PROIECT FINANŢAT DE MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

RAPORT PRELIMINAR AL SĂPĂTURILOR ARHEOLOGICE DIN AŞEZAREA MEDIEVAL-TIMPURIE  (SEC. VIII-XI) DE LA VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA (jud. Ialomiţa) din anul 2012

Proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Dr. Emilia Corbu

 Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa)-cod sit-94802.01- au  fost efectuate pe baza autorizaţiei de săpătură nr.63/2012,  în perioada 6 august-29 septembrie 2012 şi  coordonate de dr. Emilia Corbu, responsabil ştiinţific de şantier. Au fost angajaţi un număr de 16 lucrători zilieri. Au fost aprobate fonduri din partea Muzeului Judeţean Ialomiţa şi a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural Naţional. A fost cercetată o suprafaţă de 159 mp la o adâncime de 1m şi s-a ajuns la adâncimea de 2 m pe suprafaţa SH c.16-c.20

Obiectivul principal al campaniei a fost investigarea unui fossatum unic până în prezent în aşezările medieval-timpurii de la nordul Dunării. In acest scop au fost trasate următoarele secţiuni şi casete:

SG c.11-c.15 ( 10 x 1,5 m) pentru investigarea zonei aflate în faţa şanţului de apărare.

SH (40 m x 2 m) pentru investigarea zonei aflate în spatele şanţului, deci a zonei apărate de şanţ, precum şi a orientării şi formei întregului complex (fig.1).

Cas. A 46, A47, A48, A49 ( 4 x 4 m fiecare) pentru cercetarea integrală a unor complexe aflate în spatele şanţului.

Deasemenea am continuat cercetarea în casetetele A 42 şi A 43 deschise în campania precedentă şi în care ne-am adâncit pentru a surprinde orientarea şanţului.

Au fost cercetate integral  următoarele complexe:

1)       locuinţă adâncită medieval-timpurie (SH c.1-c.3-Cas. A 48), devenită în planul aşezării Bordeiul nr. 11

2)      locuinţă adâncită medieval-timpurie (SH c.6-c.8-Cas. A 46) devenită în planul aşezării Bordeiul nr. 12.

3)       cuptor menajer medieval-timpuriu ( SH 1-2) devenit în planul aşezării Cuptorul menajer  nr. 9

4)      cuptor menajer medieval-timpuriu ( SH. 13, Cas. A 49) devenit în planul aşezării Cuptorul menajer nr.10.

5)      groapă medieval-timpurie cu funcţionalitate neprecizată(Cas. A 46, carou 2-3)

6)      Fossatum-ul a fost cercetat integral pe SH c.13-15) şi de-a lungul profilului nordic pe SH c.16-20.

Au fost doar intersectate şi cercetate parţial următoarele complexe aflate în faţa fossatum-ului:

7)      locuinţă getică adâncită (SG c.11-12)

8)      Complex nedeterminat (SG c.13-15)

Documentaţia constă în: carnet de şantier completat zilnic, circa 500 de fotografii digitale, un număr de 33 de desene pe hârtie milimetrică reprezentând planuri şi profile, etape de lucru şi desene finale, circa 250 de pungi de material ceramic selectate pe carouri şi secţiuni. In prezent materialul documentar se află în lucru.

FOSSATUM (SH. C.15-C.19)

Deşi a fost obiectivul principal al campaniei, complexul a fost cercetat doar spre finalul perioadei de săpături şi aceasta datorită  faptului că situl arheologic se află în exploatare agricolă, vinovată de această situaţie fiind Direcţia pt. Cultură Ialomiţa. Aşa că am aşteptat recoltarea sorgului petrecută la începutul lunii octombrie.

Detalii stratigrafice. Acest şanţ este unic în aşezările de la nordul Dunării, aşa că a fost cercetat cu toată atenţia.Au fost trasate două secţiuni paralele SG ( în 2011, 2012) şi SH (2012) aflate la 15 m distanţa în partea vestică a aşezării, orientate E-V.

SG avea dimensiunile de 30 m x 1,50 m şi SH avea 40 x 2 m. Au fost împărţite în carouri de 2 m. Prima constatare importantă a fost că şanţul este rotund, arcuindu-se spre vest, aşa se face că apare pe traseul SG în carourile C.5-C.10 şi pe SH în carourile C 15-C19. Arcuirea se surprinde exact pe profilul sudic al Cas. A 42- Cas. A43 aflate între cele două secţiuni.Orientarea  şanţului este NE-SE.

Pe traseul SH şanţul are formă albiată şi coboară în trepte de la -1,20 (c.15) la -1,75 (c.16-c.19) urcând iarăşi la -1,20 (c.20). Lăţimea totală a şanţului era de 11,70 m, iar lăţimea la adâncimea maximă era de 7 m (fig.2 a,b). La fel ca şi pe traseul SG, a fost găsită la marginea interioară a şanţului o groapă de par cu diametrul de 0,40 ceea ce ne indică o palidadă simplă de stâlpi groşi  din lemn ce delimita complexul de o parte şi alta.

Spre deosebire de SG unde adâncimea este doar de 1 m, pe SH adâncimea maximă este de 1,75 m (fig.2b), ceea ce ne sugerează fie că săparea şanţului a fost la un moment dat abandonată, fie spre final şanţul era mai puţin adânc.

Constatarea cea mai importantă însă este aceea că acest fossatum este unul şi acelaşi complex cu şanţul de apărare cercetat în anii anteriori pe SE/ 2006 şi SF/2007 unde avea adâncimea de 2 m şi aceeaşi formă rotunjită. Că este acelaşi şanţ o dovedeşte şi sedimentul brun-negricios, afânat, untos. Deosebirea este că pe SG şi SH se află în imediata vecinătate a zonei de locuire şi din acest motiv are un inventar divers provenit de la resturile menajere ale celor două faze de locuire ulterioare şanţului. Acest aspect a influenţat şi situaţia stratigrafică. Astfel că pe SE şi SF se conturează la –o,30 m în timp ce pe SH apare  la -0,40 sub o fază de locuire medieval-timpurie.

Inventarul şanţului este destul de bogat şi constă din fragmente ceramice din pastă nisipoasă, pastă cenuşie şi caolinoidă precum şi alte piese din os şi metal care se află în lucru. Au apărut destul de multe oase fragmentare de animal, pietre, paiantă şi alte resturi de construcţii.

COMPLEXE AFLATE ÎN SPATELE ŞANŢULUI DE APĂRARE

BORDEIUL NR. 11 (SH c.1-c.3-Cas. A 48)

Dimensiuni şi orientare.

Are plan patrulater de 4,50 x 4 m, orientat NE-SV, cu podeaua de -1,38 m (fig.3). Intrarea se afla pe latura de SE şi cobora în trepte la -0,79, -1,15, -1,29. Pe podea se aflau patru gropi de par, provenite probabil atât de la bordei cât şi de la cuptorul menajer care l-a suprapus. Avea un cuptor cotlonit în colţul estic, oval, de 1,50 x 1,20 m şi cu vatra la -1,13 m. Patul de ardere al vetrei, gros de 8 cm,  rezultase în urma folosirii îndelungate atât în cadrul bordeiului cât şi a cuptorului menajer ulterior.

Detalii stratigrafice

S-a delimitat la -0,43 cm de la nivelul actual al solului ca o serie de lentile de pământ galben amestecat cu brun, paiantă şi material arheologic. In centru sedimentul era brun-cenuşiu amestecat cu arsruă şi paiantă. Situaţai stratigrafică inedită constă în aceea că această locuinţă a fost suprapusă de cuptorul menajer nr. 9 care i-a folosit parţial groapa şi cuptorul (fig.4). Bordeiul se afla acoperit cu un strat gros de pământ galben de 0,30-0,40 m  surprins pe aproape toată suprafaţa între -0,90-1,20 m. In SH c.3, mantaua de pământ glaben începe de la -0,70 m.Cam de pe la -1,13 m am intrat în sedimentul propriu-zis al locuinţei care era brun-maroniu, f. afânat cu pelicule negricioase (fig.5). Podeaua se afla la -1,30 -1,38 din pământ bătut. Este a doua locuinţă de pe Popina- Blagodeasca care a fost acoperită cu pământ galben, ceea ce ne sugerează o reamenajare a ariei de locuire, o fază de locuire nouă survenită la scurt timp după dezafectarea fazei anterioare

Inventarul bordeiului a fost sărac. Materialul arheologic se află în lucru. Stratigrafic propunem o datare de sec.VIII-IX d. Chr.

