Arsenie Boca- Repere biografice -,,Sfântul de la Sâmbăta,,
29 septembrie 1910- Vaţa de Jos (jud. Hunedoara) – In familia lui Iosif şi Cristina Boca se naşte copilul Zian, cel care va deveni mai târziu părintele Arsenie.
Studii
1929-1933- Academia Teologică din Sibiu
După 1933- Institutul de Arte Plastice Bucureşti
-Audiază cursurile de medicină ale prof. Rainer
– Audiază cursurile de Mistică creştină ale prof. Costin Petrescu
1940- Este tuns în monahism la mănăstirea Sâmbăta de Sus unde se dedică unei vieţi ascetice.
Viaţa şi opera
* Predicile sale au un conţinut sever la adresa păcatelor omeneşti, dar cu toate acestea este căutat de mulţimi de credincioşi.
* Contribuie la traducerea şi publicare primelor patru volume din Filocalie, ale cărei manuscrise le-a adus personal de la Muntele Athos.
* Invitat de mai multe ori de principesa Ileana a României la castelul Bran pentru a ţine predici doamnelor din suita regală şi personalului iar mai apoi pentru a vizita bolnavi sau cunoscuţi din Bucureşti printre care şi soţia şi mama mareşalului Antonescu.
* 1948-1959- reface mănăstirea Prislop
Piedici
* Anchetat de mai multe ori de securitate la Râmnicu-Vâlcea, Braşov, Făgăraş pentru presupuse legături cu legionarii.
* 1951-1952- arestat şi dus la Canalul Dunăre- Marea Neagră.
* 1955- Anchetat la Timişoara şi închis pentru şase luni.
* 1959- mănăstirea Prislop este desfiinţată şi i se stabileşte domiciliul forţat în Bucureşti. I se interzice să mai poarte haina monahală şi să slujească Sf. Liturghie.
* Lucrează la Atelierul de Pictură al Patriarhiei si la Biserica Elefterie ca pictor secund.
* In pictură are o viziune personală dar care respectă canoanele picturii bizantine, aşa cum vedem la Biserica parohială de la Drăgănescu, de lângă Bucureşti.
* Urmărit atent de securitatea regimului comunist toată viaţa, până în 1989. D-abia cu o lună înainte de moarte i s-a inchis dosarul de urmarire.
* 1969-1989 – Isi petrece ultima parte a vieţii la Sinaia unde se reorganizase obştea împrăştiată de la Prislop
* Mormântul său de la Mănăstirea Prislop atrage şi azi o mulţime de pelerini.