RĂZBOIUL CRIMEEI (III). 1855


Continui cronologia războiului Crimeei întocmită de Adrian Silvan Ionescu cu anul 1856 (Războiul Crimeii, Ed. Istros, Brăila, 2006).
Poate vă întrebaţi de ce insist asupra acestui război puţin mediatizat în România. Pentru ca să nu vă mai amăgească nimeni că anume mare eveniment naţional: Unirea, crearea statului naţional sau altele au fost făcute de cutare partid sau masonerie sau personalitate, sau voinţa nezdruncinată a poporului.

Toate marile evenimente au avut loc într-un context internaţional favorabil, de acord cu marile puteri politice ale lumii şi mai mereu în urma unor războaie grele. Iar războaiele scapă mereu controlului civil să zicem.

Acestea se desfăşoară după legi şi strategii specifice şi nu de multe ori întâmplarea, factorii climaterici sau epidemiile pot schimba sorţii de izbândă.Victoria într-un război poate schimba faţa lumii pentru zeci de ani de pace. Insa, după război mulţi viteji se arată! Cei care decid în timp de pace sunt tributari unei situaţii internaţionale prestabilitate.

1855

2 ianuarie- Regatul Sardiniei se alătură aliaţilor.

14 februarie- La Iaşi este inaugurată, în prezenţa domnitorului Grigore Ghica, linia telegrafică dintre capitala Moldovei şi Viena, via Bucovina.

16 februarie- Prinţul Menşicov este demis din funcţia de comandant suprem al trupelor din Crimeea şi în locul lui este numit prinţul Gorceakov, transferat de la Armata de Sud dar păstrând şi comanda acesteia.

17 februarie- Ruşii atacă, fără succes, Eupatoria unde se aflau două
divizii turceşti sub comanda lui Omer Paşa.
In „Gazeta de Moldavia” nr.21/14 martie 1855, este
publicată relatarea unui voluntar român din trupele
turceşti despre această luptă; intitulat Atacul
Eupatoriei descris de un Moldo-Român, articolul
este semnat „Hassan Efendi, căpitan în statul
major”.

24 februarie- Contraamiralul Nahimov ordonă scufundarea altor
cinci nave în golful Sevastopol pentru că, furtunile
din timpul iernii, mutaseră epavele vaselor deja
scufundate şi făceau vulnerabilă rada portului ce
rămăsese fără baraj în faţa unui eventual atac naval al
aliaţilor.

2 martie- Contraamiralul Nahimov este numit comandant al
portului şi guvernator militar al Sevastopolului iar pe
27 martie este avansat la gradul de amiral plin.

2 martie- Moartea ţarului Nicolae I (se răspândeşte zvonul că
ar fi fost vorba de o sinucidere, căci împăratul nu
putea suporta ideea iminentei înfrângeri şi a încheierii
unei păci dezonorante); urmează la tron ţarul
Alexandru II.

Fotograful britanic Roger Fenton (1819-1869)
debarcă la Balaclava şi, până în luna iunie, când se
reîntorce, bolnav, în Anglia execută 360 de clişee cu
scene de campament, peisaje, portrete de generali,
ofiţeri sau simpli combatanţi din tabăra aliaţilor, ce
vor fi adunate în trei albume date publicităţii anul
următor sub titlurile întâmplări din viaţa în
campament fotografiate în Crimeea în timpul
primăverii şi verii lui 1855, Portrete istorice,
Peisaje şi vederi fotografiate în Crimeea în timpul
primăverii şi verii 1855. >

10/22 martie – Este inaugurată linia telegrafică Bucureşti-Giurgiu.
9 aprilie – începe bombardarea Sevastopolului care durează opt
zile.

16 aprilie – Conferinţa de la Viena se încheie fără un rezultat
pozitiv pentru că Rusia nu este de acord să-şi limiteze
forţele navale din Marea Neagră, aşa cum impuneau oponenţii ca o condiţie esenţială semnării păcii.
Alexandru Asaky dă publicităţii o mapă de litografii cu tipuri populare, Album a porturilor Moldovene;
pentru a da acestei lucruri o mai larga circulaţie, mai ales că în tară soseau adesea reprezentanţi ai trupelor aliate, legendele sunt bilingve, In română şi franceză.

3-5 mai- Expediţie nereuşită a trupelor aliate asupra oraşului Cherci.

8 mai- La Balaclava debarcă contingentul de trupe din Sardinia cu un efectiv de 15.000 de oameni.

19 mai- Împăratul Napoleon III este nemulţumit de temporizarea unui asalt asupra Sevastopolului şi de insuccesele generalul Canrobert ce nu putuse cuceri întăriturile de pe Mamelonul Verde (redutele Selenghinsk, Volinsk şi luneta Camciatca), edificate de geniştii ruşi în cursul lunii februarie, foarte aproape de liniile franceze şi de unde întreprindeau incursiuni nocturne asupra lor; Canrobert demisoinează din funcţia de comandant suprem al trupelor franceze şi este înlocuit cu generalul Aimable Pelissier.

24-25 mai-O escadră aliată atacă şi ocupă oraşul Cherci după un puternic bombardament şi debarcarea a şase batalioane de infanterie; bateriile ruseşti de cosată au ripostat o vreme dar, constantând că rezistenta e inutilă, comandantul garnizoanei a ordonat părăsirea oraşului după ce s-au aruncat în aer depozitele de pulbere şi au fost scufundate ori incendiate toate vasele din port, fie ele militare, fie comerciale (unele chiar încărcate cu grâu, furaje şi alimente).

Carol Szathmari, primul fotoreporter de front, îşi prezintă albumul cu fotografii din timpul campaniei dunărene la Expoziţia Universală de la Paris, pentru care primeşte medalia de clasa a doua: la începutul lunii iunie este primit în audientă de împăratul Napoleon III si de împărăteasa Eugenia care
cercetează cu multă atenţie albumul său, fiind
interesaţi îndeosebi de chipurile generalilor ruşi şi
turci, iar pe 19 iulie are audienţă la regina Victoria
şi la prinţul consort Albert, la Castelul Osborne din
Insula Wight unde, pentru realizările sale, este
distins cu o medalie de aur.

22 mai/4 iunie Prin Ofisul domnesc nr.27, în Moldova sunt abrogate
rangurile civile şi militare acordate în timpul
ocupaţiei ruseşti.

6 iunie-Puternic bombardament asupra Sevastopolului.

7 iunie- Trupele franceze cuceresc, după mai multe asalturi şi
pierderi importante. Mamelonul Verde; amiralul
Nahimov, venit în luneta Camciatca să-i îmbărbăteze
pe apărători, scapă ca prin minune de a nu fi tăcut
prizonier sau răpus de zuavii care se aruncă asupra
întăriturii; printr-un ordin stupid al generalului Osip
Petrovici Jabocritschi, în cele două redute
Selenghinsk şi Volinsk şi în luneta Camciatca, fusese
redus efectivul soldaţilor chiar cu două zile înaintea
atacului.

17 iunie- Puternic bombardament asupra Sevastopolului.

8 iunie- Asalt nereuşit al aliaţilor asupra Sevastopolului;
francezii atacă bastionul Malakov iar englezii
Redanul, dar sunt respinşi, cu pierderi grele.

20 iunie- în timpul inspectării unei baterii, colonelul Todleben
este grav rănit – astfel încă unul dintre importanţii
apărători ai Sevastopolului este scos din luptă.

28 iunie- Moartea feldmareşalului lord Raglan, se pare că de
inima rea din cauza înfrângerii britanice în faţa
Redanului şi a criticilor primite din partea
francezilor; succesor la comanda supremă a trupelor
engleze este Sir James Simpson.

28 iunie- Amiralul Nahimov este lovit în frunte de un glonte în
timp ce observa prin ochian tranşeele franceze din
faţa bastionului Malakov; va mai trăi până pe 30
iunie.

16 august- Bătălia de la Ciornaia; atacul rusesc este respins de
trupele sarde şi de cele franceze.

17 august Puternic bombardament asupra Sevstopolului care
durează o săptămână.

5 septembrie- Ultimul bambardament puternic asupra Sevastopolului.

8 septembrie- Asaltul final asupra Sevastopolului; Brigada l franceză din divizia generalului Patrice de Mac-Mahon cucereşte bastionul Malakov dar englezii nu reuşesc sa ia Redanul; francezii au pierderi foarte mari, 7550 de oameni scoşi din luptă, între care 5 generali morţi şi 10 răniţi (printre cei din urmă şi valorosul general Bosquet).