BODEIUL NR. 12 (SH c.6-c.8-Cas. A 46)

Dimensiuni şi orientare

Plan pătrat de 4 x 4 m, orientat NE-SV. Podeaua se afla la -0,95 m. Cuptorul era cotlonit parţial în colţul vestic şi se prelungea cu o vatră lutuită în faţă spre interiorul locuinţei (fig.6). Vatra era rotundă cu diametrul de 1 m.  Toată latura de NV a cuptorului era arsă, arsură ce se întindea şi pe podea, ceea ce ne sugerează distrugerea acestei locuinţe prin incendiu (fig.7).

Detalii stratigrafice.

S-a delimitat la -0,30-0,35 m ca un sediment brun-maroniu, afânat cu lentile de pământ galben, cărămidă, chirpic, arsură, material arheologic divers. O groapă de doar    –o,60 m aflată pe colţul nordic ne sugerează consolidarea pereţilor locuinţei cu tălpici de lemn. Materialul arheologic se află în lucru. Stratigrafic însă bodeiul se datează în sec. IX-X.

CUPTORUL MENAJER NR.9 ( SH, C.1-2)

Aşa cum arătam la stratigrafia bordeiului nr. 11, acest complex a folosit parţial bordeiul. Cei care au amenajat cuptorul menajer  au acoperit cu pământ galben bordeiul cam până la -0,70-0,80 m şi  i-au păstrat cuptorul. A rezultat o amenajare uşoară pe stâlpi de lemn ale căror gropi se mai observă pe podeaua bordeiului (fig.8). Noul complex se delimita la -0,30 -0,40 m de la nivelul actual ca un sediment gri-cenuşos, foarte afânat, cu pigmenţi de pământ galben, cenuşă şi arsură. Groapa de acces avea dimensiuni de 2,50x 2,50 m cu adâncimea de -0,82 m, orientat NE-SV cu cuptorul la E. Vatra   păstra aceleaşi dimensiuni de 1,50 x 1,20 m.

Majoritatea cuptoarelor menajere de la Vlădeni-Popina Blagodeasca au intersectat şi folosit parţial bordeiele din faza anterioară.

Inventarul, destul de sărac, se află în lucru.

CUPTORUL MENAJER NR.10 ( SH. C.13- Cas. A 49)

S-a conturat la – 0,30 m ca un sediment brun-negricios, foarte afânat, pe alocuri grăunţos cu lentile de cenuşă. Este compus dintr-o groapă de acces  (oarecum trapezoidală cu colţuri rotunjite, de 2,50 x 2 m şi adâncă de -1,29 m) şi o vatră. Intregul complex avea dimensiunile de 4 x 2,50 m.  Intrarea se afla pe latura de NV aşa cum ne sugerează o treaptă aflată la -0,92 m. Vatra era cotlonită în colţul nordic, era rotundă cu diametrul de 1,50 m şi avea adâncimea de -1,21 m (fig.9). Patul de ardere al vetrei avea grosimea de 9 cm şi sugerează o utilizare îndelungată.

Pe capătul SE al gropii de acces se aflau patru gropi de pari, adânci de -1,43 care par să nu aibă legătură cu complexul. Posibil să provină de la palisadă dintr-o altă fată de locuire.

GROAPĂ CU FUNCŢIONALITATE NEPRECIZATĂ (Cas. A46, c.2-3)

Aproape de centrul bordeiului 12,  sedimentul era negricios, afânat, grăunţos şi provenea aşa cum vom vedea de la o groapă care perfora podeaua bordeiului. Diametrul acesteia era de 1,50 x 1,20 m. Fundul cobora în pantă de la -1,27 la -1,43 m. Având în vedere adâncimea mică a gropii faţă de podea rezultă că groapa nu aparţinuse bordeiului ci era ulterioară.

