PROSTIA LA ARAT SAU ISTORIA RASĂ CU PLUGUL (II)

Continuare de la Prostia la arat sau istoria rasă cu plugul (I).

O LEGE BUNĂ…

In România siturile arheologice sunt considerate monumente istorice. Legea 18 din 19 febr. 1991, art.2, cu privire la fondul funciar prevede existenţa a cinci categorii de terenuri în funcţie de destinaţia lor: a)arabile, b)forestiere, c)ale apelor şi pădurilor d) intravilane şi e) terenuri cu destinaţie specială în care sunt incluse şi siturile arheologice. Legea descrie fiecare categorie de teren în parte, adică ce anume intră în categoria terenuri cu destinaţie arabilă, forestieră, sau destinaţie specială.

Fiecărei categorii de teren îi corespunde un pachet legislativ specific. De pildă, siturile arheologice sunt protejate de Legea nr.422/18 iulie 2001 cu privire la patrimoniul arheologic naţional. Monumentele istorice pot fi concesionate cu avizul Ministerului Culturii (legea 422, art.4, alin.2), dar, evident, în calitatea de monument istoric. De pildă un sit arheologic poate fi concesionat pentru transformarea lui în parc arheologic, pentru turism cultural sau pentru punerea în valoare. El nu poate fi concesionat ca teren agricol de vreme ce prin legea 18/1991 este definit ca teren cu destinaţie specială şi Lista Monumentelor Istorice îl înregistrează ca atare. Şoselele, drumurile, podurile fac parte din aceeaşi categorie de terenuri cu destinaţie specailă ca şi monumentele. Aşa cum nu poţi concesiona o şosea pentru culturi agricole, tot aşa nu poţi concesiona un monument istoric pentru orezărie.

Ba, mai mult legea 422/2001 a protejării patrimoniului arheologic, art.9, alin. 4) interzice aplicarea de servituţi care au consecinţă desfiinţarea, distrugerea parţială sau degradarea monumentelor istorice şi a zonelor lor de protecţie. Cu alte cuvinte folosirea lor ca teren agricol este interzisă.

UN CAZ CONCRET

O situaţie concretă de distrugere a unui sit arheologic este Popina Blagodeasca aflată în perimetrul comunei Vlădeni (jud. Ialomiţa). Inregistrată în Repertoriul Arheologic Naţional cu codul 94802.03 şi având cod LMI IL-I-s – B-14071, Popina Blagodeasca păstrează pe suprafaţa sa de aproape 18 ha, vestigiile a trei aşezări istorice, una neolitică (cultura Gumelniţa), o alta getică (sec.IV-III î. Hr.) şi o alta medieval-timpurie (sec.VIII-XI) aflată în cercetare sistematică.

Săpăturile arheologice începute din anul 2000 au evidenţiat una dintre cele mai mari aşezări medieval-timpurii de la nordul Dunării, cu vestigii comparabile cu cetăţile bizantine din Dobrogea. Este singura aşezare de la nordul Dunării care confirmă menţiunile bizantine cu privire la existenţa unor aşezări întărite la Nordul Dunării, prin aceea că am descoperit o palisadă şi un şanţ de apărare. Deşi rezultatele au fost prezentate în fiecare an la sesiuni naţionale sau internaţionale, bucurându-se de interesul specialiştilor, totuşi, Popina Blagodeasca se află în continuare în exploatare agricolă. Ba, mai mult, anul trecut a fost concesionată unei firme al cărui investitor italian doreşte să facă orezărie. Arătura pentru orez are 0,75 m adâncime. Orezăriile distrug pentru totdeauna vestigiile arheologice atât prin arătura adâncă, dar mai ales prin inundarea permanentă a culturilor.

CINE-I VINOVAT?

În calitate de arheolog cred că mi-am făcut pe deplin datoria, începând din anul 2000 când am sesizat Ministerului Culturii gradul de distrugere avansată a sitului şi am iniţiat săpături de salvare şi până în prezent. Situl a fost introdus în circuit ştiinţific prin publicarea unui număr de 15 lucrări de specialitate (rapoarte arheologice, studii şi comunicări) şi elaborarea aproape în stadiu final a primei părţi a monografiei arheologice ,, Vlădeni-Popina Blagodeasca,, unde sunt analizate peste 50 de complexe arheologice cercetate integral cu tot inventarul arheologic aferent (ceramică, unelte, podoabe, piese de uz casnic), la care se adaugă studii pluridisciplinare, carpologice, determinări arheomagnetice, paleofaunistice.

Vinovată de concesionarea în vederea explatării agricole a sitului este Direcţia pentru Cultură Ialomiţa care prin lege avea datoria să nu acorde avizul de specialitate. Iar dacă acea concesiune s-a produs fără avizul direcţiei, atunci ar fi trebuit să ia măsurile necesare.

Deşi m-am adresat acestei instituţii prin memoriul nr.159/19.05.2003, nici până azi, după şapte ani, nu am primit un răspuns. De unde se vede că prof. Păcală Elena doarme de 10 ani pe banii Ministerului Culturii, iar când a fost concediată, prevalându-se de calitatea de funcţionat public, a dat Ministerul în judecată. Şi, doarme mai departe.

Anul trecut, conducerea muzeului la sesizările mele, s-a adresat direct Direcţiei de Achiziţii şi Patrimoniu din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa, adică autorului concesiunii către cetăţeanul italian. Memoriul are nr. 8425/ 10.11.2009 şi nici până azi, după 10 luni nu s-a primit nici un răspuns. Ba mai mult a avut loc o discuţie aproape incredibilă.

O DISCUŢIE INCREDIBILĂ

In urmă cu trei săptămâni un grup din partea CJI a vizitat rezervaţia arheologică Oraşul de Floci. La intrarea în expoziţie, stătea plictisit, aşa cum stăteau pe vremuri activiştii de partid la intrarea în biserică, Cezar Gheorghe Vâlcan directorul Direcţiei de Achiziţii şi Patrimoniu. Pentru că de 10 luni aşteptam rezolvarea situaţiei şi omul nu fusese de găsit de câte ori îl căutasem, l-am abordat direct. A avut loc următoarea discuţie pe care vă rog să o comentaţi ca atare.

Eu (zâmbitoare): Bună ziua! Vă invit, când aveţi timp, să veniţi şi la Vlădeni-Popina Blagodeasca. Am început campania arheologică din acest an. Acolo e o problemă.
El (acru): E rezolvată!
Eu: Nu e nimic rezolvat. Popina e cultivată cu floarea-soarelui.
El (izbucnind): Şi ce vă deranjează? Ce vă strică arătura aceea?
Eu: Deja a distrus complexele de suprafaţă. Eu mai găsesc doar bordeie şi gropi de bucate. Veniţi să vedeţi cum stratul arabil e plin de materiale arheologice.
El: De câte ori am trecut nu v-am văzut acolo.
Eu: Mă găsiţi doar când am fonduri de săpătură. Dacă îmi daţi dvs. fonduri pot lucra tot timpul. Acum se pot vedea lucrările în curs.
El (sictirit).: Acolo nu e nimic. E ceva pe vârf, dar pe grinduri nu e nimic. Vorbe goale.
Eu (care săpasem, desenasem pe hârtie milimetrică în diferite stadii de lucru locuinţe, cuptoare, etc pe canicula, ploaie şi vânt exact acolo unde zicea că nu e nimic): Ce pregătire de bază aveţi?
El (cu scârbă): Nici una.
Eu (sarcastică): Este evident. Şi ce sunteţi la Consiliu? Director? Adică funcţionar public?
El: (aproape urlând): Cu ce drept mă întrebaţi? Nu mă interesează ce-i acolo. Nu pricepeţi că nu mă interesează. Treaba mea este să scot bani din concesiuni.
Eu: Distrugând istoria românilor, nu-i aşa?
Deoarece mă întorsesem să plec, individul grohăie: Sunt jurist!
Eu (mirată): Atunci ar trebui să cunoaşteţi legislaţia arheologică.
Ii sare în ajutor o colegă de birou, care pune capac: Doamnă chiar nu vedeţi că ne deranjaţi? Noi am venit aici să ne relaxăm.
Eu: Cafeaua e la subsol.

Nu ştiu cum vi se pare dumneavostră această discuţie dar pentru mine a sunat penibil. Mesajului ca atare s-a adăugat şi tonul răstit al personajului Vâlcan. Nu ştiu dacă este tonul lui normal pentru că a fost prima şi vă asigur ultima discuţie cu acest individ. Nu pot să cred că un funcţionar public poate ţipa la tine atunci când îi ceri să îşi facă datoria. Posibil să fi avut un ton mai ridicat datorită unei conformaţii inestetice a craniului cu maxilarului inferior masiv şi pătrat. Dar prognatismul nu era nimic faţă de sonoritatea cuvintelor. Poate datorită accentului uşor ţigănesc, adică vocalele aveau o pronunţie glotică, domnul Vâlcan era nevoit să ridice tonul. Pronunţate glotic vocalele sunt mai şterse.

Ce părere aveţi de aşa funcţionari publici incapabili să rezolve în 10 luni o adresă, dar plini de ei şi greaţă pentru tot din jur? Nu este o nenorocire că creierul domnului Vâlcan nu poate pricepe arheologia, adică nu are o gândire în spaţiu, adică în trei dimensiuni. Există handicapuri şi mai grave. Dar este un abuz şi o ilegalitate să concesionezi un teren cu destinaţie specială pentru lucrări agricole.

Aşa, cel puţin, am aflat cauza pentru care Popina Blagodeasca, în pofida statutului de sit arheologic adică de teren cu destinaţie specială, se află în continuare în regim de distrugere prin lucrări agricole. Cezar Gheorghe Vâlcan este incapabil să priceapă Legea 18/1991 a fondului funciar şi să întocmească documentaţia prin care un teren cu destinaţie specială este scos din exploatarea agricolă în care fusese inclus de comunişti.

Doar că Popina Blagodeasca nu este singurul sit arheologic exploatat agricol. In situaţia lui se află toate siturile arheologice din judeţul Ialomiţa, cu excepţia Oraşului de Floci şi acela parţial.

In ce condiţii se desfăşoară cercetările arheologice pe un sit concesionat agriculturii nu vă spun. Am lucrat până acum pe amabilitatea concesionarilor. Adică atât firma Transmim Slobozia concesionara Popinei Blagodeasca între 2003-2008, cât şi firma S.C. Găina SRL, concesionara popinei pe anii 2009-2024 au luat la cunoştinţă că au concesionat o rezervaţie doar când au văzut secţiunile arheologice. Au fost consternaţi mai ales când au realizat că pe 18 ha pentru care ei plătesc concesiune, stratul arabil e plin de materiale arheologice. Practic humusul este alterat.Firma Transmim Slobozia căreia îi datorez mii de mulţumiri nu a mai cultivat deloc întregul sit arheologic, deşi plătea concesiunea.

Giovani Gallina a lăsat nearată exact suprafaţa de vreo trei ha pe care eu îmi desfăşor acum lucrările precum şi un drum de acces cu rugămintea să rezolv cât mai repede această situaţie. Însă la 10 m de lucrările din acest an era cultivată floarea-soarelui.Dacă vreu să urmez vatra aşezării medieval-timpurii şi să nu intru în cea getică, trebuie să intru în terenul cultivat.

CE- I DE FĂCUT?

Cred că doar concedierea celor doi funcţionari publici Păcală Elena şi Gh. Vâlcan ar mai putea salva siturile arheologice din Ialomiţa.Ce a făcut doamna Păcală în 10 ani dacă siturile arheologice din Ialomiţa sunt arate şi semănate ca pe vremea comunismului? Aceeaşi întrebare este valabilă şi pentru Vâlcan.

15 thoughts on “PROSTIA LA ARAT SAU ISTORIA RASĂ CU PLUGUL (II)

  1. >Popina Blagodeasca păstrează pe suprafaţa sa de aproape 18 ha, vestigiile a trei aşezări istorice, una neolitică (cultura Gumelniţa), o alta getică (sec.IV-III î. Hr.) şi o alta medieval-timpurie (sec.VIII-XI) aflată în cercetare sistematică.

    Ma intriga cea de-a treia asezare: oare ce origine etnica o fi avut locuitorii ei?
    Banuiesc ca trebuie sa fi fost proto-bulgari sau rubedeniile lor turcice de mai tarziu: pecenegii. Numele asezarii de azi e pur slav(ic).
    Exista vreo dovada clara ca locuitorii ei ar fi fost vorbitori de proto-roma^na?

  2. Imi cer scuze ca va adresez un mesaj care nu are legatura cu aceste atitudini care presupun o lupta zilnica "patimind unii de la altii", cum zic versurile unui cintec. Raman la parerea mea pe care am impratasit-o fostilor mei studenti: Romania este in razboi acasa la ea, suntem intr-un continuu razboi pe timp de pace…. Dar sa revin…Am vazut un material insteresant depre Pestera cu Oasein care s-ar fii descoperit un schelet datat aproximativ 40.000 de ani ca cel mai vechi in Europa (The Incredible Human Journey episodul 13 pe youtube). Aveti mai multe detalii ? Poate, cindva veti avea timp pentru un asemenea material mi detaliat. Oricum, va multumesc ca prin dv. am descoperit frumusetea sufletului aromanilor. Macar pentru aceasta va rog sa imi permiteti sa ma semnez, cu drag. cristina poponete. cu bine!

