PROF.DR. MIHAI IRIMIA – PROFIL DE CERCETĂTOR. BIBLIOGRAFIE

Redau din revista Pontica, 40, un articol aniversar publicat de dr.Livia Buzoianu cu ocazia împlinirii de către Mihai Irimia a vârstei de 65 de ani. Imi cer scuze pentru diferenţele de preluare care au făcut să dispară o serie de diacritice. Sper ca domnul profesor Mihai Irimia de la care am învăţat istorie veche şi arheologie să nu se supere.

MIHAI IRIMIA – LA 65 DE ANI

Mihai Irimia s-a nascut la 25 octombrie 1942 în com. Urecheni, jud. Neam..
Dupa absolvirea (în 1960) a liceului „Stefan cel Mare” din Târgu Neam., urmeaza (între 1960-1965) cursurile Universitaţii „Al. I. Cuza” din Iasi, Facultatea de Istorie si Filozofie, specializarea Istorie. Participa, ca student, pe santierele arheologice de la Târpesti (jud. Neam.), Gârbova. (jud. Galaţi), Stâncesti (jud. Botosani) si Cucuteni „Cetaţuie” – jud. Iasi sub coordonarea unor nume consacrate în
arheologia româneasca: profesorii Vladimir Dumitrescu si Hortensia Dumitrescu,
cercetatorii stiinţifici Silvia Marinescu Bâlcu si Adrian Florescu sau prof. Mircea
Petrescu-Dâmboviţa. Pregatirea s-a dovedit solida si studentul de atunci a corespuns
exigenţelor ilustrilor sai magistri. La terminarea facultaţii este angajat prin
repartiţie guvernamentala la Muzeul de arheologie (acum Muzeul de istorie
naţionala si arheologie Constanţa). Consecvent profesiei alese se dedica meseriei
si instituţiei, desfasurând aici aproape trei decenii de activitate (din 1965 pâna în 1992). Este o perioada de munca intensa, de specializare profesionala; de
activitate pe santier, dar si de elaborare a unor lucrari de referinţa. Se
specializeaza în istorie veche si arheologie, îndeosebi epoca metalelor, în
civilizaţia geto-daca si raporturile cu alte populaţii.
În 1985 obţine titlul de doctor în istorie al Universitaţii Bucuresti cu teza Arheologia si istoria populaţiei autohtone din Dobrogea în a doua epocă a fierului. Publica patru carţi si peste 100 de studii stiinţifice în reviste prestigioase din ţara si din strainatate (multe lucrari sunt de mare întindere, de 100-130 pagini). În relaţia cu realitatea arheologica de teren, cu dovezile materiale recuperate si analizate Mihai Irimia este profesionistul prin
excelenţa. Nimic din ce investigheaza nu este neglijat si niciodata cercetarea nu se
opreste pâna când nu epuizeaza aproape informaţia. Perfecţionist cu sine,
imprima celor din jur aceeasi atitudine de înalt profesionalism. Studiile sale
rămân de referinţa, fie ca au ca obiectiv necropolele getice de la Bugeac sau
asezarea de la Gura Canliei, dovezile hallstattiene de la Rasova-Malul Rosu sau
cele grecesti de la Corbu de Jos, asezarile de la Satu Nou sau populaţiile
autohtone si alogene din Dobrogea. Este recunoscut în ţara si strainatate, lucrarile
îi sunt citate si opiniile sale ţin loc de argumente. Participa la peste 150 de
manifestari stiinţifice organizate în ţara de Institutele de Arheologie ale
Academiei Române, Institutul Român de Tracologie, muzee, Ministerul Culturii si
Cultelor, Comisia Naţionala de Arheologie, universitaţi etc. Participa cu
comunicari la manifestari stiinţifice internaţionale, publicate în Actele acestora: la Sofia, Veliko Târnovo, Roma, Viena, Tutzing-München, Moscova, Chisinau, Sofia-
Iambol.
Este membru al Comisiei Internaţionale pentru promovarea studiilor
indo-europene si trace (reconfirmat, în 2005, la Congresul de la Athena), membru
al Comisiei Naţionale de Arheologie (între 1986-2004), vicepresedinte al Comisiei
zonale a Monumentelor Istorice (între 1996-2002), vicepresedinte al Comisiei
regionale 2 a Monumentelor Istorice (între 2002-2006), secretar (din 1970) si
presedinte (între 2000-2005) al Societăţii de Studii Clasice, filiala Constanţa;
secretar (din 1982) si presedinte (din 2000) al Institutului Român de Tracologie,
filiala Dunarea de Jos; referent stiinţific oficial în circa 40 de comisii de doctorat la universitaţi de prestigiu din ţara (Bucuresti, Iasi, Constanţa) si institute de cercetare ale Academiei Române.
Tot de profesionalism – tradus acum prin obiectivitate si corectitudine în
munca cu oamenii, cu birocraţiile si sistemele în tranziţie-, da dovada si în funcţia de director adjunct (1979-1990) si director (1990-1992) al muzeului. Responsabilitaţilor stiinţifice li s-au adaugat acum si cele administrative. Si le-a asumat deopotriva, fara sa favorizeze pe unele în detrimentul celorlalte.
Si îsi mai asuma o responsabilitate: aceea de a forma si învaţa generaţia noua de tineri studenţi.
Începe activitatea de „apostolat” la Facultatea de istorie a
Universita.ii „Ovidius” din Constanţa, întâi ca sef de catedra (1992-1995) si apoi
ca decan (1995-2004); este titular al unor discipline fundamentale, opţionale si de
specialitate în domeniul istoriei si arheologiei.
Este o perioada de o altfel de creaţie si formare. Ca sef de catedra si decan se
preocupa direct de obţinerea acreditarii specializarilor istorie, administraţie publica si drept (pâna la separarea facultaţii, în 2002). Se implica direct în obţinerea de catre facultate a calitaţii de I.O.D. (înca din 1994), a dreptului de a organiza studii aprofundate pe doua specializari (din 1997), apoi a doua masterate (din 2000/2001), de creare a celei de a doua specializari – stiinţe politice-, din 2003 si de
organizarea perfec.ionarii cadrelor didactice preuniversitare.
Sprijina direct crearea în cadrul facultaţii a Centrului de Studii si Cercetari a Istoriei si Civilizaţiei Zonei Marii Negre (în 2003). În calitatea pe care o avea deja – cea de cercetator stiinţific I, continua, în paralel, si colaborarea cu muzeul care (sau pe care) l-a consacrat si de care se simte legat sufleteste.
Si prezentarea ar putea continua. Aici sunt doar elementele „de vârf” ale
unei activitaţi în care Mihai Irimia s-a implicat total. S-a dedicat profesiei si nu
funcţiei; colegilor si nu amatorilor; catedrei si studenţilor.

Deopotriva exigent si generos, modest dar si autoritar, Mihai Irimia ofera înainte de toate exemplul unui înalt profesionalism. Colegi si prieteni, colaboratori
mai vechi sau acum doar iniţiaţiîn ale stiinţei, ne dorim sa-l avem alaturi.

Sic fiat!
LIVIA BUZOIANU

LISTA LUCRARILOR STIINŢIFICE
I. Teza de doctorat.

– Arheologia si istoria populaţiei autohtone din Dobrogea în a doua epoca a fierului, Facultatea de Istorie a Universitaţii Bucuresti, 1985.

II. Carţi.
-Bronzuri figurate, Muzeul de Arheologie Constan.a, 1967.
-Dobrogea. Album, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978 (coautor).
– La nécropole gète de Ve-IVe s. av.n.è. de Bugeac, Inventaria
Archaeologica, 13, Editura Academiei, Bucuresti, 1986.
Se adaugă volumul monografic al sitului arheologic Satu-Nou.

III. Studii, note, rapoarte si cronici arheologice.
– Descoperiri arheologice la Mangalia si Limanu aparţinând culturii
Hamangia, Pontica 1 (1968), p. 45-87 (în colaborare).
-Un depozit de bronzuri la Constanţa, Pontica 1(1968),p. 89-105.
– Cimitirele de incineraţie geto-dacice de la Bugeac-Ostrov, Pontica 1
(1968), p. 193-234.
– Cuptoarele romano-bizantine de ars ceramica de la Oltina, Pontica 1
(1968), p. 379-408.
-Noicercetari în cimitirul geto-dacicde la Bugeac, Pontica 2 (1969),
p. 23-42.
– Sabia de bronz miceniana descoperita la Medgidia, Pontica 2 (1969), p.
137-147.
– Unele probleme ale cercetarilor subacvatice de pe litoralul dobrogean al
Marii Negre, Pontica 3 (1970), p. 17-21.
– Das mykenische BronzeschwertausMedgidia, Dacia, NS 14 (1970), p.
389-396.
-Cimitirul din secolele VI-V î.e.n. de la Corbu, jude.ul Constan.a,
Pontica 4(1971), p. 41-51 (în colaborare).
– Descoperiri noi privind popula.ia autohtona aDobrogei si legaturile ei
Cu coloniile grecesti (secolele V-I î.e.n.), Pontica 6 (1973), p. 7-72.
– Einige Probleme des Beginns der geto-dakischen Latène-Zeitander
Unteren Donau, Primus Congressus Studiorium Thracicorum, Thracia, III,
Serdicae 1974, p. 127-133.
– Cercetarile arheologice de la Rasova-Malu Rosu. Raport preliminar.
(Cu privire speciala asupra Hallstatt-ului în Dobrogea), Pontica 6 (1973),
p. 75-138.
-Observaţii privind arheologia secolelor VII-V î.e.n. în Dobrogea,
Pontica 8 (1975), p. 89-114.
-Un mormânt tumular descoperit la Topraisar, Pontica 9 (1976),
p. 37-56.
-Un topor de bronz descoperit la Gradina, Pontica 10 (1977), p. 297-300.
– Un tip de braţari din a doua epoca a fierului la Dunarea de Jos, Peuce 6
(1977), p. 73-77.
– Un topor cu ceafa cilindrica de la Fagaras,judeţul Sibiu, Pontica 11
(1978), p. 223-226.
– Descoperiri noi în cimitirul getic de la Bugeac, comuna Ostrov (1972,
1977-1978).Raport preliminar, Pontica 12 (1979), p. 55-76.
– Sapaturile arheologice în necropola getica de la Bugeac,comuna Ostrov
(1978), Materiale si cercetari arheologice, A XIII-a sesiune anuala de
rapoarte, Oradea 1979, p. 109-114.
– Date noi privind asezarile getice din Dobrogea în a doua epoca a
fierului, Pontica 13 (1980), p. 66-118.
– Die Beziehungen der Thrako-Geten mit den griechischen Kolonienvon
der Schwarzmeerküste der Dobrudscha, Actes du deuxième Symposium
International de Thracologie, Roma, 12-15 novembre, Milano 1980,
p. 112-146.
– Cercetari în necropola getica de la Bugeac, Materiale si cercetari
arheologice, AXIV-a sesiune anuala de rapoarte, Tulcea 1980, p. 219-224.
– Observaţii privind epoca bronzului în Dobrogea în lumina unor
