:
Am auzit sfătuirea ta plină de înţelepciune: „În toate împrejurările roagă-te lui Dumnezeu să se împlinească voia Lui.” Şi vrând să aflăm şi să facem voia dumnezeiască, lepădându-ne de voia noastră şi ferindu-ne de ispitele celui viclean, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:
Ai purtat crucea bolii cu multă răbdare, sfinte, arătându-ne şi nouă cum trebuie să primim încercările de la Dumnezeu. Şi din îngăduinţa lui Dumnezeu ai răbdat chinuri muceniceşti când doctorul a tăiat trupul tău fără ca leacul pentru amorţire să-şi fi făcut lucrarea, de care lucru uimindu-ne, îţi cântăm:
Bucură-te, că răbdând dureri înfricoşătoare ai cugetat la Cel răstignit;
Bucură-te, că diavolul deznădejdii să te îngenuncheze nu a reuşit;
Bucură-te, liman al celor îngreuiaţi de boli de nevindecat;
Bucură-te, leac trimis de Dumnezeu trupului de boală apăsat;
Bucură-te, că de la bolnavii care se roagă ţie nerăbdarea o izgoneşti;
Bucură-te, cel ce pe cei ce îi îngrijesc pe bolnavi îi răsplăteşti;
Bucură-te, nou doctor fără de arginţi care prin rugăciune dai tămăduire;
Bucură-te, că eşti diavolilor prigonitor şi celor îndrăciţi izbăvire;
Bucură-te, că de voia noastră ne-ai sfătuit să ne lepădăm;
Bucură-te, că voia Domnului ne-ai cerut să o îmbrăţişăm;
Bucură-te, că ne îndemni să lepădăm toată grija cea lumească;
Bucură-te, că ne întăreşti să facem voia dumnezeiască;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 7-lea:
„Sfârşitul vieţii mele este o ultimă mărturisire ortodoxă. M-aş bucura mult să reveniţi la Biserica cea adevărată”, i-ai zis de pe patul de moarte doctorului înşelat de învăţăturile lui Luther, rugându-te pentru venirea lui în Biserica cea adevărată. Voind a ne împărtăşi din râvna ta pentru mântuirea celor ce stau departe de Adevăr, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 7-lea:
„Cine crede fără a fi şi un misionar, acela n-a cunoscut frumuseţea credinţei” – ai spus, aprinzând în noi focul mărturisirii lui Hristos. Şi ai întărit prin faptele tale aceste cuvinte, căci te-ai jertfit din iubire pentru pastorul evreu, rugându-te ca el să devină fiu al Sfintei Biserici şi dăruindu-i medicamentele care ţi-ar fi putut salva viaţa trupească. Pentru această iubire fără de margini îţi cântăm:
Bucură-te, cel ce pastorului evreu i-ai arătat iubire mucenicească;
Bucură-te, că jertfa ta în sufletele noastre a început să rodească;
Bucură-te, că iubindu-i pe eretici ai defăimat noianul rătăcirilor;
Bucură-te, că fără teamă ai vădit felurimea minciunilor lor;
Bucură-te, păzitor viteaz al predaniilor bisericeşti;
Bucură-te, cel ce învăţăturilor neortodoxe te împotriveşti;
Bucură-te, că în ţarina Domnului ai fost neobosit lucrător;
Bucură-te, că în întunericul temniţei ai fost luminător;
Bucură-te, că ascultându-te pe tine unii oameni de păcatele lor s-au pocăit;
Bucură-te, că după ce au crezut propovăduirii tale cu nădejdea Învierii au adormit;
Bucură-te, că de osândă şi de chinurile veşnice s-au izbăvit;
Bucură-te, că înaintea lui Dumnezeu despre faptele tale cele bune le-au mărturisit;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 8-lea:
Valurile vieţii ne aruncă în vâltoarea patimilor, neînfricatule mărturisitor, şi ne este mai uşor să alegem calea cea largă, spre care ne cheamă necuratul diavol. Dar păstrăm în inimile noastre cuvântul tău: „Trebuie să înfrunţi păcatul până la sânge. Aşa te naşti din nou. Nu există cale de compromis”, şi ducând lupta cea bună Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:
„Cum vei putea rezista la marile încercări la care suntem supuşi, dacă nu poţi rezista ispitei fumatului?”, l-ai întrebat pe tânărul care nu-şi dădea seama că prin patima sa îndepărta de la el harul dumnezeiesc; şi acesta, smerindu-se în faţa mustrării tale, nu numai că şi-a înţeles greşeala, ci şi-a schimbat întreaga viaţă. Iar noi, luând aminte la îndreptarea lui şi rugându-ne ţie să ne ajuţi să ne izbăvim de toate patimile, te lăudăm aşa:
Bucură-te, că cei te cinstesc mintea de gândurile cele rele şi-o păzesc;
Bucură-te, că lepădând înţelepciunea acestui veac se sfinţesc;
Bucură-te, cel ce eşti stavilă în faţa patimilor şi a poftelor;
