VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA. CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN ANUL 2010

In fiecare an în România se desfăşoară peste o sută de cercetări arheologice sistematice şi câteva sute de cercetări arheologice de salvare, preventive sau de supraveghere. La finalul fiecărei campanii se elaborează un scurt şi sintetic raport destinat publicării în Cronica Cercetărilor Arheologice din acel an. In primăvara următoare are loc o sesiune naţională a arheologilor din România în cadrul căreia fiecare responsabil ştiinţific prezintă raportul final al cercetărilor sale din anul precedent. Atunci când stadiul cercetărilor dintr-un sit permite conturarea unei imagini de ansamblu a aşezării aflate în studiu se publică monografia arheologică. Pe baza monografiilor de specialitate se scrie istoria unei regiuni, a unei epoci.
Rapoartele şi monografiile se adresează, din păcate, unui public restrâns de specialişti. Dar, asta nu înseamnă că nu pot fi înţelese ci doar că acestea aparţin unui context istoric cunoscut doar de arheologi şi istorici.
Cercetările arheologice pe pe Popina Blagodeasca sunt completate cu studii pluridisciplinare: arheozoologice, antropologice, carpologice, arheomagnetice.

AŞEZAREA MEDIEVAL-TIMPURIE DE LA
VLĂDENI-POPINA BLAGODEASCA (sec.IX-XI)

Dr. Emilia Corbu

Săpăturile arheologice desfăşurate în perioada 16 august-20 septembrie, pe baza autorizaţiei de săpătură sistematică nr.47/2010, au avut următoarele obiective:
1) Delimitarea limitei de est a aşezării medieval-timpurii;
2) Cercetarea complexelor de locuire interceptate parţial în cursul campaniei din anul 2009.
3) Investigarea complexelor arheologice descoperite în 2010.
În sectorul A de pe grindul sudic au fost deschise un număr de 10 casete (A 30-A40) de 4 x 4 m, însumând un total de 160 mp. Pe suprafaţa lor au fost descoperite un număr de nouă complexe arheologice din evul mediu şi epoca getică.
Au fost cercetate integral:1) trei gropi de bucate medieval-timpurii; 2) un atelier meşteşugăresc; 3) o locuinţă de suprafaţă; 4) o groapă cu funcţionalitate neprecizată.
Au fost cercetate parţial următoarele complexe : 1) un complex getic localizat în cas. A 30; 2) Un complex getic aflat în cas. A37 ; 3) Un complex medieval-timpuriu aflat în A40 ; 4) Un segment de palisadă aflat în A40.
A fost întocmită toată documentaţia aferentă cercetării acestora: 18 desene de grund şi de profil, 250 de fotografii, 60 de pungi cu material ceramic, 60 de pungi cu material documentar.

Atelier meşteşugăresc nr.1 (Cas. A30- A 35, A 38)

S-a delimitat la -0,35-0,40 m. În profil se prezenta ca o alternanţă de sedimente în lentile groase de detritus brun-cenuşiu foarte afânat alternate cu straturi de pământ galben. Era orientat E-V cu dimensiunile de 3,50 x 3,25 m. Avea podeaua din pământ bătut la – 1,02 m pe care se afla un sediment de cenuşă vegetală (fig.1).
Cuptorul cruţat în lut se afla în colţul de SV şi avea o amenajare unică (fig.2) din care se păstrau trei elemente după cum urmează:
1) o groapă de alimentare aproximativ rotundă de 1 m x 0,85 m şi adâncă de 1,75 m din care se alimenta focul;
2) o camere de ardere care probabil în vechime fusese cotlonită, boltită până sub coş. Era rotundă cu diametrul de 1,35 m şi adâncimea de 1,65 m de la nivelul actual al solului. Faţă de nivelul podelei bordeiului avea adâncimea de doar 0,65 m. Se lega de coş printr-un canal lat de 0,60 m şi lung doar de 10 cm, ca o gâtuire. Groapa era plină cu arsură, cenuşă, pământ ars, urme de lutuire ale pereţilor.
3) un coş de evacuare a fumului care se prezenta ca o platformă ovală de 1 m x 0,75 m, de formă aproximativ ovală cu diametrul transversal de 1 m şi longitudinal de 0,75 m caracterizat de un strat fin de cenuşă. Avea două trepte, una la 0,95 m aproape de nivelul podelei şi o alta la 0,75 m.
Detaliile contructive, dimensiunile şi amplasarea ne fac să credem că este vorba de un cuptor de meşteşugar, probabil de olar, căruia nu i s-a păstrat camera de coacere cruţată în lut şi pe care o bănuim după sedimentele caracterizate de mult pământ galben dispus în straturi orizontale vizibile şi pe profilul vestic al locuinţei.
Inventarul atelierului era foarte sărac şi consta dintr-un număr restrâns de fragmente ceramice neîntregibile provenite de la următoarele categorii ceramice: ceramica nisipoasă, ceramica cenuşie, ceramica roşie, ceramica smălţuită, ceramica lucrată cu mâna.
Ceramica din pastă nisipoasă prezentă în toate straturile complexului se află în cantitate foarte mică de doar 38 fragmente. Unele erau din pastă foarte bună cu nisip fin, arsă reducător uniform, decorată cu striuri oblice pe orizontale, registre de striuri, striuri verticale pe orizontale. Altele conţineau nisip de granulaţie medie, arse la roşu, decorate cu striuri.
Din ceramica cenuşie, foarte rară în toată epoca, au apărut doar 13 fragmente din care unele lucrate la roata rapidă şi de culoare neagră. Cele lucrate la roata de mână sunt de culoare gri-cimentos, exfoliate, lustruite cu linii în reţea.
Cele mai multe, 84 fragmente sunt din pastă roşie şi provin de la vase diferite.
Un număr de 27 fragmente erau din pastă roşie-cărămizie, din care unele cu angobă gălbuie şi coaste la interior, ca de amforă.
Alte 15 fragmente erau din pastă roşie din care unele cu miezul negru în spărtură provenite de la oale cu fundul plat.
Din pastă fină cu mică, cu perete subţire de doar 5 mm, ardere oxidantă uniformă, decorate cu humă albă au apărut 14 exemplare. O buză şi o toartă păstrate de la o oală cu gura largă, buza răsfrântă, gâtul scurt, diametrul maxim în zona umerilor cu toartă lipită pe umăr şi buză. Alt exemplar provine de la o ulcea cu toartă.
Fragmente mici, smălţuite în diverse culori, au apărut în 13 exemplare.
S-au găsit 15 fragmente lucrate cu mâna la adâncimea cuprinsă între 0,65-0,80 m, decorate cu brâu alveolat din pastă omogenă cu pelicule de calcar.
Situaţia inventarului ceramic descoperit permite doar încadrarea cronologică largă în sec.XII-XIV. Datarea propusă are la bază:
- coexistenţa unor specii ceramice diferite: ceramicii din pastă nisipoasă (continuă până în sec.XII-XIII) cu ceramica din pastă roşie (pare în sec. XII-XIII), ceramică smălţuită (început de secol XIV) şi ceramica din pastă fină, roşie cu mică decorată cu humă albă (apare în sec. XIII-XIV).
- Cantitatea mare de ceramică roşie din care unele fragmente cu miezul negru în spărtură asigură limita inferioară în sec. XII.
In profilul de est se observă un alt complex ce urmează a fi cercetat anul viitor.

Groapă cu funcţionalitate neprecizată (Cas. A 35, c.2)
In anii anteriori am descoperit pe traseul SF şi în SA, c.1 o serie de gropi cu gura largă, fundul conic, formă neregulată considerate de noi ca fiind ,,gropi cu funcţionalitate neprecizată,,. Textura sedimentelor, dispunerea, compoziţia din Cas. A35, c.2 ne sugerează că ateleriul a fost intersectat de o astfel de groapă al cărei fund conic perfora podeaua acestuia până la -1,45 m. In fundul conic al gropii care avea diametrul de 0,75 m şi adâncimea de -0,45 m s-a găsit un denar unguresc ceea ce datează aceste complexe in sec. XVI şi le leagă de satul Blagodeşti menţionat în documente în 1508.

LOCUINŢA DE SUPRAFAŢĂ (Cas. A36-A37)

La doar -0,26 m de la suprafaţa actuală a solului a apărut o pată caracterizată de un sediment brun, cenuşos, cu arsură şi paiantă.
Era orientată NE-SV şi avea dimensiunile de 5 m x 3,50 m. A avut podea din lut galben bătătorit la -0,60 m de la nivelul actual al solului. Două gropi de pari cu dm. de 0,30 m se aflau aproximativ pe mijlocul laturilor lungi. Dintr-un par se mai păstra un fragment de aproape 1m prăbuşit (fig.3). În colţul sudic era un cuptor cotlonit cu vatră în faţă. Vatra propriu-zisă era rotundă cu dm. de 1 m şi prezenta o refacere. Vatra din faţă era de aprox. 0, 60 m. Intreaga construcţie a fost răvăşită de lucrările agricole. Inventarul foarte sărac.
Cantitativ predomină materialul din pastă roşie, fină, decorat cu humă alburie (29 ex.) şi fragmentele din pastă roşie ca de amforă dar de calităţi diferite (19 ex.). Au apărut de asemenea 33 de fragmente din pastă lucrată cu mâna aflate până la adâncimea maximă de -0, 45 m ceea ce face să presupunem că au fost purtate de plug. Din pastă nisipoasă cu scooică, arsă oxidant dar şi reducător au fost găsite 8 fragmente. Din pastă cenuşie arsă în ambele variante, oxidant dar şi reducător s-au găsit doar patru fragmente.
Pe baza situaţiei stratigrafice, a detaliilor constructive ale complexului şi a fragmentelor ceramice descoperite complexul se datează în sec.XII-XIV.

