AL TREILEA MOTIV SĂ PICE USL. TRISTEŢEA TINERILOR

Ce poate fi mai trist în ziua de azi decăt să fii tânăr şi să nu ai nici o perspectivă, să ştii că toate visele tale se sfârşesc atunci când ar trebui să înceapă. Şi ce poate fi mai criminal decât să ai în mâini pâinea şi cuţitul acestui judeţ şi să nu dai o bucată de pâine tinerilor.  Şi întâietatea ar trebui să aibă cei deştepţi. Ialomiţa nu oferă de lucru nici oamenilor maturi cu familii, cu atât mai puţin tinerilor absolvenţi de studii superioare în ţară sau străinătate. Absolvenţii de Politehnică nu au unde se întoarce pentru că industria locală este destul de fragilă. Investitorii mult-doriţi aşteptaţi de autorităţi au vândut  o parte din fabrici la fier  vechi.  Absolvenţii de ştiinţe medicale sunt absorbiţi de Bucureşti. Absolvenţii de Economie iarăşi nu pot găsi loc în pleiada de societăţi comerciale minuscule.  Iar la absolvenţii de ştiinţe sociale, istorie, drept etc  nu se mai gândeşte nimeni, deşi unii dintre ei sunt chiar foarte buni, cu aptitudini clare spre cercetare. Locurile din învăţământ sunt puţine şi risipite iar în instituţiile de cultură nu se poate intra decât pe pile. Iar Bucureştiul le oferă, de multe ori, locuri de muncă sub nivelul lor de pregătire. Emigrarea  în Occident, iarăşi nu este o soluţie. Şi, de ce să emigreze? Cum a fost posibil ca ţara asta să aibă tinerii acasă zeci de generaţii şi acum, de 10-15 ani, să nu se mai poată? Nu explicaţiile ne interesează, ci vinovaţii.

Dacă  în sistemul bugetar din Austria, adică în  instituţiile  întreţinute din fonduri  publice, intră cei mai buni şi performanţi specialişti, în România şi mai ales în Ialomiţa, valorile sunt exact răsturnate. Voi da exemple din domeniul în care activez.  Fără exemple nu înţelegem amploarea fenomenului.  Direcţia pentru Cultură Ialomiţa nu are specialiştii pe care îi prevede funcţionarea instituţiei în sine. Dar de 16 ani de când stă pe scaunul ăla (1992-1996, 2001-prezent), fosta vicepreşedintă PSD, Elena Păcală nu a angajat nici un tânăr absolvent. Înţeleg că nu sunt fonduri, un an, doi, cinci dar nu… 15 ani. Este inadmisibil ca în atâţia ani să nu te preocupi de buna funcţionare a sistemului. Cultura funcţionează cu specialişti, nu cu aparate. Dacă nu îi ai, instituţia e moartă. Poate fi desfiinţată! Şi, asta în timp ce atâţia tineri cu studii superioare nu au un loc de muncă.

Reversul este că puţinii specialişti care mai sunt prin instituţii fac munca a trei, asta înseamnă risipire şi în final lipsă de performanţă, în ciuda condiţiilor bune de lucru pe care le ai. Ca să dau un exemplu. În ultimii 11 ani nici un tânăr ialomiţean absolvent  de studii superioare nu a fost angajat în muzeul judeţean în care lucrez. Nu se poate, nu sunt posturi! Dar s-a putut transformarea posturilor cu studii medii în studii superioare pentru absolvenţii SH de la Clubul Tineretului, în frunte cu contabila-şefă, aşa încât statul de funcţii să arate ţeapăn. In realitate sunt cinci specialişti. Unul e detaşat la Oraşul de Floci să facă pe ghidul, deşi e un muzeograf bun. Deci, au rămas patru. Altul colaborează şi cu Direcţia de Cultură, lipsită cu totul de specialişti. Deci, au rămas trei. Doi sunt foarte tineri (aduşi din alt judeţ, că deee…ialomiţenii sunt proşti). In fine, oamenii aceştia puţini  trebuie să acopere programul de cercetare, programul de expoziţii, programul de publicaţii, programul de prelucrare a patrimoniului mobil, inventariere, gestiune etc. Tot din lipsă de specialişti laboratorul de restaurare nu este acreditat, în timp ce în oraş sunt trei absolvenţi ale celor două facultăţi de restaurare din Bucureşti, dintre care facultatea de la UNARTE este cea mai bună din ţară.

