Despre relevanţa cuptoarelor menajere în aer liber din aşezările medieval-timpurii (sec.IX-XI)

Dacă spui unui om că ai descoperit un cuptor menajer de acum o mie de ani nu va înţelege mare lucru. Şi, pe bună dreptate! În arheologie mult mai importantă decât descoperirea este interpretarea rezultatelor. Aflăm zilnic de descoperiri arheologice dar nu ştim ce importanţă au acestea sau ce loc pot ocupa în istorie. Majoritatea oamenilor se limitează la expresia: ,,i-auzi dragă, şi atunci trăiau oameni,,. Interpretarea fiecărei descoperiri presupune un studiu comparativ. De pildă pentru cele 10 cuptoare menajere descoperite de mine la Vlădeni-Popina Blagodeasca am elaborat un mic studiu pe care îl redau mai jos. Acesta în afară de celelalte etape ale cercetării adică: raportul arheologic preliminar, prelucrarea inventarului, articole etc. u

Despre relevanţa cuptoarelor menajere în aer liber din aşezările medieval-timpurii (sec.IX-XI) Dr. Emilia Corbu Prin cuptoare menajere în aer liber înţelegem cuptoarele aflate în afara locuinţelor. România este o ţară în care formele de relief se află într-o proporţie echilibrată de aproximativ 30% munte, 30% deal şi 30 % câmpie. In secolele VIII-XI a fost locuită îndeosebi partea de câmpie din Sudul României, Estul Moldovei şi Vestul Transilvaniei, regiuni unde s-au descoperit câteva sute de aşezări şi necropole. Doar o mică parte au fost cercetate sistematic şi într-o şi mai mică măsură cercetările au fost exhaustive. Relieful acestor regiuni este stepa şi silvo-stepa. În unele aşezări s-au descoperit o serie de cuptoare menajere localizate în afara locuinţelor. Caracteristici Prin cuptor înţelegem construcţia compusă din vatră cu boltă la care se adaugă elemente de acces, adică groapă de acces sau trepte. Cuptorul cu groapă de acces este cel mai răspândit. Din catalogarea a 43 de complexe publicate cu toate datele lor se observă faptul că sunt contruite la fel atât în Moldova, în Muntenia şi în Dobrogea. In Crişana s-au descoperit cuptoare cu trepte de acces, înrudite cu vetrele în groapă. Tehnica de construire a cuptoarelor este aceeaşi în toate aşezările. Se săpa o groapă patrulateră, trapezoidală sau ovală, adâncă de aproximativ -0,80 m de la nivelul actual al solului şi cu dimensiuni în medie de 2 m x 3 m. Pereţii erau puţin înclinaţi iar pe una din laturile scurte se aflau trepte. În peretele gropii se cotlonea cuptorul propriu-zis a cărui vatră era înălţată cu 10- 15 cm faţă de fundul gropii. Vatra cuptorului era rotundă sau ovală cu diametrul cuprins între 1 m – 2,20 m (fig.2). În general vatra părea să aibă formă de potcoavă pentru că era întărită pe lateral cu bucăţi de cărămidă sau pietre. Uneori în aceeaşi groapă se aflau cotlonite două cuptoare (de pildă la Dridu -cuptorul nr. 5) sau chiar trei la Mihai Bravu (C1, C3), dar nu toate din aceeaşi fază. Vatra cuptorului era puternic arsă, având un pat de ardere de 5-7 cm grosime. O parte din cuptoare aveau sub vatră un strat de cioburi, cum este cuptorul nr. 8 de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa). Bolta cuptorului avea o înălţime medie de 0,65 m (de pildă la Bucov-Rotari un cuptor a cărui boltă s-a păstrat în întregime). Stadiul actual al cercetărilor Stadiul cercetărilor aşezărilor medieval-timpurii este departe de a fi mulţumitor dacă ţinem seama că din cele peste 80 de aşezări cercetate doar în sudul României (unde situaţia este cea mai bună) într-un număr redus s-au făcut cercetări sistematice şi într-un număr şi mai mic aceste cercetări au fost exhaustive. Poate de aceea doar în şase localităţi s-au descoperit cuptoare menajere în aer liber şi au fost suficient de bine studiate şi publicate pentru a ne contura o imagine asupra caracteristicilor lor. Deşi s-a acordat importanţă doar cuptoarelor meşteşugăreşti, cuptoarele menajere au şi ele relevanţa lor iar Ghenuţă Coman a consacrat un studiu cuptoarelor din Moldova . Intr-o sinteză a acestei culturi pe teritoriul Transilvaniei, Călin Cosma le menţionează ca fiind descoperite în mai multe aşezări cercetate parţial. Deşi prezenţa gropii de acces era menţionată doar într-un singur caz, dimensiunile vetrei ne arată faptul că sunt acelaşi tip constructiv . Tot cuptoare menajere par să fie şi trei din cele patru cuptoare de ars ceramica cu groapă de acces descoperite la Sânnicolaul Mare . In Crişana cuptoare menajere apar şi în secolele X-XIII . In sudul României, cuptoare s-au descoperit la: Dridu , Bucov , Brăneşti-Vadu Anei , Vlădeni- Popina Blagodeasca , Căscioare şi Mihai Bravu (jud. Tulcea) . Asemenea cuptoare apar şi în aşezările cu caracter cvasi-urban din Dobrogea, aşa cum dovedesc cercetările de la Dinogeţia şi Capidava . Sunt însă şi cazuri în care astfel de complexe au fost interpretate şi publicate drept bordeie. O astfel de situaţie găsim la Feteşti-Vlaşca (jud. Ialomiţa) unde trei din bordeiele publicate, destul de lapidar, sunt de fapt cuptoare, mă refer la B5, B8, B15 . Din desenul publicat se observă că B5 constă de fapt din trei cuptoare cu gropi de acces, din care două se intersectează (fig.1). Acelaşi lucru se observă şi din desenul celorlalte două.datorită dimensiunilor lor unele au fost publicate drept cuptoare de olar deşi nu aveau cameră de ardere şi alte elemente specifice. Este cazul unui cuptor cu trei vetre din faze diferite de la Dinogeţia, interpretat ca un cuptor de olar deşi în jur nu există nici un element care ar indica un atelier . (va urma)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>