Bucură-te, că scriind îndrumarul de spovedanie ai vădit hăţişul păcatelor;
Bucură-te, că pentru a scăpa de povara păcatelor la scaunul spovedaniei ne-ai îndrumat;
Bucură-te, că pe oameni să facă ascultare de duhovnic i-ai îndemnat;
Bucură-te, că de împărtăşirea cu nevrednicie cu Sfintele Taine ne fereşti;
Bucură-te, că furtuna patimilor noastre prin rugăciune o potoleşti;
Bucură-te, cel ce în vremuri de desfrâu ai fost pildă de curăţie;
Bucură-te, că nelegându-te de bogăţiile lumeşti ai fost iubitor de sărăcie;
Bucură-te, cel ce, fără să fii monah, ai ţinut voturile monahiceşti;
Bucură-te, că ajungând la sfinţenie, spre sfinţenie ne călăuzeşti;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 9-lea:
Vrând să ne trezeşti din amorţeala care ne-a cuprins, robule al lui Dumnezeu, ai scris că „păcatul este a doua răstignire adusă Mântuitorului; acum Îl scuipă în faţă cei ce sunt botezaţi, acum cununa de spini I-o pun cei ce se numesc creştini, acum Îi dau palme, acum Îi bat piroanele, acum Îl împung cu suliţa cei pentru care a suferit batjocoriri şi bătăi şi pentru care şi-a dat sângele pe Golgota”. Ca să fim feriţi de o astfel de cădere, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:
„Creştinii nu pot primi pacea ispititoare a Satanei, creştinii nu vor primi decât pacea lui Hristos, oricât de multe sacrificii li se vor cere”, răsuna în temniţe cuvântul tău, precum al Botezătorului în pustie. O, mucenice, vom şti oare să primim cuvântul tău, când Irozii vremurilor noastre ne vor cere să primim pacea cea mincinoasă prin lepădarea de Hristos? Pentru ca să rămânem tari la vreme de încercare, ne rugăm ţie:
Bucură-te, că pentru pacea cea după Dumnezeu te-ai nevoit;
Bucură-te, că liniştea ta şi pe paznicii temniţei i-a îmblânzit;
Bucură-te, mângâiere în vremurile de tulburare;
Bucură-te, a făţărniciei pierzătoare de suflet certare;
Bucură-te, sabie a cuvântului mustrătoare a fărădelegilor;
Bucură-te, adevăr care împrăştie norii minciunilor;
Bucură-te, dreptar de vieţuire a mirenilor;
Bucură-te, veghetor tainic al mănăstirilor;
Bucură-te, al preoţilor ajutător în propovăduire;
Bucură-te, a ierarhilor râvnitori sprijinire;
Bucură-te, cărare spre Răsăritul răsăriturilor;
Bucură-te, făclie a iubitorilor de adevăr şi ucenic al Adevărului;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 10-lea:
„Sunt fericit că mor pentru Hristos. Totul e o minune. În măsura în care mi se va îngădui, de acolo de unde mă voi afla mă voi ruga pentru voi şi voi fi alături de voi”, ai spus în ultima zi a vieţii tale, mărturisind grija ta pentru cei apropiaţi ţie. Iar noi, cugetând la slăvitul tău sfârşit, Îi cântăm Celui ce te-a chemat în Împărăţia Sa: Aliluia.

Icosul al 10-lea:
Fiind prigonit pentru Hristos, ai mărturisit că îl simţi ca prieten al tău pe fiecare suflet care se gândeşte la tine cu iubire creştinească. Oare iubirea şi cinstirea noastră nu le vei primi? Îndrăznind, ne rugăm ţie, sfinte, cerându-ţi să primeşti şi puţinele noastre laude:
Bucură-te, că sufletul tău de frumuseţile veşnice se desfătează;
Bucură-te, prieten al celor ce te cinstesc şi poveţele tale le urmează;
Bucură-te, cel ce împreună cu cetele sfinţilor te rogi pentru noi;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne izbăvim din nevoi;
Bucură-te, că în temniţă pe cei şovăitori în credinţă i-ai întărit;
Bucură-te, că pe cei îndărătnici cu ajutorul lui Dumnezeu i-ai biruit;
Bucură-te, cel ce în faţa prigonitorilor îndrăzneală ai arătat;
Bucură-te, cel ce nu te-ai scârbit când erai pe nedrept defăimat;
Bucură-te, că încă în trup fiind ai pregustat veşnica fericire;
Bucură-te, că văzând sporirea ta, ceilalţi s-au umplut de uimire;
Bucură-te, sămânţă a dăruirii fără măsură sădită pe al temniţei pământ;
Bucură-te, slujitor credincios al Noului Legământ;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 11-lea:
S-a adeverit cuvântul tău, sfinte, că „moartea pentru Hristos aduce fericirea vieţii veşnice”. Căci părăsind tu această lume, unul dintre cei cu care împreună ai pătimit te-a văzut în vis urcând la cer pe un tron luminat, şi aflând apoi de trecerea ta la Domnul, I-a cântat Iubitorului de oameni: Aliluia!