Cercetari recente, SCIVA 32 (1981), 3, p. 347-369.
– Neue Daten über das Bestattungsritual und die Chronologie der
Getischen Nekropole von Bugeac, Thraco-Dacica 2(1981), p. 37-52.
-Observaţii preliminare privind asezarea antica de la Gura Canliei,
Pontica 14 (1981), p. 67-119.
– Descoperiri arheologice recente la Rasova, judeţul Constanţa, Pontica
14 (1981), p. 239-246.
-Cercetari arheologice în asezarea hallstattiana de la Gura Canliei,
Materiale si cercetari arheologice, A XV-a sesiune anuala de rapoarte,
Brasov, 1981, (Bucuresti, 1983), p. 161-171.
– Un mormânt de epoca medievala descoperit la Gura Canliei, jud.
Constanţa, SCIVA 33 (1982), 1, p. 140-143.
– Die Bronzezeit in der Dobrudscha im LichteneuererEntdeckungen,
Prähistorische Archäologie in Südosteuropa (PAS), Berlin, 1982,
p. 239-251.
-Descoperiri în necropola getica de la Bugeac,comuna Ostrov-1981,
Materiale si cercetari arheologice, A XVI-a sesiune anuala de rapoarte,
Vaslui, 1982 (Bucuresti, 1986), p. 73-88.
– Descoperiri arheologice în asezarea antica de la Gura Canliei, jud.
Constan.a, Materiale si cercetari arheologice, A XVI-a sesiune anuala de
rapoarte, Vaslui, 1982 (Bucuresti, 1986), p. 69-73.
-Preistoria în preocuparile lui Vasile Pârvan, Pontica 15 (1982),
p. 9-13.
– Amfore antice aparute într-un mormânt tumular de la Topalu, jud.
Constan.a, Pontica 15 (1982), p. 125-136 (în colaborare).
-Date noi privind necropolele dinDobrogea înadoua epoca afierului,
Pontica 16 (1983), p. 69-148.
– Morminte plane si tumulare din zona litorala a Dobrogei (sec. IV-II
î.e.n.) siproblemaapartenen.eiloretnice, Thraco-Dacica 5(1984), p.64-83.
– Die mittlere und späte Hallstattzeit auf dem Gebiet der Dobrudscha im
Licht neuerer Entdeckungen, Dritter Internationaler Thracologischer
Kongress zu Ehren W. Tomascheks, 1980, Wien, II, Sofia, 1984, p. 92-105.
– În legatura cuunele tegule stampilate descoperite la Izvoarele, jud.
Constan.a, Pontica 18 (1985), p. 141-156.
– Date noi privind necropola getica de la Bugeac, com.Ostrov, Thraco-
Dacica 6(1985), p. 75-85.
– Morminte dinepoca feudala timpurie descoperite în punctul Sitorman,
com. M. Kogalniceanu, jud. Constan.a, Pontica 19 (1986), p. 179-190
(în colaborare).
– Geto-dacii în secolele VII-I î.e.n. Rela.iilecuvecinii, File de istorie
militara a poporului român, 17, Bucuresti, 1987, p. 78-93 (în colaborare).
– Considera.ii privind unele morminte tumulare din epoca romana,
descoperite în Dobrogea, Pontica 20 (1987), p. 107-136.
– Câteva precizari pe marginea unui articol, Thraco-Dacica 9 (1989), p.
149-152.
– Unele consideraţii privind sfârsitul Latène-ului geto-dacic si
continuitateaciviliza.ieiautohtoneînDobrogea, SCIVA 39 (1988), 1, p. 33-44.
– O noua unitate militara romana în sud-vestul Dobrogei, Pontica 21-22
(1988-1989), p. 113-121.
– Un topor din epoca bronzului descoperi la Nicolae Balcescu (jud.
Calarasi), Pontica 21-22 (1988-1989), p. 299-303 (în colaborare).
– Consideraţii privind civiliza.ia ge.ilor dinDobrogea înadoua epoca a
fieruluiînluminadescoperirilorarheologice, Symposia Thracologica 7 (1989),
p. 94-114.
– Asezarea getica fortificata de la Satu-Nou ,,Valea lui Voicu” (com.
Oltina, jud. Constan.a). Raport preliminar, Thraco-Dacica 10 (1989),
p. 115-154 (în colaborare).
– Sapaturile arheologice în asezarea getica fortificata de la Satu-Nou,
com.Oltina, jud.Constan.a, campania 1989, Pontica 23 (1990), p. 81-96 (în
colaborare).

