,,CORECTITUDINEA POLITICĂ (1),,
Şi acum să trecem la acuzaţia de naţionalism adusă grosso-modo cercetătorilor care studiază epoca de acum o mie de ani (p. 159). Adică exact perioada în care s-au afirmat în istorie popoarele actuale. Studierea unei astfel de perioade istorice implică o documentaţie vastă. Este o epocă dinamică. Cercetările arheologice nu sunt de ajuns. Nu poţi veni cu două cioburi amărâte şi pe baza lor să pretinzi că acolo a fost poporul cutare. Trebuie să cunoşti bine contextul istoric, geografie istorică, migraţii, antropologie fizică şi culturală, istorie militară, tehnici de război, şi abia apoi să vorbeşti de etnogeneză şi state medievale. Şi asta nu doar pe teritoriul României, ci de la Volga până la Dunăre. Două popoare din Europa Centrală de azi au rădăcini în acele regiuni. Alte trei migraţii târzii au pornit de acolo.
Dacă Ciupercă ar fi scos nasul din Ploieşti şi ar fi participat la sesiuni internaţionale şi ar fi discutat cu colegii ruşi, ucrainieni, unguri, bulgari ar fi constatat că în Asia, Eurasia dar şi Europa Centrală, culturile arheologice sunt definite în termeni etnici. Se vorbeşte despre cultura proto-bulgară, alană, varegă, rusă-veche etc.
Ar fi constatat că în tot acest vast areal se utilizează în continuare denumiri eponime pentru diverse aspecte locale ale unor culturi arheologice. Se studiază culturi definite pe baza statelor existente la un moment dat: de pildă cultura Primului Ţarat Bulgar, perioada Imperiului Kazar, cultura bizantină etc.Triburi întregi purtătoare ale acelor culturi au ajuns în Europa şi trebuie analizat ce au adus şi ce au găsit.
Prin urmare studierea etniei face parte din obiectivele cercetării arheologice medieval-timpurii şi nu este un moft naţionalist aşa cum delirează Ciupercă.
O altă chestiune este documentarea. Dacă specialiştii în Grecia Antică merg să se documenteze în Grecia sau în metropole şi coloniile greceşti din toată Europa, arheologii de pe epoca romană merg spre Italia şi provincii, arheologii din epoca migraţiilor şi evul mediu se documentează în regiuni aflate acum în Rusia sau Ucraina. Drumurile lor trec prin Moscova, fie doar să schimbe trenul sau avionul spre Samara, Kazan sau alte destinaţii.
Unde pofteşte Ciupercă să fie studiată cultura hunilor, avarilor, protobulgarilor? La Viena? In Moscova există trei librării de arheologie. Câte există în România? Doar unul dintre Institutele de arheologie din Moscova este un bloc cu şapte etaje, cu sute de birouri. Se compară cu cele câteva birouri din casa Maca a Institutului de Arheologie din Bucureşti şi cu alte câteva dintr-o anexă a Academiei? Arheologia Evului mediu-timpuriu din Rusia înseamnă o armată de cercetători. Câţi specialişti pe secolele VIII-XI sunt în România? Până în 10. Şi dacă scoatem ,, naţionaliştii,, rămâne doar o ciupercă.
Un regiment de cercetători au şi bulgarii şi ungurii. Dacă Ciupercă crede că nu sunt de ajuns să pună şi el umărul. O parte din ei se documentează luni în şir la Moscova şi nu se găseşte nici unul să-i scuipe că sunt comunişti. Cercetarea unei epoci istorice nu are nimic in comun cu vânturile politice din ziua de azi şi din ultima sută de ani. In fine, nu mai este cazul să mai dezvolt problema.
Articolul semnat de Bogdan Ciupercă în Istros ridică întrebarea dacă Institutul de Arheologie din Bucureşti are capacitatea de a pregăti doctoranzi în evul mediu-timpuriu. Produsul ciupercă pare mai degrabă un boxer corect politic capabil să miroasă de la distanţă orice urmă de avari, onoguri, bulgari vechi, dar incapabil să înţeleagă că e posibil să fi existat, cât ar părea de prozaic şi o populaţie autohtonă, căreia trebuie să-i dăm un nume, chiar şi un nume de cercetare. Nimeni nu a negat vreodată migraţiile şi efectele lor şi nici capacitatea noilor-veniţi în Europa de a crea state şi culturi. Este un fapt istoric real, dar trebuie analizat în contextul geografic, cultural, istoric al epocii.
Cât de documentat e Ciupercă în această chestiune? Mă tem că nici mentorul lui nu este. In toamna anului 2008 am adus de la Institutul de Arheologie din Moscova un teanc uriaş de cărţi însemnând ultimele publicaţii ruseşti pe epoca migraţiilor, cercetări din Siberia până la Marea Caspică şi de la Prut până în China. Mai aveam şi o adresă cu mine. Colegii ruşi cereau Institutului de Arheologie din Bucureşti reluarea schimbului de publicaţii întrerupt de multe zeci de ani. Prin urmare arheologii din Bucureşti nu făceau nici măcar schimb de publicaţii cu Moscova şi Ciupercă face spume la gură pe 30 de pagini privind implicaţiile politice comuniste, perioada sovietică, bla…bla…bla.
După articolul semnat de Bogdan Ciupercă, mă îndoiesc că domnul Radu Harhoiu, specialist deatfel într-o altă perioadă istorică, poate coordona teze de doctorat având ca temă cultura arheologică a secolelor VIII-XI.
Ce se poate face? In primul rând prezenţa ciupercii la Ploieşti, ca secretar al unei sesiuni, e un factor de risc. Acolo vor fi lăsate spre publicare articole inedite. Cine ne garantează că nu vor ajunge în teza lui Ciupercă? Voi refuza invitaţia la Sesiunea organizată de Muzeul de Istorie din Ploieşti. Imi pare rău de prietenii de acolo pe care îi stimez.
In al doilea rând aş dori ca teza de doctorat a domnului Bogdan Ciupercă să fie publică înainte de susţinere şi anunţată tuturor specialiştilor, aşa cum este normal, pentru a se evita acuzaţiile de plagiat apărute ulterior.
P.S. Sper ca tabăra lichenilor să nu se întindă prea mult la discuţii. Nu vreau să îmi stric concediul cu aberaţiile lor.
(1)Politically corectness,, este un amplu program cultural care implică printre altele şi promovarea minorităţilor în defavoarea naţiunilor. Au fost publicate în ultimii ani chiar şi cărţi, cum ar fi ,, Mitul Naţiunilor ,, care acuză istoricii din secolul XIX de crearea naţiunilor moderne. Nu exagerez. Ei consideră că naţiunile şi popoarele nu există. Deci dacă în timpul comunismului se insista pe aspectul naţional, acum se doreşte renunţarea la acest reper.