Icosul al 11-lea:
„Aici va fi într-o zi loc de pelerinaj”, a proorocit Cuviosul Gherasim, cerându-ţi să te rogi pentru el. Iar noi, de la acest slăvit mărturisitor, care de la stăreţia Tismanei a ajuns în temniţa de la Târgu Ocna, fiindu-ţi frate de suferinţă, învăţându-ne a-ţi cere ajutorul, ne rugăm ţie:
Bucură-te, cel ce cu dreptate sfânt al închisorilor ai fost numit;
Bucură-te, că prin sfinţenia ta marilor mucenici te-ai asemuit;
Bucură-te, că pe noii mucenici ne-ai îndemnat să-i cinstim;
Bucură-te, că urmând povaţa ta mult folos agonisim;
Bucură-te, că de tine se bucură soborul mucenicilor din temniţele româneşti;
Bucură-te, că împreună cu noii mărturisitori din toată lumea pe Hristos Îl slăveşti;
Bucură-te, prin rugăciune nerăbdarea celor închişi cu tine în răbdare s-a schimbat;
Bucură-te, că pe aceştia precum Sfântul Dimitrie pe Nestor tu i-ai binecuvântat;
Bucură-te, că întărindu-se în credinţă Adevărul cel veşnic L-au mărturisit;
Bucură-te, că împreună cu tine răsplata cea cerească o au primit;
Bucură-te, că mulţimea pelerinilor care vin la Târgu Ocna a sporit;
Bucură-te, că profeţia Cuviosului Gherasim s-a împlinit;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 12-lea:
Femeii care şi-a riscat viaţa, venind pe ascuns într-o noapte ca să te vadă în camera de spital, i-ai cerut: „Vă rog să mărturisiţi oamenilor şi familiei mele dragi că am crezut până la sfârşit, că sunt împăcat, că-mi dau viaţa pentru Hristos şi pentru semeni”. Şi noi, luând îndrăzneala de a mărturisi oamenilor despre pătimirile tale muceniceşti, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:
Sfinte Mucenice Valeriu, încredinţaţi fiind de sfinţenia ta, ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea putere să punem început bun mântuirii noastre. Credem că tu te rogi pentru tot omul ce aleargă la tine cu nădejde, şi pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, crin ales între florile muceniciei;
Bucură-te, că de la tristeţe ai ajuns în Împărăţia bucuriei;
Bucură-te, pentru vremurile de pe urmă far strălucitor;
Bucură-te, mijlocitor pentru noi în faţa Dreptului Judecător;
Bucură-te, mângâiere cerească în focul ispitelor;
Bucură-te, că vădeşti lucrarea diavolilor;
Bucură-te, pavăză tare la vreme de prigoană a creştinilor;
Bucură-te, cel ce ne îndemni să mergem pe urmele mucenicilor;
Bucură-te, roadă a Evangheliei răsărită în neamul românesc;
Bucură-te, că dreptslăvitorii de alte neamuri cu evlavie te cinstesc;
Bucură-te, că lauda ta în toată Biserica se vesteşte;
Bucură-te, că prin tine Hristos Se preamăreşte;
Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 13-lea:
O, Sfinte Valeriu, cunună a mucenicilor români din prigoana celui de-al douăzecilea veac, fii apărătorul nostru ceresc! Vezi, sfinte, cursele diavolului cele amăgitoare, vezi patimile care ne împresoară, vezi neputinţa sufletelor noastre. Dar vezi şi nădejdea noastră în ajutorul cel de sus, şi vino şi scoate-ne din focul încercărilor, ca ajungând în Împărăţia cea cerească să Îi cântăm împreună cu tine Dumnezeului celui viu: Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori. Apoi se zice Icosul întâi: A ajuns la noi propovăduirea ta… şi Condacul întâi: Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei…)

Rugăciune
Sfinte Valeriu, noule mărturisitor al credinţei în Hristos, la tine alergăm, ca la un grabnic ajutător al tuturor celor ce se roagă ţie. Vezi, sfinte, durerile noastre, vezi neputinţele noastre, vezi puţinătatea credinţei noastre. Nu te scârbi de lenevia şi nimicnicia noastră.
