Ieri a avut loc la Muzeul Judeţean Ialomiţa vernisajul expoziţiei de artă decorativă ,,Păsări şi Flori,, semnată de Ilinca Damian. Deschiderea a fost onorată de prezenţa doamnei prof. univ. dr. Doina Păuleanu, istoric şi critic de artă care cu bonomia recunoscută, eleganţa frazei şi profunzimea gândirii a apreciat în cuvinte frumos meşteşugite preferinţa tinerei artiste pentru arta medievală, tematica aleasă şi echilibrul artistic, susţinându-i astfel din toată inima debutul expoziţional.
,,Ilinca Damian expune la Muzeul Județean Ialomița „Păsări și Flori”, în tehnica tempera pe lemn, la care face recurs firesc, pentru că în lumea semnelor și insemnelor medievale pe care le frecventează, le actualizează și le transformă creator, aceasta și-a dovedit exemplar virtuțile (și o parte din servituți).
Pornind de la ideea „că omul a uitat cum să fie frumos, luminos, colorat și bun”, tânăra artistă ne propune căi pentru această redescoperire; și dacă subscriem entuziast la formele alese pentru atare terapie sufletească, ne manifestăm totuși unele îndoieli asupra posibilei lor eficacități (dar aceasta nu este, desigur, decât o problemă de vârstă).
Și pentru că nu este rău sau prea târziu să încercăm această schimbare la fața colectivă, considerăm că expoziția de față poate constitui îndemnul necesar.
dr. Doina Păuleanu
Trăim o epocă paradoxală. Deşi numărul artiştilor plastici este destul de mare şi creaţiile artistice întrunesc un volum imens totuşi la nivelul marelui public, nu se observă acest lucru. In casele şi garderobele naostră este foarte puţină artă. Totul este cenuşiu. Ne îmbrăcăm în culori terne, casele sunt aproape lipsite de orice decoraţie. Acest lucru se datorează faptului că arta a devenit ,,artă pentru artă,,. Intre artistul contemporan şi meşteşugarul medieval este o deosebire esenţială. Artistul de azi se exprimă pe sine şi atunci toate creaţiile artistice au o notă personală neînţeleasă uneori de restul lumii. Prin urmare, omul simplu nu se regăseşte în arta contemporană. Oamenii nu se mai înţeleg prin cuvinte darămite prin imagini. Meşteşugarul medieval prefera să fie de multe ori un anonim însă arta sa oglindea o întreagă mitologie cunoscută de toţi. Prin urmare arta sa era pe înţelesul tuturor şi prin urmare îşi găsea locul pretutindeni, pe stâlpii porţilor, pe mobilier, pe lăzile de zestre, în cărţile de cult împodobind literele de început. In decoraţia straielor populare pline de păsări şi flori.
Prin urmare arta a fost înţeleasă atât timp cât a exprimat adevăruri universale: frumuseţea creaţiei, lupta dintre bine şi rău, victoria adevărului. Atunci când artistul s-a exprimat pe sine arta a devenit un monolog. Sper însă ca această expoziţie să vă invite la un dialog cu arta istorică, atât în forma ei elevată de atelier cât şi în forma rustică. Şi Ilinca s-a străduit să surprindă simplitatea unor tablouri ţărăneşti atât prin culoare, tuşă cât şi ornament. Dar mai ales s-a străduit să redea rigoarea tehnicii picturii în tempera pe lemn.
dr. Emilia Corbu