GROAPA DE BUCATE NR. 22 (Cas. A 32, c. 1,4)
S-a delimitat la -0,37 m de la nivelul actual al solului, ca o pată de sediment brun, afânat pigmentat cu cenuşă alburie.
Avea formă de butoi, cu diametrul gurii egal cu dm. fundului de 1,20 m şi umerii puternic boltiţi. Adâncimea era de doar 1,30 m. Inventarul era foarte sărac şi consta din fragmente ceramice, paiantă şi puţine oase fragmentare de animale (fig.5).
Cele opt fragmente ceramice din pastă nisipoasă conţin nisip de granulaţie medie, sunt arse uniform, reducător şi sunt decorate cu striuri şi valuri pe striuri orizontale. Doar două fragmente din pastă cenuşie au fost găsite. Au apărut în schimb 21 fragm. din pastă roşie atipice de la vase diferite, oale sau probabil amfore.

GROAPA DE BUCATE NR. 23 (Cas. A 34, c.1,4)

Se delimitează imediat sub stratul arabil la -0, 30 m de la nivelul actual al solului (fig.6). Are umplutura brună, afânată pigmentată cu pelicule fine de cenuşă vegetală. Avea formă de sac cu gura în formă de pâlnie îngustându-se de la dm. de 1,50 m la 1,10 m de unde începea umărul gropii. Diametrul bazei era de 1,80 m. Adâncimea era de 2,10 m, iar pe fundul gropii erau pete de arsură (fig.7).
Amestecate în toată umplutura se aflau 79 fragmente din pastă nisipoasă, 5 fragmente din pastă cenuşie, 5 fragmente din pastă roşie, 15 fragmente lucrate cu mâna, paiantă, oase fragmentare, zgură. Fragmentele ceramice din pasta nisipoasă conţin nisip fin, bine omogenizat, au angobă cărămizie în timp ce altele au pasta rugoasă cu nisip de granulaţie medie. Sunt decorate cu striuri dese, valuri pe umăr, striuri verticale pe incizii orizontale, valuri alternate cu striuri, valuri formând ochiuri între ele. Fragmentele lucrate cu mâna sunt de asemenea diferite. Unele lustruite sunt decorate cu pastile rotunde.

GROAPA DE BUCATE NR. 24 (Cas. A 34, c.2,3)
Este o groapă de bucate inclusă într-o anexă gospodărească, asemănătoare beciurilor din zilele noastre. Incă de la -0,25-0,45 s-a delimitat un sediment brun, afânat cu pigmenţi de arsură, pământ galben, paiantă, orientată NE-SV cu dimensiunile de 3 x 2,50 m cu colţuri rotunjite (fig.8). Adâncimea de la nivelul actual al solului era de 0,80 m din care cobora groapa. Pe latura estică avea o treaptă la 1,35 m şi lată de 0,25 m. Pe latura vestică groapa a fost săpată de la 0, 30 m şi boltită în formă de sac.
Umplutura era brună, foarte afânată. Avea adâncimea de 2,45 m şi diametrul fundului de 1,65 m (fig.9).
Inventarul gropii consta din ceramică nisipoasă, ceramică lucrată cu mâna, ceramică cenuşie, ceramică smălţuită şi ceramică din pastă roşie ca de amforă, zgură, paiantă, fragmente de fier. La adâncimea de -1,80 m se aflau două schelete întregi de animale, probabil ovi-caprine. Este a doua groapă de bucate de pe Popina Blagodeasca în care s-au găsit schelete întregi de animale.
Cele 36 fragmente ceramice sunt din pastă de calitate diferită, după cum urmează: pastă cu nisip fin, angobă cărămizie, decor striat; pastă cu nisip, microprundiş, cioburi pisate, ardere pătată, angobă cărămizie. Se remarcă decorurile cu striuri oblice pe orizontale, registre de valuri pe striuri.
Cele 65 fragmentele ceramice lucrate cu mâna sunt atipice atât în privinţa pastei cât şi a calităţii. Unele erau lucrate din pastă cu cioburi pisate şi calcar, în timp ce altele erau din pastă cărămizie cu miez negru.
Fragmentele din pastă cenuşie (17) sunt lucrate fie din pastă fină, arsă oxidant sau reducător, cu decor lustruit în reţea.
Au mai apărut 28 de fragmente din pastă roşie ca de ,,amforă,,, la fel de atipice, provenite de la vase diferite.
O prezenţă la fel de sporadică înregistrează fragmentele smălţuite (2 ex.) şi din pastă roşie, fină, cu mică.
In concluzie gropile de bucate se încadrează în intervalul cronologic al sec. X-XI spre această datare corelându-se atât situaţia stratigrafică a acestora cât şi inventarul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>