– Timbres amphoriques et autres inscriptions céramiques découverts à
Satu-Nou (comm. d’Oltina, dép. de Constantza), Dacia, NS 35 (1991),
p. 84-126 (în colaborare).
-Descoperiri noi în necropola getica de la Bugeac, jud. Constan.a,
Materiale si cercetari arheologice, A XVII-a sesiune anuala de rapoarte
Ploiesti, 1983, (Bucuresti, 1992), p. 161-172.
-Noimarturii arheologice privindadoua epoca afierului în Dobrogea,
Pontica 24 (1991), p. 97-119.
– Geţii din Dobrogea în a doua jumatate a mileniului I a.Chr. si
legaturile lorcualte popula.ii, în Colegiul pedagogic,,C. Bratescu”. Valori ale
civilizaţiei românesti în Dobrogea, Constanţa, 1993, p. 156-176.
– Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu-Nou (com.
Oltina,jud.Constanţa), Pontica 26 (1993), p. 51-114 (în colaborare).
– Sapaturile arheologice de la Satu-Nou,com.Oltina, jud.Constanţa, în
Cronica cercetarilor arheologice, campania 1994, Comisia Naţionala de
Arheologie, Cluj-Napoca, 11-14 mai1995, p. 78-79 (în colaborare).
-Noi descoperiri din epoca bronzului la Gradina (jud. Constanţa),
Pontica 28-29 (1995-1996), p. 13-22.
– Satu-Nou, com. Oltina, în Cronica cercetarilor arheologice,
campania 1995, Comisia Na.ionala de Arheologie, A 30-a sesiune
naţionala de rapoarte arheologice, Braila, 2-5 mai 1996, p. 102-103 (în
colaborare).
– Sapaturile arheologice în dava getica de la Satu-Nou, ,,Valea lui
Voicu”, com. Oltina, jud. Constan.a, în perioada 1983-1992, Cronica
cercetarilor arheologice, 1983-1992, Comisia Na.ionala de Arheologie,
Bucuresti, 1997, p. 84-90 (în colaborare).
– Satu-Nou, ,,Valea lui Voicu”, campania 1996, Cronica cercetarilor
arheologice, campania 1996, Comisia Na.ionala de Arheologie, A 31-a
sesiune na.ionala de rapoarte arheologice, Bucuresti, 12-15 iunie 1997,
p. 50 (în colaborare).
– Satu-Nou, ,,Valea lui Voicu”, campania 1997, Cronica cercetarilor
arheologice, campania 1997, Comisia Naţionala de Arheologie, A 32-a
sesiune naţionala de rapoarte arheologice, Calarasi, 20-24 mai 1998,
p. 66-67 (în colaborare).
– Unele considera.ii privind topoarele de tip Baniabic în lumina
Descoperirilor de la Izvoarele,jud.Constan.a, Pontica 31 (1998), p. 37-48.
-Descoperiri hallstattiene întâmplatoare la Rasova, jud. Constan.a,
Pontica 31 (1998), p. 253-260.
– Satu-Nou, ,,Valea luiVoicu”comuna Oltina, jud.Constan.a, Cronica
cercetarilor arheologice, campania 1998, Comisia Naţionala de
Arheologie, A 33-a sesiune naţionala de rapoarte arheologice, Vaslui, 30
iunie-4 iulie 1999, p. 100 (în colaborare).
– Sistemul defensiv al davei geticede la Satu-Nou, ,,Valea lui Voicu”, în
Studia in honorem Ion Niculiţa, Universitatea de Stat din Chisinau,
Facultatea de Istorie, Chisinau, 1999, p. 196-211 (în colaborare).

– Unelte de fier din asezarea getica fortificata de la Adâncata (com.
Aliman,jud.Constan.a), Pontica 32 (1999), p. 73-82.
– Outils de fer du site gète fotifié d’Adâncata (commune d’Aliman, dép.
de Constan.a), în Civilisation grecque et cultures antiques périphériques,
Hommage à Petre Alexandrescu à son 70eanniversaire (edité par Alexandru
Avram et Mircea Babes), Bucarest, 2000, p. 102-112.
– Funde aus der späten Bronzezeit in der Dobrudscha und einige
Betrachtungen, die Coslogeni-Kultur betreffend, în Procedings of the Eighth
International Congress of Thracology, Thrace and the Aegean, Sofia-
Yambol, 25-29 September 2000 (Sofia 2002), I, p. 137-147.
– Satu Nou (com. Oltina, jud.Constan.a)-punctul ,,Valea lui Voicu”, în
Cronica cercetarilor arheologice din România, campania 1999, A 34-a
sesiune na.ionala de rapoarte arheologice, Deva, 24-28 mai 2000, CIMEC,
2000, p. 84-85 (în colaborare).
– Optical Emission Spectrometry and Metallographic Examination of
Copper Alloy Sickle from Medgidia(Bronze Age), Romania, 6-th International
Congress on Applied Mineralogy, Gottingen, Germany, 13-21 July 2000,
Abstract, p. 24-27 (în colaborare).
– Satu-Nou (com. Oltina, jud.Constan.a)-punctul ,,Valea lui Voicu”, în
Cronica cercetarilor arheologice din România, campania 2000, A 35-a
sesiune na.ionala de rapoarte arheologice, Suceava, 23-27 mai 2001,
CIMEC, 2001, p. 218-221 (în colaborare).
-Despre sciţi si Sciţia Mica în ultimele secole ale mileniului I a.Chr.,
Pontica 33-34 (2000-2001), p. 299-318.
– Satu-Nou (com. Oltina, jud.Constan.a)-punctul ,,Valea lui Voicu”, în
Cronica cercetarilor arheologice din România, Campania 2001, A 36-a
sesiune naţionala de rapoarte arheologice, Buzias, 28 mai-2 iunie 2002,
CIMEC, 2002, p. 277-279 (în colaborare).
– O secera de bronz de la Medgidia si rezultatul analizelor spectrale
Efectuate asupra ei, în Cumidava, 25, 2002, p. 15-20 (în colaborare).
– Cercetari privind epoca bronzului în Dobrogea si unele probleme
Privind cultura Coslogeni, Thraco-Dacica 22 (2001), p. 183-195.
-Observaţii privind stadiulcercetarii Bronzului timpuriu în Dobrogea,
Pontica 35-36 (2002-2003), p. 33-51.
– Noi descoperiri de tegule stampilate în sud-vestul Dobrogei, Pontica
35-36 (2002-2003), p. 161-173.
– Den Grabritus und die Grabrituale der Babadag-Kultur-
Gemeinschaften betreffend, în Thracia 15, In Honour of Alexander Fol’s 70th
Anniversary, Institute of Thracology, Sofia, 2003, p. 251-268.
– Zur frühenBrozezeit in der Dobrudscha, în volumul Brozezeitliche
Kulturerscheinungen im karpatischen Raum. Die Beziehungen zu den
benanchbarten Gebieten, Ehrensymposium für Alexandru Vulpe zum 70.
Geburtstag, Baia Mare, 10-13. Oktober 2001 (coordonator Carol Kacsó),
Baia Mare, 2003, p. 249-265.
– Consideraţii privind teritoriul rural al Tomisului în perioada elenistica,
în volumul Studii istorice dobrogene, Universitatea “Ovidius” Constanţa,