Ne rugăm ţie, sfinte, grăbeşte de ne ajută cu neîncetatele şi sfintele tale rugăciuni şi ne sprijineşte pe noi. Ştim că ai pătimit grele prigoniri pentru dragostea lui Hristos, dar prin răbdarea lor ai aflat dar de la Dumnezeu şi astăzi vieţuieşti în lumina raiului. Faptele tale binecuvântate ne-au făcut pe noi să te chemăm în ajutor. Suntem încredinţaţi că pe tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credinţă ajutor, nu-l treci cu vederea.
Ridică-ne din groapa fricii, în care ne-a aruncat vrăjmaşul diavol, pe calea mărturisirii credinţei în Dumnezeul cel adevărat. Fii nouă pildă, fii nouă îndrumător, că iscusite sunt cursele vrăjmaşului şi nu ne pricepem să ne ferim de ele. Roagă-te să fim feriţi de înşelare, şi să primim de la Dumnezeu darul dreptei socoteli. Pe cei căzuţi în păcate ajută-i să se pocăiască, fiindu-le sprijinitor şi ocrotitor.
Roagă-te, sfinte mucenice, pentru duhovnicii noştri, să ne călăuzească pe calea cea dreaptă. Roagă-te pentru toţi preoţii şi diaconii, să le dea Dumnezeu curajul de a semăna cuvântul Evangheliei acolo unde trebuie. Roagă-te pentru ierarhii ortodocşi, să păstorească turma cu frică de Dumnezeu, fără a se teme de mai marii lumii acesteia. Ai grijă, Sfinte Valeriu, de toţi monahii şi de toate monahiile, ca avându-te pe tine împreună rugător să sporească în nevoinţă şi virtute.
Ai grijă, sfinte, de toţi cei prigoniţi pentru Hristos, să rabde cu răbdare mucenicească, fără să cârtească. Şi ai grijă şi de prigonitorii lor, rugându-te pentru ei, aşa cum te-ai rugat şi pentru cei ce te-au prigonit pe tine.
Întăreşte-ne, sfinte, în lupta pe care o ducem pentru mântuirea noastră, ca mulţumindu-ţi ţie să lăudăm şi să binecuvântăm şi să slăvim întru-tot-lăudatul şi preaputernicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune pentru proslăvirea noilor mucenici

Doamne, Dumnezeul nostru, care i-ai păzit pe cei trei tineri şi pe Daniel în cuptorul cel de foc, care i-ai întărit pe mărturisitorii ultimei prigoane să dea mărturia cea bună în faţa prigonitorilor, primeşte de la noi această puţină rugăciune.
Sădeşte, Hristoase Dumnezeule, jertfa lor, ca o sămânţă pe pământul inimii noastre. Să fie această sămânţă aducătoare de roadă bună, să ne fie nouă spre început bun mântuirii şi dătătoare de curajul mărturisirii adevărului în faţa celor care îl batjocoresc. Fă, Doamne, ca pilda lor să nu fie dată uitării, ci din ea să se hrănească fiii Bisericii dreptslăvitoare. Virtuţile lor şi jertfa lor să mustre lenevia şi negrija noastră, şi mustrarea aceasta să ne fie spre îndreptare.
Cerut-a oarecând Sfânta Maria Magdalena trupul Tău, zicând Grădinarului: „Doamne, spune-mi unde l-ai pus, şi eu îl voi lua”. Tot aşa noi cădem înaintea Ta, rugându-te cu zdrobire de inimă: „Doamne, arată-ne nouă unde se află sfintele moaşte ale mărturisitorilor Tăi, şi noi le vom cinsti pe ele cu evlavie”. Din pricina păcatelor noastre nu am fost vrednici să ne închinăm lor, dar ne rugăm Ţie, Doamne, să nu laşi trupurile robilor Tăi să zacă în uitare, ci scoate-le la lumină, pentru a primi închinarea cuvenită.
Ca închinându-ne lor cu evlavie, să ne putem bucura şi de cinstirea lor în Biserica Ta, după cum li se cuvine, împreună cu a cetelor de sfinţi mucenici şi mucenice. Şi împreună cu ei să aducem slavă, cinste şi închinăciune Dumnezeului cel în Treime lăudat, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin.