IN LOC DE CONCLUZII


La finalul serialului meu despre cooperaţia dintre 1864-1947 vă pot spune câte ceva şi despre expoziţia care va fi deschisă la Slobozia începând de miercuri, 26 mai 2010. Expoziţia este itinerantă aşa că sperăm să ajungă în cât mai multe oraşe.

Sa incep cu dificultatile pe care le-am intampinat la organizarea acesteia.
In primul rand a fost vastitatea temei. Nu m-am asteptat ca in Romania sa fi existat un sistem cooperatist atat de amplu, bine structurat si dezvoltat.

In al doilea rand m-am lovit de evolutia sistemului care se intinde pe aproape 80 de ani inregistrand permanent schimbari, perfectionari, extinderi.

In al treilea rând am avut de înfruntat ariditatea subiectului care in sine nu are nimic spectaculos.Sunt fonduri intregi compuse din sute de dosare de bilanturi contabile, procese verbale de inspectie, adrese diverse, bune in primul rând pentru cercetare, mai puţin pentru expoziţie.

Şi nu în ultimul rând am avut la dispoziţie fonduri minime ca pe timp de criză. Ca să faci o expoziţie de economie pe înţelesul tuturor trebuie foarte multă butafonerie, un design special, multă regie. Nici un muzeu din România nu îşi poate permite aşa ceva.

Ce a ieşit până la urmă?

A ieşit o expoziţie semnal pentru o temă puţin cunoscută a istoriei noastre.
Am optat pentru prezentarea fenomenului în ansamblu, fără a intra în foarte multe detalii.
Am ales doar acele documente care prezentau:
a) modul de organizare (Statute, Dări de seamă, instituţii şi propagandă etc.)
b) modul de funcţionare (autorizaţii, bilanţuri contabile, planuri de exploatare şi de buget, anunţuri de licitaţie)
c) structură şi organizare internă (procese verbale de inspecţie, procese verbale ale şedinţelor Consiliului de administraţie etc.)
d) evoluţie (transformarea dintr-o cooperativă în alta, lichidarea în caz extrem, etc.)

In expoziţie se află circa 250 de documente şi fotografii grupate pe teme:

-contextul istoric;
-personalităţi care au contribuit la edificarea sistemului;
-cooperaţia în agricultură;
-cooperaţia în sistemul bancar;
-cooperaţia în producţie;
-propagandă cooperatistă.

In rest expoziţia e simplă, simplă, simplă. Şi trezeşte discuţii. Chiar şi azi m-am contrazis cu două persoane care necunoscând bine subiectul susţineau că între această cooperaţie şi aceea din comunism au fost asemănări. Nu a fost nici o asemănare. Au fost două sisteme total diferite. Este o simplă coincidenţă de termen la fel ca şi o coincidenţă de nume. Ca şi cum o persoană onorabilă ar purta acelaşi nume cu un criminal în serie şi la un moment dat ar fi confundaţi. Din această confuzie, adevărata Cooperaţie putrezeşte în temniţa uitării şi ,,cooperaţia” comunistă încă se bucură de nume bun.. Doar că regimul comunist a furat acest nume. Nici măcar acest lucru nu au inventat, un nume pentru organizaţiile de masse pe care le-au creat.

7 thoughts on “IN LOC DE CONCLUZII

  1. Intre cooperatia Romaniei vechi si "colectivele" Romaniei comuniste exista tot atata legatura ca intre "omul nou" crestin si "omul nou" comunist.

  2. Felicitari si multumiri pentru toate lamuririle aduse! Astfel de studii ne imbogatesc si ne intaresc deopotriva.
    As vrea doar sa observ ca nu din neputinta nu au cautat comunistii un alt nume pentru forma samavolnica de inrobire a taranilor, ci dinadins. Raul nu ar avea succesul pe care-l are daca nu ar asuma aparenta binelui. Asa se explica nu doar de ce securistii lui Voiculescu tin sa se numeasca "conservatori", ci si nucleul de (neo)conservatori (Neamtu, Aligica, Duca, Baconsky, etc) grupati in jurul descendentilor generatiei batrinilor activisti (Tismaneanu, Patapievici). Grup cu care se pare ca tabara ortodoxa "traditionalista" (Codrescu et al.) isi descopera tot mai multe "valori" comune.

  3. pt. vizitare
    Muzeul Judetean Ialomita este deschis zilnic intre 9-17, inclusiv sambata si duminica.
    Expozitia va fi deschisa in Slobozia pana in iulie inclusiv.
    B-dul Matei Basarab, nr.30, la 10 min de mers pe jos de autogara. Autobuze spre si dinspre Bucuresti, din ora in ora.

  4. Marcel Mauss facea istoria persoanei de la "masca" romana la realitatea crestina si, in viziunea lui, moderna. Se pare, draga Emilia, apropos de masti si de siretlicuri, ca ne intoarcem la persoana-masca. Avem din ce mai mai multi oameni-eticheta, gata sa linga pentru a se lipi de orice, oricum.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>