COMPLEXE AFLATE ÎN FAŢA ŞANŢULUI DE APĂRARE

Pentru a investiga această zonă, în acest an am prelungit secţiunea SG cu încă 10 m (fig.10) şi am constatat că stratigrafic avem altă situaţie:

a)      stratul  medieval timpuriu este foarte subţire deşi materiale arheologice medieval-timpurii apar atât în stratul arabil cât şi în strat până la aproape -0,30 m. Sub stratul medeival-timpuriu se află un strat antic caracteriazt de un sediment gri-cenuşiu, foarte afânat, cenuşos. In acest strat am intersectat două complexe pe care le-am cercetat parţial. Este vorba de o locuinţă  care apare pe SG c.11-c.12, caracterizată de multă cenuşă şi arsură şi care se adânceşte până la -1,40 m. Acest complex a fost distrus parţial de şanţul de apărare şi de amenajările pendinte acestuia.

b)      In SG c.14-15 apare un alt complex nedeterminat încă, adâncit până la 1 m, posibil o altă locuinţă (fig.11).

Concluzii.

Campania din anul 2012 ne-a prilejuit importante precizări stratigrafice cu privire la evoluţia aşezării. Complexele apărute pe traseul SH constituie un veritabil ,,sandwich stratigrafic,, care confirmă existenţa mai multor faze de locuire, din care evidente în situaţia de faţă sunt doar trei. Prima situaţie de acest gen a mai apărut cu ani în urmă pe traseul Cas. B7-B10, unde au fost surprinse patru faze de locuire. Atribuirea complexelor pe faze de locuire va fi posibilă după examinarea întregului material arheologic descoperit.

,,Fossatumul,, este de fapt un şanţ de apărare, descoperire unică până în prezent în aşezările de la nordul Dunării. Face parte din cea mai veche fază de locuire. Nu excludem posibilitatea ca aşezarea medieval-timpurie în faza finală să se fi extins şi pe grindul vestic, adică dincolo de limitele trasate iniţial de şanţ.

Locuinţele şi cuptoarele menajere medieval-timpurii cercetate în spatele şanţului se adaugă celor din anii anteriori şi configurează o aşezare de mari dimensiuni.

Lista planşelor

Fig.1-Şanţul de apărare- inceputul lucrărilor

fig. 2b. Şanţul de apărare-profil nordic (SH c.15-20)

Fig.3 Bordei 11-vedere generală

fig.4-Cuptorul bordeiului nr.11

Fig.6 Planul bordeiului nr.12

Fig.8- Cuptorul menajer nr.9

Fig.9- Planul cuptorului menajer nr.10

Fig.10 Vedere generală a SG c.11-15

 

 

 

6 thoughts on “PROIECT FINANŢAT DE MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

  1. Emilia, uite ce am primit recent din USA cand am postat pe facebook stirea semnata de dl Roncea. http://www.smithsonianmag.com/history-archaeology/gobekli-tepe.html#ixzz2B7n6zdDX. Nu inteleg de ce intantind dansii asa de mult incolo spre 8000 scirerea sumeriana in timp ce in materialele scrise pe tema Tartariei arata ca scrierea este undeva la 4-5000 de ani. Cum se explica aceste neconcordante, de ce apar ele? imi raspunzi cand vei avea ragaz mai mult nu e urgent! Doamne ajuta!

  2. Mulţumesc mult dragă Cristina pentru toate trimiterile.
    Nu sunt specialistă în neolitic dar ştiu că datările lor au fost modificate de mai multe ori. De pildă, datările cu C14 recalibrat dau diferenţe de aproape 1000 de ani. Scrierea documentată pe artefactele sumeriene a fost datată şi după alte descoperiri. Ei aveau un context arheologic care le-a permis acest lucru. Acolo au fost cercetate oraşe întregi, au o stratigrafie arheologică, o sumedenie de alte date. La noi, deşi cercetările pe siturile neolitice sunt avansate, nu au totuşi amploarea acelora. Cred că şi aceasta este o problemă care modifică mult datările.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>