Facultatea de Istorie, Centrul de studii si cercetari a istoriei si civilizaţiei
zonei Marii Negre, Constan.a, 2003 (coordonator Valentin Ciorbea),
p. 37-56.
– Satu Nou (com. Oltina, jud.Constan.a). Punct: Valea lui Voicu, în
Cronicacercetarilor arheologice din România, campania 2002, A 37-a sesiune
na.ionala de rapoarte arheologice, Covasna, 2-6 iunie, 2003, CIMEC,
2004, Bucuresti, p. 269-271 (în colaborare).
– Unelte agricole de corn dinepoca bronzului descoperite în Dobrogea,
Memoria Antiquitatis 23 (2004), p. 295-302.
– Die getische BefestigungvonAdâncata (Gem. Aliman, Kr. Constan.a),
undeinige Fragen über dieBeziehungen zwischen der autochtonen Zivilisation
und der griechisch-hellenistischenWelt, în volumul Daco-geţii. 80 de ani de
cercetari arheologice sistematice la ceta.ile dacice dinMun.ii Orastiei, Muzeul
civilizaţiei dacice si romane, Deva, 2004, p. 177-192.
– Satu Nou,com.Oltina, jud.Constan.a.Puncte: Valea lui Voicu; Vadu
Vacilor, în Cronica cercetarilor arheologice din România, campania 2003,
A 38-a sesiune naţionala de rapoarte arheologice, Cluj-Napoca, 26-29 mai
2004, CIMEC, 2004, Bucuresti, p. 290-292 (în colaborare).
– Cu privire la ritul si ritualurilefunerare ale comunita.ilor culturii
Babadag, în Analele Universita.ii „Ovidius”, Seria Istorie, I (2004),
p. 13-27.
– Geten, Daker, Geto-Daker, în Analele Universita.ii ,,OVIDIUS”,
seria Istorie, 1(2004), p. 179-190.
– Aliman,com.Aliman, jud.Constan.a.Puncte: Adâncata I, Adâncata
II, Tumul, în Cronica cercetarilor arheologice din România, campania
2004, A 39-a sesiune naţionala de rapoarte arheologice, Jupiter-Mangalia,
25-28 mai2005, CIMEC, 2005, Bucuresti, p. 55-56.
– Statuia lui Glykon la Tomis, în Preda’s International Magazine, Art.
Antiques. Archaeology, 1, 2005, 2, p. 88-105 (versiuni româna, engleza,
franceza).
– Lumea miceniana si regiunea Dunarii de Jos, în Preda’s International
Magazine, Art. Antiques. Archaeology, 1, 2005, 3, p. 89-98 (versiuni
româna, engleza, franceza).
– Descoperiri getice în zonaAdâncata (com. Aliman, jud.Constan.a),
Pontica 37-38 (2004-2005),p. 319-384.
– Cu privire la raporturile dintre sci.i, ge.i si coloniile grecesti la
Dunarea de Jos în secolele VI-IV a.Chr., în Revista româna de studii
eurasiatice, Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Istorie, Centrul de
studii eurasiatice, Constan.a, I(2005), 1, p. 51-93.
– Satu Nou, com. Oltina, jud.Constan.a.Punctul: Vadu Vacilor, în
Cronica cercetarilor arheologice din România, campania 2005, A 40-a
sesiune na.ionala de rapoarte arheologice, Constan.a, 31 mai-3 iunie
2006, CIMEC, 2006, Bucuresti, p. 311-316 (în colaborare).
-Noi descoeriri getice si grecesti din Dobrogea si din stânga Dunarii,
Pontica 39 (2006), p. 123-168.
– Prezenţa bastarnilor în zona Dunarii de Jos în ultimele secole ale
mileniului Ia.Chr., în Germanii dobrogeni. Istorie si civilizaţie, Fundaţia
Hanns Seidel – Universitatea „Ovidius” Constan.a, Facultatea de istorie
si stiin.e politice (coordonator Valentin Ciorbea), Constan.a 2006, p. 251262.
– Überlegungen über das HinterlandvonTomis in hellenistischerZeit,
Historia Antiqua Galatiensia, I, Historiae Diversitas, Festschrift für
Vladimir Iliescu zum 80. Geburtstag, Academica Verlag, Gala.i, 2006,
p. 51-74.
– Bols à décor en relief du Sud-Ouest de la Dobroudja, în Pontos
Euxeinos, 10, ZAKS, Manfred Oppermann, zum 65. Geburtstag,
Langenweissbach, 2006, p. 69-80.
– Das Gebiet ScythiaMinor in hellenistischerZeit, în volumul Studia
Historiae et religionis daco-romanae. In honorem Silviu Sanie (ed. Lucre.iu
Mihailescu-Bârliba, Octavian Bounegru), Bucuresti, 2006, p. 69-98.
-Fibula cuinscrip.ie dinzonaIzvoarele (com. Litniţa, jud.Constanţa),
Peuce 16 (2007), p. 251-258.
– Un vas getic pentru practici cultuale de la Dervent, în Studia in
honorem dr. Florea Costea, Brasov 2007, p. 220-225.
– Considera.ii privind asezarile getice din Dobrogea si problema
Existenţei unor emporia în zona Dunarii Inferioare, Pontica 40 (2007), p. 137-225.