  3. Pt. Anonim,
    Referitor la cultura arheologica a evului mediu-timpuriu exista in literatura de specialitate patru concepte culturale: cultura Dridu, cultura veche-romaneasca, cultura balcano-danubiano-pontica si complexul cultural carpato-balcanic. Pentru fiecare din acestea am facut o scurta prezentare pe acest blog. Cand veti avea timp le cautati si va faceti o imagine despre problema pe care ati abordat-o.
    Multumesc!

  4. Doamnei Cristina Poponete,

    Multumesc pentru interes si cuvintele frumoase.
    Asa este, Romania este in razboi la ea acasa. Iar minoritatilor, in cazul nostru, celor doi tigani, putin le pasa de istoria locurilor si implicit a romanilor. Dar, macar daca si-ar fi indeplinit obligatiile profesionale.
    Despre aromani sau vlahi, daca veti avea timp va recomand sa cititi si un articol scris de mine pe acest blog> Poveste despre vlahi.
    Limba romana veche era mult mai apropiata de aromana decat azi. Existau multe sunete specifice pe care alfabetul latin nu le-a putut reda in scris. Dar asta este o poveste mai lunga. Oricum, muzica aromanilor este vestita.
    Ma voi interesa si de povestea scheletului vechi de 40 000 de ani.
    Cu stima,
    Emilia Corbu

  5. Da, stimata d-na/d-ra Corbu,
    1. Nu imi este strain ce inseamna sa fii la tine in tara, acasa si un minoritar sa iti aplice un tratament reprosabil. Respectiv sa iti spuna in limba lui Endre atat de prieten cu poetul ardelenilor O. Goga "Nem tudom romanul" in anul de gratie 2006…Insa intr-o societate de subzistenta, inclusiv morala in care administratia publica are acceeasi atitudine de atotputernicie peste destinele noastre de muritori raspunsurile primite de dv. oglindesc o normalitate ingrozitor de rasturnata in oglinda si de dificil de schimbat cu atitudini de genul "lasa-ma sa te las". Este dovada ca deocamdata, am ratat partea improtanta a revolutiei: cea de substanta, nu de forma! Cred ca subdezvoltarea noastra ca natie aici isi gaseste explicatia covarsitoare: cum ne raportam la celalalt si cum ne comportam unii cu altii (si in spatiul casei si din afara lui). Administratia publica este impanzita de pilele lui Cutarescu si asa ca atata timp cat oamenii stiu ca in spatele lor e cineva puternic care ii apara in schimbul "dreptului dat"(da, pentru mine sunt organizatii de tip mafiot) noua, celor care ne dorim normalitatea, acasa la noi trebuie multa, multa, multa…. (completati dv. ca stiti raspunsul mai bine decat mine). In spatiul administratiei publice occidentale reforma anilor '80 a avut scop clar schimbarea mentalitatii de care va vorbeam. Deci suntem in 2010, deomcadata cel putin la 30 de ani distanta de priectul occidental de reforma culturala a administratiei publice.
    2. Va indemm sa va uitati curand pe acel episod tocmai pentru ca in Occident un specialist a reconstitutit fata pe baza craniului iar rezultatul este….fantastic (asa cum va denumiti dv. blogul). Intentionez sa imi fac un tricou cu sigla aceea si sa il port in toate intalnirile internationale(oare o fii posibil – ma refer la copyright sa nu fie vre-o problema…).
    Oricum, am inceput sa citesc povestea vlahilor si este uimitoare. Cu multumiri pentru toate, cristina p.
    p.s. Nu imi ascund intentionat detaliile dar nu stiu sa selectez altceva din meniu pentru ca terminologia imi este atat de straina…cu bine, c.p.

  6. D-nei/D-rei Cristina,

    1. Nu stiam despre aceasta reforma a administratiei occidentale din anii 80. Unde pot afla mai multe despre subiect? Este clar ca si in Romania este necesara o astfel de reforma sau cel putin o schimbare a Legii Functionarului Public, lege care ii confera prea multe drepturi, facilitati, etc. si prea putina raspundere.

    2. Am citit ceva, in graba despre subiectul pe care il abordati si va asigur ca este prea complicat pentru a fi discutat intr-un comentariu. Cert este ca>
    a) este cu siguranta un craniu foarte vechi, dovada ca are trasaturi de la cele trei rase cunoscute azi. Biblia consemneaza ca doar dupa Potop au aparut rasele. Primii oameni nu aveau trasaturi rasiale distincte.
    b)datarea cu radiocarbon 14 nu poate fi asa sigura pentru perioade uriase de timp. Da erori si pe segmente de cateva mii de ani.
    c) ideea ca este veriga lipsa intre Neanderthal si omul modern este o ipoteza evolutionista asa cum este tot evolutionismul. O ipoteza!
    d)Este cu siguranta cel mai vechi craniu uman descoperit in Europa si atat. Conform gandirii crestine la care ader nu poate fi mai vechi de 10-12ooo de ani. Oricum descoperirea este colosala.

    Multumesc!

  7. Buna seara,
    1. Prof. Mihaela Vlasceanu in lucrarea Organizatiile si cultura organizarii.(1999). Bucuresti: Trei, p. 64: "Rationalitatea birocratica weberiana, bazata pe specializare functionala si autoritatea ierarhica si-a pierdut din prestigiu si eficienta, sau eficienta este mai recent defininta si dupa alte criterii ce tin de calitatea serviciilor, optiunea cetateanului pentru oferte dintr-un evantai de alternative sau controlul asupra functionarii organizatiilor publice[...]". p.66 Accentul nu este pus pe input ci pe output" . Adica traduc eu in limba romana nu "cine mi-s" ci "ce si cum fac pentru cetateni". Nu da foarte mutle detalii bibliografice (" cartile din carti se face" )dar cum am predat putin Teoria organizatiilor intr-o organizatie in care bibliografia (internationala)de calitate (referinte primare) era inexistenta si aveam pentium 1 in 2005 nu am reusit sa intru pe internet sa caut mai mult…. oricum poate reusiti sa faceti o copie xerox (imi pare rau ca nu am eu acasa aceasta posibilitate) caci este o carte scrisa foarte frumos (chiar daca are o singura propozitie cu care nu sunt de acord: ca puterea este corupatoare; nu corupt este omul, puterea nu il trage de mineca. un concept abstract nu are cum…).De o aparte capacitate de observatie sociologica mi s-a parut remarca profesorului Ghe Onut de la Univ. Transilvania din Bv prin 2007 ca inclusiv ghiseele sunt astfel construite sa exersam pozitia de aplecare. Eu am identificat asemenea situatii chiar si in bancile private asa ca relatia cu functionarii din toate organizatiile (si publice si private!!!) mi-a aparut extrem de compromisa.
    2. Da, stiam ca da eroare metoda cu carbon insa precizarile pe care le-ati facut in relatia cu Sf Scriptura sunt esentiale si clarificatoare pentru mine, as well. Nu am retinut ipoteza darwiniana ca nici pentru mine nu are mare relevanta… Multumesc pentru toate si mai ales pentru rasfatul muzical, cristina p.

  8. D-ra Cristina,
    Multumesc pentru precizarile bibliografice. Poate vreodata voi avea timp sa citesc ceva si despre acest subiect.
    Oricum in Romania legea functionarilor publici a fost compromisa din start.A fost elaborata intr-un anumit moment politic. Au fost practic insurubati in scaune oamenii care cu 2-3 ani inainte fusesera numiti pe criterii politice. Unii chiar au facut circul de a-si da demisia de forma din partidul pentru care lucrau, pastrandu-si insa nestingherite interesele de partid.
    Functionarul public trebuie sa fie mai intii de toate un bun profesionist. Nu poti separa administratia de profesionalism. Or, tocmai acest lucru s-a facut.

  9. In limba engleza am descoperit ceva care se numeste The New Public Management, si am dat cautare pe goole scholar sa vad ce e liber, caci majoritatea articolelor sunt postate pe site-uri la care trebuei subscriptie organizationala seriaosa. Sper sa le puteti accesa.
    http://siteresources.worldbank.org/INTROADSHIGHWAYS/Resources/338993-1115316483571/3-public_sector_mgmnt_reform.pdf
    http://books.google.com/books?hl=en&lr=&id=GdQcI0hNerYC&oi=fnd&pg=PR9&dq=New+Public+MAnagement&ots=MkXGw4kT-T&sig=w5q5HozLwdWYb7-3wUSZ4QRMBrk#v=onepage&q&f=false
    http://www.drmanage.com/images/1202965572/Hood_NPM%281995%29.pdf
    http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/APCITY/UNPAN014322.pdf
    http://law.hku.hk/gl/rhodes.pdf
    am cautat si in lima romana "noul management al organizatiilor publice" – primul document contine o baza bibliografica numita MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR PUBLICE. Mi-a atras un titlu atentia: Administratia publica, in slujba nu deasupra cetateanului – superb.

    Oricum organizatiile publice sunt recunoscute oriunde pentru politizarea lor si ca agenda lor se impleteste unfair cu cea politica tocmai pentru ca sunt dependente de organismele statale, finantarea este decisa de acestea si ca eficienta lor se masoara diferit de cea a org' private – unde profitul e hotarator(prof. Vlasceanu dixit pp 57-67 unde face o excelenta comparatie intre org publice si cele private). In orice moment politic s-ar vota o lege conditia ca cei care voteaza sa fie preocupati de soarta celor pe care ii conduc e starea interioara care nu ii lasa indiferenti la ce voteaza. Intoarcerea in istoria recenta m-a facut sa inteleg ca separarea de care vorbeati de fapt a fost si inainte de 89 si ca acum este doar continuarea. Este foarte greu dupa 50 de ani de prostitutie sa ceri unui sistem sa renasca intru demnitate si onoare. Si nu pentru ca nu au fost trimisi la cursuri de Human Resources sa inteleaga ci pentru ca dupa ce vin inapoi atitudinea "asta nu se poate aplica la noi", "de ce sa imi bat cuie in talpa" este cea care invinge. SI apoi mia e o explicatie ce mi-o dau pentru mine: e imposibil sa tot votezi "raul cel mai mic" ca apoi sa crezi ca o sa iti mearga din ce in ce mai bine – un paradox al vremilor ce pot fii traite in Romania. Aici m-a intrebat cineva cum vad eu schimbarea Romaniei. Si raspunsul mi-a fost foarte greu ca nu dau de capat mai marii zilei, totusi ce mi-a venit in minte au fost cruzimile ce le-am invatat a le face unii altora de la venirea rusilor incoace caci Romania a devenit o tara in care oamneii au invatat sa supravietuiasca dandu-si in cap unii altora foarte frumos. Si am raspuns: Asa cum rusii au intrat si au jefuit, pradat, violat, distrus, omorit in chinuri si apoi i=au pus pe romani sa invete sa faca asa intre ei pentru a supravietui, tot asa acum Romania are nevoie de o invazie de crestini iubitori care sa ii invete pe romani sa se iubeasca intre ei(si dupa aceea SA PLECE!!!). Pe cand spuneam acest lucru prietenei mele din tara care lucreaza intr-un concern medical international imi spune" Ce ciudat. Tocmai a venit un american sa facem pregatire – training cu el si m-a intrebat " . Pentru ca asa au invatat ca pot supravietui. Asta au fost invatati sa faca, "las ca merge si asa". MA fac frate cu d…ca sa trec puntea" dar pina am trecut-o frate mi-au crescut cornitele si nu ma mai pot intoarce la ce am fost decat cu Mila Domnului.Experimentul Pitesti a reusit caci a fost generalizat la scara intregii societati romane. Acestea sunt urmarile lui.

  10. Ma scuzati s-a postat ceva incomplet, nu stiu de ce. Americanul a intrebat "Ce au romanii? De ce se urasc romanii intre ei?"….
    Sa va ajute DOmnul la rugaciune, cristina p.

  11. Doamna Cristina,
    Comentariile dvs. pertinente si documentate m-au inspirat spre alte doua viitoare postari. Una despre necesitatea unei reforme a administratiei publice in care, cu acceptul dvs., voi prelua comentariile dvs. referitoare la subiect.
    Am inteles ca sunteti sociolog militar in Olanda. Sau fac o confuzie?
    A doua despre raspunsul pe care l-as fi dat americanului de care vorbiti.
    Sa ne dea Dumnezeu putere de rugaciune si izbanda!

  12. Nu faceti confuzie deloc(sunt ce a mai ramas) doar ca acum recent ne-am mutat in Belgia. Cat despre citare am avut o reputatie proasta in Romania si ar fii pacat sa fiti asociata cu numele meu…v-am scris ce gandesc pentru ca va apropiati si de frumosul pe care incerc sa il descopar (in muzica si in altele) dar si de nemultumirile ce le-am avut si eu. Ce traseu…. am batut 2000 de km sa va descopar si sa descopar Romani minunati pe internet…….Va multumesc pentru toate. cristina p.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>