CE NE LEAGĂ DE SF. NIFON, EPISCOPUL CONSTANŢIEI DIN SEC. IV







Când am auzit că azi e sărbătorit Sf. Nifon, episcopul Constantinopolului m-am bucurat nespus. Dar cercetând sinaxarul m-am liniştit. Era vorba de Sf. Nifon din sec. XV. Eu mă gândisem la Sf. Nifon, Episcopul Constanţiei (Egipt), trăitor în secolul IV şi care fusese cinstit la Constantinopol ca un adevărat prooroc.Este drept că cei doi sfinţi Nifon, primul din secolul IV şi al doilea din secolul XV erau legaţi, oarecum şi de istoria românilor. Sfântul Nifon sărbătorit azi îşi găsise adăpost şi cinstire în Ţara Românească în timpul exilului său.

Insă, de Nifon, patriarhul Constanţiei ne leagă un lucru absolut copleşitor şi anume: stilul moldovenesc, mai precis programul iconografic aşternut în pictura exterioară a mănăstirilor ctitorite de Petru Rareş.

Despre cum a ajuns vedenia Sf. Nifon din secolul IV să fie aşternută pe pereţii mănăstirilor din secolul XVI, aflăm din cartea semnată de Sorin Dumitrescu, Chivotele lui Petru Rareş şi modelul lor ceresc. O investigaţie artistică intreprinsă de Sorin Dumitrescu,, apărută la editura Anastasia în 2001 şi, din păcate, rămasă la o singură ediţie.

Cartea cuprinde două părţi. In prima parte sunt prezentate principalele cauze ale perceperii eronate a originii şi semnificaţiei programului iconografic instituit de voievodul Petru Rareş şi de vărul său mitropolitul Grigorie Roşca. In a doua parte este redată de-a lungul a patru capitole decriptarea programului iconografic exterior şi modelul ceresc al chivotului rareşian descoperit în vedenia Sf. Nifon din sec. IV.
Cu alte cuvinte, pictura exterioară a mănăstirilor moldoveneşti este o pictură revelată. Un program iconografic dezvăluit în vedenie şi nu conceput de mintea omenească. Poate, de aceea, fascinează şi azi, după sute de ani.
O carte cum puţine au mai fost scrise în istoria artei religioase.

Foto:Emilia Corbu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *