ISTORIE ŞI POLITICĂ. ROESLER, ROLLER, CHRZANOVSKY
Fondul problemei
Mulţi se întreabă de ce m-am agitat aşa de mult cu privire la proiectul ICR ,, România Medievală,, aşa că le răspund pe scurt. Formula în care este prezentat, foarte apropiată de imaginea pe care Europa o doreşte României, este una cu implicaţii politice. Şi acest demers de a ţese teorii istorice necesare la un moment dat, nu este singular, are antecedente cu consecinţe grave până azi. Mă refer la celebra ,,teorie a lui Roesler,, şi la teoria slavismului în etnogeneza românească, teorie susţinută în special de ,,manualul lui Roller,,. Ambele au apărut în momente politice tulburi şi s-au bucurat de o puternică susţinere politică. Primul din partea istoriografiei maghiare, al doilea din partea conducerii Partidului Comunist. Un studiu recent al lui Andrei Măgureanu redă exact condiţiile în care teoriile lui Roller erau impuse comunităţii ştiinţifice în anii 50.
Ambele teorii erau necesare conducătorilor vremelnici ai românilor. Teoria lui Roesler a apărut pe fondul afirmării naţiunii române în Transilvania. Teoria lui Roller a apărut pe fondul ocupaţiei sovietice.
Ambele tratau etnogeneza românească. Roesler a elaborat teoria migraţiei românilor de la sudul Dunării la nordul Dunării. Roller impunea rolul slavilor în etnogeneză.
Primul efect a fost împărţirea istoricilor în două tabere, pro şi contra. Al doilea efect a fost altoirea pe trunchiul lor a altor idei şi ipoteze. S-a pierdut o grămadă de timp. S-au scris sute de pagini. Au curs râuri de cerneală. Împotriva teoriei lui Roesler s-au ridicat aproape toţi istoricii români, de la Densuşianu la Iorga şi care au adus în contrapondere teoria autohtoniei românilor. Creaţiile lui Roller au fost mai subtile. S-au infiltrat în istorie, arheologie, lingvistică. Nu voi intra aici în discuţiile, teoriile şi ipotezele ştiinţifice aruncate de o parte şi alta în focul confruntărilor
Proiectul ,,România Medievală,, dezvoltă haotic tema migraţiilor la care adaugă o parte din slavismele lui Roller, în special extinderea Primului Ţarat Bulgar la Nordul Dunării cu implicaţii politice şi spirituale, inclusiv de organizare bisericească. Noutatea pe care o aduce este ,, mozaicul de populaţii,,. Şi, la fel ca cele anterioare este susţinut de sus, de Institutului Cultural Român şi încredinţat unui necunoscut cercetării istorice româneşti.
Explicaţii pe foarte scurt
Către urmaşii lui Roesler
Pentru mine lucrurile sunt foarte limpezi. Teoria migraţionistă a lui Roesler cade din simplul motiv că nici un izvor istoric nu atestă o migraţie a vlahilor. Istoria menţionează două tipuri de migraţii: o migraţie a popoarelor specifică evului mediu-timpuriu şi o migraţie a persoanelor întâlnită mai ales în evul mediu-târziu. Toate migraţiile popoarelor sunt menţionate documentar. Efectul lor a fost crearea unor state: avar, bulgar, maghiar, statele slave. Migraţia persoanelor a dus cel mult la colonizări de sate sau microregiuni.
Nu doar că o migraţie de proporţii a vlahilor nu este atestată ci, mai mult, un cronicar de pe la 1300, e vorba de Laonic Chalcocondil scrie că din Dacia până în Pind trăieşte un popor numeros numit vlahi. Şi adaugă el că nimeni nu poate să spună dacă au venit unii la alţii. Cu alte cuvinte Laonic infirmă orice migraţie, de la nord la sudul Dunării sau invers. Şi cronica de care vorbesc datează exact din perioada în care Roesler situează, fără probe, migraţia vlahilor după marea invazie tătară din 1241.
Către Roller/ Chrzanovsky
Cât despre extinderea Primului Ţarat Bulgar la Nordul Dunării trebuie să vă spun că pe lângă seria argumentelor contrare aduse de-a lungul timpului am adus şi eu argumente de ordin geografic prezentate în Sesiunea Internaţională de la Pliska (Bulgaria) în anul 2009. Am arătat că un stat lipsit de flotă cum a fost Bulgaria în sec. IX-X nu ar fi putut să se extindă de o parte şi alta a celui mai mare fluviu din Europa, Dunărea, a cărei albie majoră avea lăţimea cuprinsă între 4-12 km. Am argumentat cu hărţi istorice, arheologice şi studii geografice. De aceea nici Imperiul Roman, nici Imperiul Bizantin şi nici Imperiul Otoman, state deţinătoare de flote nu s-au extins la nordul Dunării Inferioare care are o lungime de 900 km. A trece Dunărea pe la vaduri e una, dar să stăpâneşti o ţară de o parte şi alta a Dunării, fără să ai flotă, este imposibil. Şi, mai ales să scrii că bulgarii au stăpânit cetăţile de la Dunăre între 681-971, e o gogomănie. Cu ce le apărau împotriva unui eventual atac de pe Dunăre? Vorbim despre o perioadă în care războaiele erau frecvente.
Că aşa au stat lucrurile o dovedeşte şi unul dintre puţinele izvoare istorice pe care ei îşi ţes teoria şi care vorbeşte de Bulgaria de la Nordul Dunării. Voi intra în detalii. Sunt picante!
Leo Gramaticul poveşteste cum în vremurile lor de glorie, pe la 814, bulgarii au atacat Adrianopolul şi au luat 12 000 de prizonieri, bărbaţi, femei şi copii pe care i-au colonizat pe malurile fluviului Dunărea. Doar că macedonenii au cerut ajutor de la împărat care a trimis corăbii să îi ia şi să îi aducă acasă. Când corăbiile au sosit ca să îi îmbarce, bulgarii au aflat că le pleacă prizonierii, dar nu au putut trece Dunărea să îi oprească. În disperarea lor au cerut ajutor la unguri aflaţi pe atunci în Atelkuz. Hunii, cum îi menţionează izvorul, au venit cu mulţimi nenumărate să le oprească îmbarcarea. Macedonenii s-au pregătit de război. Trei zile a durat lupta şi în ziua a patra au reuşit să urce pe corăbii. Un stol condus de Leon a mai luptat o zi şi după ce şi aceştia au urcat în corăbii expediţia de recuperare s-a întors victorioasă în Bizanţ unde au fost felicitaţi de împărat.
Şi asta a fost toată ,,Bulgaria de la nordul Dunării,,. Să faci din asta un stat fabulos de la Carpaţi la Balcani e totuşi…cam prea multă fantezie.
Chiar şi în timpul gloriosului ţar Simeon lipsa flotei le-a creat probleme. Când a atacat Constantinopolul, Simeon a cerut sprijin ruşilor care au venit cu o întreagă flotă de …monoxile. Cred că a fost o imagine foarte exotică pentru bizantini să vadă Bosforul plin cu monoxile ruseşti. Doar că acele bărci, destul de interesante de altfel, sunt ambarcaţiuni de transport nu de luptă. De regulă, ruşii luptau pedestru. Nu a mai fost cazul. La apariţia triremele bizantine purtătoare de ,,foc grecesc,, un foc care ardea pe apă, monoxilele s-au retras rapid. Era pericol de incendiu. Episodul s-a încheiat trist pentru Simeon. Insă visele lui glorioase au secătuit Bulgaria care în 971 este cucerită de către bizantini şi istorica provincie Moesia este reorganizată în temă.
Cât priveşte apartenenţa teritoriilor nord-danubiene de structura bisericească bulgară e iarăşi o poveste lungă. După creştinarea lor la 865 bulgarii au opus rezistenţă creştinismului mergând până la o mare răscoală anticreştină în 902 condusă de chiar Vladimir, fiul ţarului Boris-Mihail. Păgânii au fost învinşi. Lui Vladimir i s-au scos ochii. 20 de familii aristocratice bulgare-vechi au fost trecute prin sabie cu copii cu tot. Capitala a fost mutată de la Pliska la Preslav. În concluzie, creştinarea bulgarilor a fost un proces dificil. Nici vorbă să creştineze ei pe alţii. Mă auzi, Chrzanovsky? Mai ia, frate, lăbuţa de pe telefon şi citeşte izvoarele bizantine!
Fireşte că argumentele mele pot continua. Dar, mă opresc aici. Sper din toată inima ca teoria ,,mozaicului de populaţii,, să se ofilească în broşurica publicată. Dar, dacă se continuă promovarea de sus, diseminarea în mediu diplomatic, s-ar putea să se impună.
Chère Madame,
Je me réjouis de lire tant de commentaires constructifs émanant d'une collègue, commentaires qui seront certainement tenus en compte par les Académiciens et les Professeurs chargés du catalogue scientifique de l'exposition.
En effet, comme ce fut le cas pour "L'art néolithique en Roumanie" que j'ai eu l'honneur de diriger (1200 chefs-d'oeuvre de 34 musées, présentés en Suisse dans une exposition inaugurée en 2008 à Olten par le Président de la Confédération et visitée par le gouvernement suisse in corpore, une première historique), ce sont les spécialistes des musées impliqués ainsi que les universitaires les plus éminents du pays qui élaboreront les textes de la manifestation.
En ce qui concerne votre ton, vos expressions du type "Mai ia, frate, lăbuţa de pe telefon"; "proiecte păduchioase" etc., ils sont tout simplement incompatibles avec le statut qui est le vôtre, celui de spécialiste reconnue dans son domaine.
Pour ne pas mentionner les aberrations concernant le budget de l'exposition, tout comme les intentions "idéologiques" que vous me prêtez.
Il est tellement plus facile de cracher dans la soupe que d'aider à construire…
Dr. Laurent Chrzanovski
Chercheur Associé à l'UMR 5140 du CNRS
Membre d'Honneur du Musée National d'Histoire de la Transylvanie
Noi, romanii, le stam in gat atat maghiarilor cat si rusilor. Evreii si-au dorit Basarabia si au lucrat si luicreaza din rasputeri impotriva noastra ca popor. Pentru cei care nu stiu istorie iata un eseu care ar putea sa le deschida ochii sau dorinta de a afla din alte surse decat cele evreiesti adevarul despre istoria poporului roman: http://paulgoma.free.fr/dl_links/publicistica/saptamana_rosie.php
Fandoseala cu limbajul academic nu face decat sa ascunda fondul alterat, nociv a celor sustinute de acest domn, Chrzanovski, de fapt un Crijanovski, cum mai exista si printre romani. E un nume comun prin Polonia si, in special, in zona central-europeana. Problema este cine-l plateste!? De fiecare data, nulitatile de genul acesta se ascund in spatele asa-zisului limbaj academic, o formula retorica la fel ca si cea mai nervoasa, indignata, a celui ce observa golania care se ascunde in spatele acestui limbaj. Cat despre scuipat si constructie, ce sa mai vorbim! Intrebarea este, pentru cine construieste/face ceea ce face? Sa nu spuna ca se sacrifica pe altarul stiintei, ca chiar merita sa fie injurat. Si pana la urma, cine scuipa in supa?
Stimată doamnă Emilia Corbu,
M-aş bucura dacă aş putea să găsesc disponibilă pe web comunicarea dumneavoastră privitoare la extinderea Primului Ţarat Bulgar. Argumentele arătate mi se par foarte interesante. Am aflat că şi Petre Diaconu a scris despre problema extinderii acestui stat. Vă spun cu regret că, dacă în istorie se vorbeşte deja de ani buni, lingviştii încă nu au aflat de asta…
@ Dr. Laurent Chrzanovski:
Este cumva expresia 'a scuipa in supa', fie si spusa in limba franceza, una civilizata?
Desi pozati in om fin, sinteti un simplu profitor demn de dispret sau, conform elevatei dumneavoastra exprimari, de scuipat in obraz.
La lumiere vient de l'Orient. Elle est portee par M. Laurent Chrzanovski, un brave homme conu en Roumanie sur le surnom "specialist în fitile (istorice)". LOL
@ Uricariul
Comunicarea a fost lasata spre publicare la Pliska. Nu am primit inca o veste de acolo. O parte din ea va fi publicata intr-o carte propusa spre publicare anul acesta. Cealalta parte este inclusa intr-un proiect pentru care inca astept fonduri. dupa cum vedeti, banii au "destinatii" speciale in Romania.