Şi am convingerea că în toate instituţiile, aflate într-un fel sau altul în subordinea CJI, lucrurile stau  cam la fel.

Iar această stare de lucruri  nu este recentă, nu este o întâmplare.  Durează de ani de zile,   deci este o politică. Dacă victimele sunt tinerii ialomiţeni, responsabilii nu pot fi decât cei care gestionează posibilităţile economice, culturale, sociale ale acestui judeţ.  În primul rând, Consiliul Judeţean Ialomiţa condus de PSD.  Cel puţin din 2001, de când a pus gheara pe instituţiile de cultură, acestea sunt conduse de oamenii agreaţi de ei. Cu cât eşti mai nespecialist cu atât eşti mai bun, dacă ai doar liceul e perfect şi eşti angajat chiar şi în plină criză  economică pe un post călduţ. Şi nu glumesc! Am două exemple, dacă vreţi. Când am refuzat să mai  lucrez cu o astfel de fătucă pentru prostiile pe care le face, a dat directorul cu mine de pământ cât sunt eu de doctor în istorie, arheolog expert şi cercetător. Am fost ameninţată cu teancul de reclamaţii, cu preşedintele CJI, de parcă ardea muzeul. Ei i s-a spus blând şi calm: Staţi liniştită domnişoară, lăsaţi!                     Nu-i aşa, că e grotesc?

Sunt convinsă că astfel de stări de lucruri sunt şi în alte judeţe dar asta nu înseamnă că mai pot fi tolerate. Şi că circul din perioada electorală mai poate continua fără să le spunem pe nume. Avem obligaţia morală faţă de aceşti tineri cu aripile frânte.

3 thoughts on “AL TREILEA MOTIV SĂ PICE USL. TRISTEŢEA TINERILOR

  1. Este strigator la cer… Au inlaturat valorile ca sa aiba loc non-valorile pe care sa le poata duce de nas cu ajutorul castigurilor ilicite, nemuncite. Acest tip de politica s-a facut si inainte de 1989. Ce s-a schimbat in aceste practici? Nimic din contra, cred ca anii care au trecut au fost o prelungire a comunismului in caomportamente si si atitudini in special din partea statului. cu tristete, c.

  2. Azi am primit un email si ceea ce am citit m-a uimit.
    “Un antropolog le-a propus un joc, unor copii dintr-un trib african. A pus un coș plin cu fructe lângă un copac și le-a spus că cel care va ajunge primul va câștiga toate fructele.
    Când a dat startul pentru alergare, toți copiii s-au luat de mână și au alergat împreună, apoi s-au așezat să se bucure de premiu.
    Când i-a întrebat de ce au alergat așa, din moment ce unul singur ar fi putut câștiga toate fructele, i-au răspuns: – Ubuntu*… Cum ar fi putut fi unul dintre noi fericit, dacă toți ceilalți ar fi fost triști?
    c.
    * Ubuntu – un cuvânt vechi african, concept-bază a culturii Xhosa, însemnând „omenie faţă de ceilalți (semenii noștri)”. Se poate traduce prin „eu sunt ceea ce sunt datorită a ceea ce suntem noi toți””

  3. Da, Cristina, ai perfectă dreptate. Diferenţa dintre noi şi africanii din exemplul tău se numeşte cultură. Africanii aparţineau unei culturi care le ţinea loc de civilizaţie, de relaţii sociale etc. şi care le oferea răspunsuri la toate. Noi am pierdut această cultură şi dacă ne lepădăm şi de creştinism, rămânem cu totul aculturali.
    cu drag şi tristeţe,
    emilia

Leave a Reply to cristina Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>