COOPERAŢIA ÎN SISTEMUL BANCAR


Băncile Populare apărute la sf. sec. XIX, chiar înaintea
legislaţiei cooperatiste, aveau ca obiectiv acoperirea nevoii de credit a ţărănimii şi contracararea cametei care atinsese cote îngrijorătoare şi dobânzi de până la 300% pe an. Când în 1903 a fost dată Legea Băncilor Populare existau deja 700 de bănci. Conflictul dintre acestea şi cămătari era deschis, fiind acuzate uneori, pe nedrept, de escrocherii.
A fost sectorul cel mai dezvoltat al Cooperaţiei fiind implicat şi în alte sectoare, cum ar fi valorificarea cerealelor. Băncile primeau şi valorificau cerealele primite de la ţărani dar şi de la moşieri şi nu întotdeauna în schimbul unui credit. Erau moşieri care preferau să îşi vândă cerealele celei mai apropiate bănci săteşti. Cerealele colectate se încărcau în vagoane şi erau trimise de la cea mai apropiată gară fie către portul Brăila (limita nordică a Bărăganului) de unde şlepurile încărcate cu cereale plecau spre porturile maritime, fie spre alte destinaţii din ţară.

Tot prin ele se acordau credite cooperativelor de desfacere şi consum, de producţie etc.

Oricum chiar dacă primeau instrucţiuni de la Centrala Băncilor Populare, Băncile săteşti aveau o mare libertate de acţiune.

In timpul primul război mondial au avut atribuţii speciale de a supraveghea şi coordona desfăşurarea activităţilor economice fără întrerupere la sate. Astfel, au fost alături de administraţie piloni de stabilitate într-o ţară aflată în război.

In 1931 existau 8993 bănci populare. Concurenţa cu băncile comerciale precum şi modificările legislative care le permiteau sa devină bănci comerciale au dus la scăderea numărului lor.

Pentru expoziţie am selectat fondurile a două Bănci Populare din sate fie azi dispărute (Banca Populară ,,Blagodeasca,, din com. Chioara) fie izolate (Banca Populară ,,Cloşca,, din com. Horia) tocmai pentru a sublinia răspândirea şi activitatea acestora.

Foto: Consiliul de Administratie a Băncii Populare Tomeşti

6 thoughts on “COOPERAŢIA ÎN SISTEMUL BANCAR

  1. Cred ca este Tomesti Arges. Am doar doua poze cu Consiliile de Administratie a unor Banci Populare. Una care este inedita si o voi trata separat fiind vorba de Banca Populara ,, Lupta Economica,, din Urziceni din 1904. Este excelenta! Si una gasita in periodicele vremii si care fiind astfel edita, am pus-o pe blog.

  2. Cu siguranta mai exista in mediul privat astfel de documente fotografice, din pacate nu sunt cunoscute si, cu timpul, dispare si "legenda", astfel incat nu mai poti sti exact pe cine reprezinta. Detin si eu cateva poze interbelice si, daca nu sunt "ajutate" de insemnari sau datari, raman intr-o zona de mister uneori iritant.
    Felicitari pentru stradania Dv. de a face lumina asupra unei zone socio-economice despre care nu au cunostinta decat cei ce au trait realitatile respective, din ce in ce mai putini.

  3. Bancile Populare au pierdut ,,lupta,, cu Bancile comerciale care mergeau pe sistem capitalist, adica pe profit.
    ,,Profitul,, Bancilor Populare era sprijinul pe care il acorda unor categorii sociale nevoiase, tarani, muncitori etc. Si avea la baza banii lor, in definitiv. Am gasit un statut al unei societati de ajutor economic din 1902 din com. Suditi. Este tiparit si foarte complet. Fondul lor consta din banii pe care societarii ii depuneau lunar. Taranii dadeau un leu pe luna la banca si luau imprumuturi la nevoie.

  4. Pingback: Sistemul cooperatist, prin care a crescut România interbelică, poate fi reinviat și adaptat la conditiile actuale | A Treia Forţă: România Profundă

Leave a Reply to emilia corbu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>