In textul ce a constituit punctul de pornire al discutiei nu am gasit deloc ca ar fi vorba de etnogeneza poporului nostru, deci nu vad motive de ingrijorare. Influenta din Evul Mediu a bulgarilor asupra noastra (in Balcani) nu s-a rezumat doar la Primul Tarat Bulgar. Cred ca al Doilea Tarat, mult mai extins, e de fapt alcatuirea politica ce ne-a influentat decisiv. La muzeele Vaticanului am vazut o harta expusa public, pe care Bulgaria aparea si la nordul Dunarii. Acest lucru nu are oricum nicio influenta asupra situatiei actuale. Faptul ca Transilvania a fost si este si multietnica si multiculturala e un lucru cunoscut de toata lumea, la fel ca si in cazul Dobrogei. Mult mai pitoresc si mai atragator in ochii strainilor, deci o reclama mult mai buna pentru tara, este insa aspectul pestrit pe care-l ofereau targurile din sudul tarii, asa cu apar in picturile de inceput de secol XIX, cu amestecul lor pitoresc de greci, armeni, turci, bulgari, albanezi, vlahi si tigani, amestec tipic pentru provinciile balcanice aflate sub suzeranitate turceasca. Decat o viziune ingust-autohtona, cred ca o viziune mult mai deschisa, proprie locuitorilor unui imperiu, ne-ar avantaja net pe viitor. Imperiul este de fapt Europa.
CCe zice “ROMÂNUL ABSOLUT”, Mihai Eminescu:
“Oameni vrednici ca să şază în zidirea Sfintei Golii,
În cămeşi cu măneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie.
………………………………………………..
Şi aceasta ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au sa ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să pronunţe pân’ şi numele tău…ţară!”
Se vede de ce indivizii îl „urăsc” pe Eminescu
Sunt cei caracterizţi magistral de antropologul francez Claude Karnoouh: “Pe scurt, toţi aceşti parveniţi care îşi cântă acum profesia de credinţă anticomunistă, servindu-şi stăpânii în calitate de lachei cu normă întreagă, joacă un rol capital în proiectul de amnezie naţională.” [Revista Cultura].
Pt. Anonimul care nu ştie să citească şi nici cum îl cheamă,
1. In textul de la care a pornit discuţia, etnogeneza poporului român este pur şi simplu ştearsă prin fraza prin care se afirmă că românii sunt cea mai tânără naţiune din Europa formată în ultima sută de ani. Că până atunci România era populată de o mulţime de populaţii.
2.Istoria nu se scrie pe tablouri de târg, ci pe argumente ştiinţifice. Kichiurile pestriţe ţi le pui matale în baie.
3.Harta pe care ai văzut-o expusă la Vatican face parte din propaganda bulgară. Este neargumentată ştiinţific.
4. Pe mine nu mă interesează ce îi place Europei, ci doar adevărul istoric. Mă-nţelegi, Anonimule? Şi nu mai scrie comentarii idioate, că nu te mai public. Prostia face greaţă.
@Anonim
Cum o fi fost Transilvania "multiculturală"? Într-o anumită perioadă catolicii erau expulzaţi din Transilvania – iar mulţi din aceştia s-au refugiat în Valahia şi Moldova: apoi în altă perioadă ortodocşii au primit interdicţia de a-şi practica religia – dovadă evidentă de "toleranţă"; românii aveau atât de multe drepturi încât nu putem decât să ne mirm că ai până la începutul secolului XIX nu aveau dreptul să se stabilească în oraşe – este clar o dezinformare, nu se poate ceva de felul ăsta în "multiculturala Transilvanie", iar crunta deznaţionalizare din timpul regimului dualist este o minciună pusă la cale de reacţionarii ăştia de autohtonişti limitaţi.
@Donkeypapuas,
Sigur că da! Şi mai adaug şi eu.
Probabil o fi fost multiculturală atunci când s-a dat Unio Trium Nationum sau în timpul Mişcării Memorandiste când se ridica problema naţiunii româneşti sau valahilor.
Se face confuzia intre arii culturale şi de civilizaţie, între sat şi oraş. Aproape până în evul mediu târziu s-a trăit în enclave etnice. Nici vorbă de multiculturalitate. Nu confundaţi piaţa de alimente cu schimburile culturale.
Ce ne mai mirăm de poveştile pe care le zis alţii dacă unii de p-aci se fac de râs: http://stirea.wordpress.com/2011/04/20/de-ce-religia-catolica-a-cumanilor-nu-i-a-influentat-pe-romani-%C2%ABde-ce-suntem-ortodocsi%C2%BB-neagu-djuvara-noi-nu-aveam-absolut-niciun-document-inainte-de-nasterea-voievodatului-tarii-romanest/
Pingback: TUPEU DE PATAPIEVICI | Descopera