Am luat cu indignare cunostiinta de protestul oficial al Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului(comunicat care nu a aparut nicaieri oficial, ci doar pe site-ul hotnews, mai nou un site de lupta antiromaneasca). Mai intai felicitam pe maicile de la Petru Voda pentru curajul si ravna lor in a aduce in atentia romanilor cantecele legionare, dintre care „Sfanta tinerete legionara” a marelui marturisitor legionar Radu Gyr, care impreuna cu sute de alti camarazi ar trebui degraba canonizati de BOR. Miscarea Legionara a dat neamului nostru cei mai multi sfinti romani si marturisitori. Poate datorita acestei dumnezeiesti scoli de formare a unor caractere iubitoare de Dumenzeu si neam mai suntem noi romanii astazi ingaduiti si miluiti de Dumnezeu.

Cifrele si statistica patimitorilor romani care au marturisit impotriva comunismului – de sorginte evreiasca – la noi arata: 500 000 de martiri si marturisitori romani care au patimit in cele 200 de lagare si inchisori din tara noastra, dintre care 75% au fost legionari.

Manastirea Petru Voda este inchinata acestor sfinti care au fost ajutati de Sf. Arhanghel Mihail. De altfel Miscarea se numeste si Legiunea Arhanghelului Mihail, iar manastirea Petru Voda are hramul pe langa Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil si pe Sfintii Martiri si Marturisitori romani din temnitele comuniste. Asadar, gestul de a-i canta Parintelui Justin Parvu – care a indurat 17 ani de temnita sub regimul comunist, format in cea mai mare parte din membri de origine evreiasca – ni se pare un gest firesc, binecuvantat de Dumnezeu. In fond noi, ca si crestini, avem dreptul sa cantam orice cantare prin care se lauda Dumnezeu si prin care se aduce neamul in slujba Lui. Acestea au fost de altfel si unele din principiile de baza ale Miscarii Legionare.

Maine, poimaine acesti fii ai diavolului, cum i-a numit Insusi Iisus Hristos pe evreii care L-au rastignit, vor latra ca si Evanghelia este antisemita, asa ca sa nu fim lasi si tradatori ai lui Hristos si ai neamului pentru 30 de arginti, adica pentru imprumuturile evreimii care de fapt sunt bani furati tot de la noi.

Dar avem o intrebare:
De cand evreimea se intereseaza de spiritualitatea ortodoxa si de cand avem nevoie de aprobarea lor pentru a ne practica credinta in Biserica?

Le atragem atentia acestor evreii ca Biserica nu este o organizatie omeneasca ci este chiar modul de viata al Sfintei Treimi si impartasirea de viata vesnica a Dumnezeului Treimic. Biserica in veci nu poate fi clintita sau biruita. Nici portile iadului nu o pot birui precum de Hristos-Dumnezeul Om nu se poate atinge nimeni cu rea intentie decat cu a lui vesnica pierzare, El fiind Judecatorul Suprem al tuturor oamenilor. El a luat trup de om din pururea Fecioara Maria care era din neam evreiesc spre marea rusine a potrivnicilor evrei de astazi si dintotdeauna. Chiar unii rabini, marturiseste cuv. Paisie Aghioritul, in ceasul mortii mustrati fiind de cuget au spus evreilor: „Nu mai asteptam alt Mesia, caci Mesia a venit!”. Mai amintim de marturia dumnezeiasca a unui fost rabin care a crezut in Hristos si a fost botezat in BOR pe vremea Sf. Gheorghe de la Cernica, ieromonahul Neofit, care a si scris cartea „Infruntarea jidovilor”, carte in care sunt date pe fata toate blestematiile pe care le fac evreii in ura lor nepotolita asupra crestinilor. Nu cumva este si el anti-semit, tocmai el care a fost rabin? Acest ieromonah Neofit, in nici un caz nu poate fi partinitor, el marturisind adevarul despre ce-a fost – rabin, ce a facut la sinagoga si cum s-a intors la Hristos.

Asupra comportamentului negativ al legionarilor fata de evrei, s-a fabulat si se continua aceeasi marsava atitudine atat din partea unor cercuri sioniste, precum si a unor rau-voitori sau neinformati dintre romani, cu toata documentarea concludenta pusa la indemana colportorilor de minciuni, constand din declaratii, fapte istorice, realitatile de necontestat, conferinte si articole din revistele legionare, etc. Cartea „Miscarea Legionara si evreii”, aparuta in Romania, retiparita in Germania si tradusa in engleza, desi a avut un rasunet deosebit si in unele cercuri de studii istorice, este considerata de unii drept „incercare de cosmetizare a realitatii”.
Continuare la APOLOGETICUM