Unirea Principatelor Române la 1859 a fost rezultatul direct al Războiului Crimeii, primul mare conflict din secolul XIX care a angajat aproape toate marile puteri europene ale timpului de-a lungul a trei ani de ostitilităţi.

Cauza directă a războiului a fost ocuparea de către Rusia a Principatelor Române în 1853. Era cât pe ce ca Moldova şi Ţara Românească să aibă destinul Basarabiei ocupate la 1812. Dar n-a mai fost aşa de simplu. Imperiul Otoman a declarat război Rusiei.

In sprijinul turcilor au venit francezii şi englezii, apoi autriecii şi italienii.
De la Dunăre luptele se mută pe Marea Neagră, Marea Albă şi Marea Barenţ.
Pe uscat se dau lupte în Principatele Române apoi frontul se mută în Crimeea de unde se încearcă înaintarea pe Nipru şi Bug. Au loc bătălii celebre imortalizate de artiştii vremii. Presa publică necontenit ştiri de război.
Să vedem pe scurt cum s-au derulat evenimentele.

CRONOLOGIA RĂZBOIULUI CRIMEII

1853

28 februarie – Prinţul Alexandr Sergheevici Menşikov, soseşte la
Constantinopol pentru a duce tratative cu Sublima
Poartă.

21 mai- In urma eşuării negocierilor, prinţul Menşikov
părăseşte Constantinopolul.

21 iunie- Fără o declaraţie prealabilă de război, trupele ruseşti
trec Prutul şi ocupă Moldova şi Ţara Românească,
aflate sub suzeranitate otomană.

23 iunie- Generalul aghiotant prinţ Mihail Dimitrievici
Gorceakov, comandantul suprem al turpelor ruseşti
de la Dunăre, soseşte la Iaşi; cu câteva zile mai
înainte, pe zidurile capitalei Moldovei fusese lipită
proclamaţia sa către locuitorii Principatelor Române.

27 septembrie- Sultanul Abdul-Medjid trimite Rusiei un ultimatum
prin care solicită evacuarea trupelor de ocupaţie din
Principatele Române.

4/16 octombrie- Imperiul Otoman declară război Rusiei.

8-20 octombrie- Rusia declară război Imperiului Otoman.

14 octombrie -Flotele britanice şi franceze ancorează la Dardanele.

18 octombrie- Domnitorul Grigore Alexandru Ghica părăseşte
scaunul Moldovei şi se retrage la Viena lăsând
cârmuirea ţării în mâinile Sfatului Administrativ
Extraordinar (cf. Ofisului Domnesc Nr.65/18
octombrie 1853)

23 octombrie- Domnitorul Barbu Ştirbei părăseşte scaunul Ţării
Româneşti şi se retrage la Viena lăsând cârmuirea
ţării în mâinile Sfatului Administrativ Extraordinar
sub preşedinţia Marelui Ban, bas boierul Gheorghe
(lordache) Flipescu (cf. Ofisului Domnesc Nr.
1737/23 octombrie 1853)

23 oct./4 nov.Bătălia de la Olteniţa, prima confruntare majoră între ruşi şi turci. Pe 20 octombrie, turcii trecuseră Dunărea de la Turtucaia, şi-şi instalaseră forţele pe o insulă împădurită de pe care, pe 21 octombrie, au pornit atacul asupra carantinei pe care au ocupat-o cu uşurinţă, alungând pichetul de cazaci. Pe 23 octombrie, ruşii pornesc o acţiune de recucerire a carantinei şi, după un neaşteptat succes dată fiind inferioritatea lor numerică, generalul Piotr Andreevici Dannenberg opreşte atacul şi ordonă retragerea.

Pictorul Theodor Aman (1831-1891) va executa o mare compoziţie cu Bătălia de la Olteniţa pe care o va oferi, în 1854, sultanului Abdul Medjid; pentru a~l răsplăti, acesta îl decorează cu Ordinul Medjidie; lucrarea se află şi azi în galeria de picturi istorice de la Dolmabahce Sarayi din Istanbul.

13 noiembrie- Generalul locotenent baron Alexandr Ivanovici Budberg este numit comisar extraordinar şi plenipotenţiar „spre a reuni în mâinile sale administraţia cea înaltă a ambelor Principate şi împreună cu Sfaturile Administrative şi Divanurile, a priveghea marşa regulată a trebilor din năuntru, atât civile cât şi judecătoreşti, ţântitoare către binele locuitorilor şi trebuinţele armiei Imperiale”.

21 noiembrie- Generalul baron Budberg desemnează pe generalul maior prinţ Pavel Urusov ca vice-preşedinte provizoriu al Moldovei şi locţiitor în absenţa sa.

30 noiembrie- Bătălia navala de la Sinope în care o escadră din flota rusească a Mării Negre, aflată sub comanda contraamiralului Pavel Stepanovici Nahimov şi compusă din şase corăbii mari şi două fregate cu un total de 716 tunuri, distruge flota turcească aflată la ancoră în acel port; se salvează doar o singură navă cu abur, „Taif’ care, comandată de Adolphus Slade, ofiţer britanic de marină intrat în serviciul otomanilor sub numele de Muşaver Paşa, părăseşte golful şi ajunge la Constantinopol, scăpând de urmărire datorită vitezei dată de puterea motorului.

24 decembrie – Sir James Graham, Primul Lord al Amiralităţii britanice, propune o expediţie asupra Sevastopolului.

19/31 decembrie – La Cetate, cavaleria turcă atacă un detaşament al regimentului Tobolsc însă este respinsă.

25 decembrie- 6 ianuarie- Lupta de la Cetate unde importante forţe turceşti pornesc ofensiva contra unităţii ruseşti de acolo care nu poate rezista şi se retrage spre Craiova în vreme ce atacatorii, având şi ei pierderi grele, se retrag la Calafat.
(VA URMA)

Bibliografie> Războiul Crimeii. 150 de ani de la încheiere, Muzeul Brăilei, Ed. Istros, 2006, Cronologie întocmită de Adrian Silvan Ionescu, p.11,12