In Oltenia, dar şi în alte colţuri din ţară, se află multe biserici de lemn vechi de câteva sute de ani. Despre starea deplorabilă în care se află acestea se ştie. Un proiect mai larg în care se lucrează şi pe bază de voluntariat încearcă să mai recupereze şi eventual să întocmească documentaţiile necesare. Dar oare ce au făcut, în 20 de ani, Direcţiile pentru Cultură?
Despre starea în care se află unele din ele, citiţi mai jos.

Biserica era pe un drum blocat și, deși coordonatorul a insistat să fie deblocat (avea pe toată lungimea movile de nisip ce trebuiau intinse) ca să putem ajunge cu mașina, nu s-a putut și a trebuit să urcam pe jos. Am ajuns la o biserică mică și tare frumoasă, dar cam părăsită. Undeva prins de grinzile acoperișului era un cuib imens de viespi foarte mari, iar locul era plin de soareci, după urmele lăsate. A trebuit să ne facem treaba in cat mai multă liniște pentru a nu trezi viespile și posibilii lilieci din pod. La un moment dat când notam scenele reprezentate (iconografia) am văzut o rozătoare ce semăna a veveriță doar că era gri și avea ochii mai rotunzi, umblând pe crucea de la iconostas (iconostas care nu mai avea nici o icoană rămasă). De remarcat aici era că pictura se menținea foarte bine, Continuare la Ilinca Damian