IV. Rezumate.
– Die Gruppe römischer Ofen von Dervent (Kreis Constan.a), Terra
Antiqua Balcanica, Veliko Târnovo, 22.IX-27.IX 1975, Résumés des
communications, p. 20-22.
– Typen römischer Keramikofen in der Dobrudscha, Terra Antiqua
Balcanica, Veliko-Târnovo, 22.IX-27.IX 1975, Résumés des
communications, p. 39-41 (în colaborare).
– Contribuţii la cunoasterea ceramicii lucrate la roata dinDobrogea în a
doua epoca a fierului, Symposia Thracologica 3(1985), p. 68-71.
– Tipuri de vase grecesti imitate de autohtoni, descoperite în necropola
getica de laBugeac, Symposia Thracologica 5(1987), p. 81-82.
– Contribuţii la cronologia davei getice de la Satu-Nou ,,Valea lui
Voicu”, Symposia Thracologica 6(1988), p. 89-90.
– Consideraţii privind unelemestesuguri în epoca romana timpurie în
lumina descoperirilor de la Dervent, jud.Constan.a, Symposia Thracologica 6
(1988), p. 156-157.
– Unele aspecte privind Hallstatt-ul târziu în Dobrogea în lumina
cercetarilor actuale, Symposia Thracologica 7(1989), p. 275.
– Noi marturii arheologice privind geţii din Dobrogea în a doua epoca a
fierului, Symposia Thracologica 8(1989), p. 171-172.
– Hallstattzeitliche Funde aus Satu-Nou, Fundplatz,,Valea lui Voicu”,
Symposia Thracologica 9(1992), p. 123 (în colaborare).

– Satu-Nou, ,,Valea lui Voicu”, com.Oltina,jud.Constan.a, în volumul
Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Braila, 1996, p. 99
(în colaborare).
– Social differences in planegetic gravefield Bugeac, place„Gheţarie”
(comm. of Ostrov, Constanţa County), The 5th International Colloquium of
Funerary Archaeology: The Grave an Expression of the dead Social Status,
Braila-Tulcea, 14-17 May 2003, Programme and Abstracts, p. 14.
– Le site gétique de Satu Nou,comm.d’Oltina, départ. de Constantza, le
point „Vadu Vacilor”.Observations préliminaires, International Colloquium:
Important Sites from the Pre-Roman and Roman Timeonthe Lower Danube
Valley (4thcentury AD), Gala.i, 10-12 May 2007, Programme and Abstracts
(în colaborare).