9 septembrie- Ruşii evacuează partea de sud a Sevastopolul şi se retrag în partea de nord, peste un pod ce imediat după aceea este demontat; înaintea plecării sunt aruncate în aer toate fortificaţiile şi incendiate clădirile importante, magaziile şi tot ceea ce nu putuse fi transportat iar opt nave cu pânze şi zece cu abur sunt scufundate; aliaţii ocupă oraşul pe 10 septembrie.

Pictorul Adolphe Yvon (1817-1893), trimis pe front pentru a se documenta asupra principalelor bătălii ale campaniei, execută trei mari compoziţii : Luarea Turnului Malakov, Trecătoarea de la Malakov şi Curtina de la Malakov, prezentate la Salonul din Paris – primul in 1857, aducându-i medalia de onoare, şi celelalte două în 1859 — şi apoi expuse la Vers ai l Ies.
Pictorul Horace Vernet (1789-1863) execută şi el o lucrare inspirată de bătălia pentru Turnul Malakov, intitulată, după vorbele rostite de generalul Mac-Mahon”3*y suiş – j’y reste!” şi reprezentăndu-l pe acesta în centrul compoziţiei, în vreme ce un zuav înfige drapelul franţuzesc pe meterezele cucerite.
Fotograful britanic James Robertson (1813-1881) imortalizează Sevastopolul ruinat după îndelungatul asediu: Redanul, Turnul Malakov, docurile din port înainte şi după demolarea lor prin dinamitare din ordinul învingătorilor.

12 / 24 La laşi este unui un le Demn pentru a celebra
septembrie căderea Sevastopolului iar seara, coloniile franceză şi engleză din oraş dau un mare banchet; peste două zile, domnitorul Grigore Ghica dă un alt banchet în cinstea aceluiaş eveniment la care participă consulii Angliei şi Franţei, miniştrii şi toate oficialităţile civile şi militare ale tării.

29 septembrie- Pe frontul din Caucaz, cetatea Cars este atacată de trupele ruse aflate sub ordinele generalului Nikolai Nikolaevici Muraviev, comandant suprem şi locţiitor al ţarului pentru acea regiune; fortificaţia era bine apărată de garnizoana turcească de sub comanda lui Vassif Paşa secondat de colonelul britanic William Fenwick Williams şi ruşii sunt respinşi cu pierderi grele.

17 octombrie- Expediţie aliată amfibie asupra Fortului Kinburn de la confluenţa Niprului cu Bugul, care este cucerit.

Pictorul documntarist Jean-Baptiste-Henri Durând-Brager (1814-1879), specializt in marine si colaborator al revistei ,,L ‘Illustration “pentru care a trimis multe schiţe de la teatrul de război ~ in special cu acţiuni navale — execută mai multe cadre, ajutat si de fotograful Lassimonne, cu bastimentele prinse de gheţuri, pe Nipru, şi cu Fortul Kinburn.

11 noiembrie- Şir William Codrington este numit comandant suprem al trupelor britanice.

15 noiembrie – Explozia unui depozit de muniţii în liniile franceze.

Pictorul Jean-Charles Langlois (1789-1870), fost combatant la W agr am şi Waterloo, unde a obţinut gradul de colonel la 26 de ani, soseşte în Crimeea la mijlocul lunii noiembrie pentru a se documenta in vederea executării unei panorame. Este însoţit de fotograful Leon-Eugene Mehedin (1828-1905) care ia imagini cu ruinele fortificaţiilor înainte ca acestea să fie demantelate, aspectul oraşului şi peisajul înconjurător pe care Langlois le va folosi pentru pictarea panoramei Luarea Sevastopolului, instalată în 1860 într-o clădire special construită pe Champs-Elysees. Pictura a fost distrusă la asediului Parisului din timpul războiului franco-prusian din 1870.

26 noiembrie- Vassif Paşa şi colonelul Williams, acceptă condiţiile ruşilor şi predau Carsul, după un asediu ce întrerupsese toate liniile de aprovizionare şi dusese la înfometarea garnizoanei şi a populaţiei civile.

28 noiembrie- Prin Ofisul domnesc nr. 1166 către Sfatul Administrativ Extraordinar, este desfmţată robia ţiganilor în Moldova.

(va urma)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>