PLAGIAT ŞI IMPOSTURĂ ÎN ARHEOLOGIA MEDIEVALĂ (I)

PLAGIAT ŞI IMPOSTURĂ ÎN ARHEOLOGIA MEDIEVALĂ (I)

Rostogolindu-se încet printre participanţii la Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice Bogdan Ciupercă de la Muzeul de Istorie Ploieşti dăruia extrase cu ultimul său articol publicat în Istros, XV. La mine n-a îndrăznit să vină şi văzându-i creaţia am înţeles că individul e orice, dar nu sinucigaş.
Pe scurt! In cel mai jegos articol pe care l-am citit în viaţa mea, Bogdan Ciupercă reuşeşte să atingă trei ţinte ale carierei sale:
1) Plagiatul;
2) Impostura;
3) Racordarea cercetării arheologice medieval-timpurii la ,,political correctness,,.

Să le luăm pe rând.

BOGDAN CIUPERCĂ PLAGIAZĂ

Plagiatul este definit ca fiind preluarea unor ideii, opinii, concepte şi prezentarea lor drept creaţie personală.
In articolul ,,Conceptul de cultură Dridu în arheologia medievală. Apariţie. Evoluţie şi Controverse,, publicat în Istros, XV, 2009, p. 133-162, Bogdan Ciuperca plagiază idei şi sinteze publicate de mine în cartea ,, Sudul României în Evul Mediu-Timpuriu (sec. VIII-XI). Repere Arheologice,,., Ed. Istros, 2006.
Incă din 1997 am sintetizat apariţia şi evoluţia structurilor teoretice cu privire la cultura medieval-timpurie pe care arheologii le-au stabilit de-a lungul ultimei jumătăţi de secol. Pentru simplificarea terminologiei le-am numit concepte culturale. Până atunci se folosea termenul de cultură. Utilizarea termenului de concept cultural m-a ajutat în analiza comparativă a ,,culturilor,, formulate până atunci. Informaţia destul de vastă despre această temă am sintetizat-o în teza de doctorat publicată mult mai târziu, în 2006.
Ciupercă plagiază:

1) Opinia mea cu privire la stadiul cercetărilor după cel de-al doilea război mondial, în care vorbesc despre o ,,explozie,, de date şi informaţii (Emilia Corbu, 2006, p.4) e preluată de Ciupercă la pag. 134.
2) Critica adusă de mine stadiului actual al cercetărilor evului mediu timpuriu, în care arăt disproporţia dintre numărul mare de săpături de salvare şi numărul mic de cercetări sistematice, critică argumentată de repertoriul pe care îl publicam în aceeaşi carte (E. Corbu, 2006, p.4) e preluată de B. Ciupercă la p. 135.
3) Preluarea sintezei cu privire la apariţia, evoluţia şi conţinutul culturii Dridu publicată de mine la pag. 5, e preluată de el la pag. 148-149.
4) Sinteza scrisă de mine pentru cultura balcano-dunăreană (E. Corbu, 2006, p.6) e puţin cosmetizată de Ciupercă la pag. 147.
5) Sinteza efectuată de mine culturii vechi-româneşti (E. Corbu, p.8) e preluată secvenţial de Ciupercă la pag. 150-151.
6) Preluarea formulării de ,,concept cultural,,.
Deşi Bogdan Ciupercă utilizează note bibliografice în text, niciunde în articolul său nu sunt menţionate paginile arătate de mine mai sus şi din care s-a inspirat direct.
Cartea mea este menţionată doar în bibliografia generală dar fără nici o trimitere la pagini.
Prin urmare ne aflăm în faţa unui plagiat. Supărarea mea este cu atât mai mare cu cât ideile şi sintezele menţionate de mine sunt preluate într-un articol care prin obiective şi mesaj iese din sfera ştiinţifică. (VA URMA)

One thought on “PLAGIAT ŞI IMPOSTURĂ ÎN ARHEOLOGIA MEDIEVALĂ (I)

  1. Arheologia românească, cu fireştile excepţii, e în subteran, şi la propriu şi la figurat… :)

    Nu ştiu daca cele ce vi le spun mai jos vă vor încuraja sau nu, dar nici pe epoca antică lucrurile nu stau cu mult mai bine. În jur de 75% din ceea ce apare sunt în mare parte compilaţii scrise din birou după lucrările marilor maeştri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>