V. Cronici, aniversari, necrologuri.
– Raportul Filialei Constanţa a Societaţii de Studii Clasice (noiembrie
1969–octombrie197 Constanţa a Societaţii 0), StCl 13 (1971), p. 378-380.
– Raportul Filialei de Studii Clasice (noiembrie
1970–noiembrie1971), StCl 14 (1972), p. 388-389.
– Raportul Filialei Constanţa a Societaţii de Studii Clasice (noiembrie
1973–noiembrie1974), StCl 17 (1977), p. 393-394.
– Raportul Filialei Constanţa a Societaţii de Studii Clasice (decembrie
1974–mai1976), StCl 18 (1979), p. 220-221.
– Raportul Filialei de S Constanţa a Societaţii tudii Clasice (octombrie
1976–aprilie1979), StCl 19 (1980), p. 198.
– Raportul Filialei Constanţa a Societaţii de Studii Clasice (noiembrie
1979–iunie1980), StCl 20 (1981), p. 182.
– Raportul Filialei de Constanţa a Societaţii Studii Clasice (noiembrie
1980–mai1981), StCl 21 (1983), p. 192-193.
– Raportul Filialei de Constanţa a Societaţii Studii Clasice (septembrie
1981–decembrie 1982), StCl 22 (1984), p. 169-170.
– Raportul Filialei de Constanţa a Societaţii tudii Clasice (ianuarie
1984–decembrie1984), StCl 24 (1986), p. 185-186.
-Al VIII-lea simpozion naţionalde tracologie, Thraco-Dacica 7 (1986),
p. 174-178.
– Raportul Filialei Constanţa a Societaţii de Studii Clasice (ianuarie
1985–decembrie 1985), StCl 25 (1988), p. 148.
-Din activitatea Institutului de Tracologie în 1989-Filiala Constan.a,
Thraco-Dacica 11 (1990), 1-2, p. 285-286.
– Un profil aniversar: Adrian Radulescu la 60 de ani, Pontica 25
(1992), p. 7-14.
– Din activitatea Institutului de Tracologie în anul 1992-Activitatea
filialei,,Pontice”, Thraco-Dacica 13 (1992), 1-2, p. 200-201.
– Din activitatea Institutului de Tracologie în anul 1992-Activitatea
filialei,,Pontice”, Thraco-Dacica 14 (1993), 1-2, p. 192-193.
– Participarea la sapaturile arheologice de la Stillfried (Austria) -1-31
august, 1993, Pontica 26 (1993), p. 305-307.
– Activitatea Institutului Român de Tracologie în anul 1993-Filiala
Constanţa, Thraco-Dacica 15 (1994), 1-2, p. 260-261.
– Activitatea Institutului Român de Tracologie în anul 1994-Filiala
Constanţa, Thraco-Dacica 16 (1995), 1-2, p. 336-337.
– Raportul Filialei Constanţa a Societaţii de Studii Clasice (februarie
1993–octombrie1996), StCl 31-33 (1995-1997), p. 175-176.
– Activitatea Institutului Român de Tracologie în anul 1995 -Filiala
Constan.a, Thraco-Dacica 17 (1996), 1-2, p. 303-304.
– Din activitatea Institutului Român de Tracologie în anul 1996 -Filiala
Constan.a, Thraco-Dacica 18 (1997), 1-2, p. 279-280.
– Activitatea filialei Constanţa a Institutului Român de Tracologie în
anul 2000, Thraco-Dacica 21 (2000), p. 331-333.
– Activitatea Filialei Constanţa a Societaţii de Studii Clasice (ianuarie
1997–decembrie1999), StCl 34-36 (1998-2000), p. 250-251.
– Laudatio for the title of DOCTOR HONORIS CAUSA awarded to
Professor Elisabeth Mann Borgese by the ,,OVIDIUS” University of Constanţa,
în International Ocean Institute, Black Sea Operational Center, Using
Today’s Scientific Knowledge for the Black Sea Area’s Development
Tomorrow, (edited by Alexandru S. Bologa and Roger H. Charlier),
Constan.a, 2000, p. 7-12.
– Necrolog. Adrian Radulescu (1932-2000). Lista lucrarilor publicate,
Pontica 33-34 (2000-2001), p. 7-18.
– Activitatea filialei Constanţa a Institutului Român de Tracologie, în
anul 2001, Thraco-Dacica 22 (2001), p. 275-278.

-Emil Condurachi si Dobrogea, Cercetari arheologice 12 (2003),
p. 40-42.
– Dr. Petre Diaconu la 80 de ani, în Prinos lui Petre Diaconu la 80 de
ani (volum îngrijit de Ionel Cândea, Valeriu Sârbu, Marian Neagu),
Braila, 2004, p. XXI-XXVI.
– Petre Diaconu la 80 de ani. Lista lucrarilor publicate, Pontica 37-38
(2004-2005), p. 557-574.
– Necrolog. Ion Barnea (1913-2004). Lista lucrarilor publicate, Pontica
37-38 (2004-2005), p. 601-614.
– Înva.amântul teologico-istoric la Constan.a-realitate si imperativ
actual, în volumul Omagiu profesorului Nicolae V. Dura la 60 de ani
(coordonator prof. univ. dr. Teodosie Petrescu), Constan.a, 2006,
p. 637-640.
– In memoriam: Gh. Poenaru-Bordea (1937-2004) -necrolog, Pontica
39 (2006), p. 488-504.
– In memoriam: Niculae Conovici (1948-2005) -necrolog, Pontica 39
(2006), p. 505-516.
– In memoriam: Petre Diaconu (1924-2007), Pontica 40 (2007), p. 681684.

VI. Recenzii.
– Em. Moscalu, Ceramica traco-getica, Bucuresti, 1983, Pontica 17
(1984), p. 257-263.
– Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black
Sea from the Greek Colonisation to the Ottoman Conquest, Romanian
Academy, Institute of Archaeology Iasi (Edited by Victor Cojocaru), Iasi,
2005, 550 p., Pontica 39 (2006), p. 467-481.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *