O COOPERATIVĂ SĂTEASCĂ


Comuna Vlădeni localizată pe malul stâng al Braţului Borcea, aflată la 20 km de Ţăndărei şi 30 km de Feteşti nu oferă azi nici o perspectivă în privinţa locurilor de muncă. Bălţile şi iezerele de odinioară au fost îndiguite de comunişti. Aşa cum prevăzuseră inginerii perioadei interbelice recoltele de cereale nu amortizează nici măcar investiţiile de îndiguire efectuate haotic în trecut. Bogăţia de peşte a zonei a rămas o amintire. Dunărea este concesionată şi pescuitul liber interzis.
Despre situaţia din trecut aflăm însă dintr-un istoric al Cooperativei ,,Plugarul,, întocmit de Bianca Mărmureanu.

COOPERATIVA ,,PLUGARUL” COMUNA VLĂDENI, SATUL GĂIŢA, JUDEŢUL IALOMIŢA

DATA ÎNFIINŢĂRII – 15 octombrie 1923

CONDIŢIILE ÎNFIINŢĂRII:
– 77 membri asociaţi, locuitori ai comunei cu un capital subscris şi vărsat de 43 710 lei

RAZA DE ACTIVITATE: comuna Vlădeni

SCOPUL :
• potrivit statutului din anul 1923:
– de a contribui la dezvoltarea şi intensificarea producţiei agricole prin mijloace de cultură raţionale;
– de a valorifica la maxim produsele sătenilor prin desfacerea lor în comun;
– de a înlesni aprovizionarea sătenilor cu maşinile, instrumentele şi alte mijloace necesare agriculturii;
– de a contribui şi ajuta la educaţia profesională a sătenilor în privinţa agriculturii şi a altor ocupaţii;
– de a lua în arendă terenurile rămase ca rezervă după împroprietărire precum şi cele rămase disponibile pentru noi împrorietăriri sau pentru colonizări;
– de a contribui la răspândirea culturii generale între săteni prin toate mijloacele potrivite acestui scop;
● în statutul adoptat în anul 1930 se regăsesc aceleaşi prevederi privitoare la scopul cooperativei, cu menţiunea că se avea în vedere aprovizionarea asociaţilor cu cele necesare ocupaţiei şi gospodăriei lor şi se dorea organizarea unei secţiuni pentru prelucrarea şi vânzarea produselor locale;

ACTIVITATE:
– exploatarea bălţii Ezerul Vlădeni în vederea pescuitului;
– exploatarea stufului, papurii din balta arendată;
– aprovizionarea membrilor asociaţi cu unelte necesare desfăşurării activităţii;
– exploatarea terenului arabil şi a păşunilor luate în arendă de către membrii cooperativei;

EVOLUŢIE:
– după înfiinţare cooperativa a luat în arendă teren din moşiile Vlădeni-Găiţa, Chioara şi balta Ezerul Vlădeni;
– cooperativa avea o gheţărie proprie situată în comuna Vlădeni;
– pentru exploatarea bălţii cooperativa dispunea de 20 de pescari, 1 contabil, 1 casier şi 2 gardieni;
– începând cu anul 1932 nu a mai deţinut în arendă balta Ezerul Vlădeni;
– cooperativa a intrat în lichidare în anul 1938, lichidatoare fiind numită de către Institutul Naţional al Cooperaţiei, mai întâi, Cooperativa Agricolă „Tăndărei”, şi mai apoi, Federala „Borcea” Călăraşi, în anul 1939.

4 thoughts on “O COOPERATIVĂ SĂTEASCĂ

  1. Interesant. Care au fost cauzele care au determinat lichidarea? Au fost cauze economice? Sau politice, in contextul destructurarii vietii politice si a statului de drept in Romania anului 1938?

  2. Cooperativa avea de mult timp probleme. Am vazut un plan detaliat cu ce aveau de facut si am constatat că reuseau sa faca doar jumatate din el. La un moment dat profitand de schimbarea de legislatie care le permitea sa devina societati comerciale, aparusera si vreo trei finantatori din Campina. Dar asta se intampla prin 1930. Mai era vorba si de braconaj care insemna pierderi. Si de numarul redus de paznici pe care ii aveau. In fine, toate adunate, au avut finalul aratat.

  3. MA FRAMANTA DE MULT IDEEA DE A CONSTITUI O ""COOPERATIVA SATEASCA " IN IALOMITA IN SATUL MEU NATAL. NU AM GASIT BUNAVOINTA SI CURAJ, DIN PARTEA POSIBILILOR MEMBRI, UNII FFFF. BATRANI ALTII NICI NU VOR SA AUDA DE AGRICULTURA.(prefera sa traiasca din mila GUVERNANTILOR )TAIND "FRUNZE LA CAINI VAGABONZI SI EI CA SI NOI.D NA EMILIA CORBU DACA NU VA DERANJEZ AS DORI TARE MULT SA VA CUNOSC SI SA ORGANIZAM POATE CEVA, ACTIUNI DE EXPLICAT OAMENILOR, DESPRE AVANTAJELE ACESTOR FORME DE ""COOPERARE" DE BUNA VOIE. ELENA

  4. Doamna Elena,
    Problema nu tine doar de bunavoita oamenilor ci si de legislatie. Legislatia cooperatista care exista pe atunci in Romania (prima lege a cooperatiei a fost data in 1903) asigura un echilibru intre stat si cooperatie. Cooperatia nu poate fi adaptata legislatiei de azi din Romania care favorizeaza doar oamenii cu capital. Deci ne trebuie o lege a cooperatiei. Daca deschidem o cooperativa ca o firma privata exista riscul sa nu poata supravietui. Impozitele si taxele ar distruge-o. Cooperativele nu obtin mari profituri ci ofera doar locuri de munca si salarii decente. Si Statul ar trebui sa inteleaga faptul ca asta ar fi de ajuns.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *