Vladeni-Popina Blagodeasca. O ASEZARE DE ACUM O MIE DE ANI




Continui prezentarea unor situri arheologice din Baragan (judetele Ialomita, Calarasi, Braila) cu santierul meu de suflet.
Unii m-au întrebat de ce nu mi-am găsit şi eu un loc în Bucureşti unde sunt atâtea instituţii de cultură. Sinceră să fiu, niciodată nu am avut mirajul Bucureştiului, oraşul străbunicului meu. Bunicul prefera să facă naveta zilnic la Bucureşti şi să locuiască la 40 de km de oraşul in care locuiau toate surorile lui. In toate vacanţele mergeam şi pe la Bucureşti. Şi acum am nostalgia pufuleţilor cu brânză pe care unchiul meu, care mă aştepta întotdeauna la gară, mi-i cumpăra din Gara de Nord.
Nu ştiu dacă aş fi realizat în capitală atâtea câte viaţa tihnită de provincie şi bogăţia arheologică a Bărăganului istoric mi-au prilejuit. Şi apoi am un sentiment de stabilitate când ies dimineaţa din casă şi mă întâmpină florile din faţa casei, mâţele, câinele, pomii.
Dincolo de toate, cea mai mare realizare a mea rămâne aşezarea medieval-timpurie (sec.V-VIII) de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (com. Vlădeni, jud. Ialomiţa, aflata aproape de locul de varsare al Ialomitei in Dunare. In prezent este singura aşezare cercetată sistematic din tot sudul României. Au mai fost descoperite vestigii ale unor aşezări medieval-timpurii dar în regim de salvare, ceea ce schimbă cu totul datele problemei.
Epoca respectivă este decisivă şi definitorie pentru toată istoria românilor şi popoarelor din Balcani în general. Şi cu toate acestea din peste 120 de situri în care au fost descoperite vestigii ale acestei culturi în sudul României, doar două aşezări rurale au fost finalizate (Dridu şi Bucov). Cu ajutorul lui Dumnezeu, Vlădeni va fi a treia. După ce sper să închei cât de curând prima parte a monografiei, la care încă mai lucrez partea grafică, voi face şi un site.
Până atunci, date despre cele aproape 50 de complexe arheologice cercetate integral (bordeie, gropi de bucate, cuptoare menajere, palisadă) găsiţi în rapoartele preliminare publicate în Cronica Cercetărilor Arheologice. Insă datele de geografie istorică, atribuire culturală şi etnică, rezultatele analizelor carpologice, determinărilor arheomagnetice ( în premieră pe un sit medieval-timpuriu), determinărilor paleofaunistice, vor fi publicate doar în monografie.
Rapoarte arheologice
campania 2009
aici campania 2008
aicicampania 2007
aicicampania 2006
aicicampania 2005
aicicampania 2004
aicicampania 2003
aicicampania 2002
aicicampania 2001
aicicampania 2000

6 thoughts on “Vladeni-Popina Blagodeasca. O ASEZARE DE ACUM O MIE DE ANI

  1. Movila Blagodeasaca era pt loc.satelor disparute la inundatiile din 1970(Chioara,Bobu,Brailita si Sf.Vasile)un loc sfant.Intr-un timp cativa sateni au sapat in movila dupa pamant galben,bun la lipitul caselor(amestecau pamantul cu balegar si paie sau pleava de grau),descoperind resturi umane de dimensiuni foarte mari ,moment in care au renuntat din credinta in Dumnezeu.Batranii satului spuneau ca erau oasele"uriasilor",loc. vechi ai tinutului.Stefan Toader

  2. Istoria satului este captivanta,dar mai mult as vrea sa se comenteze despre actualitatea Vladeniului,despre unii oameni care nu-si fac datoria la locurile de munca(mai ales ca sunt bugetari,platiti din banii publici).Dragi consateni ce stiti despre amanta primarului,despre agapele popii,despre viata tumultoasa a d-rei profesoare,care in loc s-o intereseze bunul mers al scolii,ea alearga si-a alergat intotdeauna cu scandaluri si injurii la toate fetele tinere si frumoase din sat care intr-un fel sau altul au avut de-a face cu concubinul ei.Pelinga faptul ca in procesul de invatamint nu este implicata ci mai degraba da meditatii ptr. a-si spori veniturile, bani care nu sunt impozitati, c u toate ca primaria cunoaste aspectul dar nu se iau masuri ,nu le tebuie bani la buget,fiinca toti sunt corupti.Nu vad rostul sc. gen.din sat fiinca,elevi nu sunt,prost pregatiti sunt,iar niste asa zisi pro. isi cam iau salariile degeaba aici.D-ra prof. a fost implicata in niste scandaluri greu de imaginat ptr. un cadru didactic,iar atit elevii cit si parintii o "respecta" asa cum merita.

  3. Foarte, foarte interesant! Eu unul acuma citesc o carte scrisa de Ion Donat, "Domeniul domnesc în Ţara Românească " (asteptand sa pun mana pe "Aşezările omeneşti din Ţara Românească în secolele XIV-XVI") si e fascinant cum apar mentionate atat de multe localitati/sate in sec. 13-14, odata cu formarea statului medieval. Dar ideea e ca aceste localitati nu puteau sa apara din nimic, ci mai mult ca sigur multe dintre ele existau de ceva timp, si de aceea eforturi ca acesta depus de dumneavoastra la Vladeni sunt cu atat mai importante.

    Parintii mei stau in Dichiseni, tot pe malul Borcei, dar un pic mai la deal, spre Calarasi. Multe din satele dintre Calarasi si Giurgeni apar in izvoare destul de devreme, dovada a vechimii lor si a faptului ca populatii vorbitoare de romana erau destul de bine stabilite prin partea locului, in ciuda migratiilor de tot felul.

  4. Pt. Mihai,
    iti recomand sa citesti si studiul realizat de mine,, Habitatul medieval ialomitean in lumina primelor atestari documentate (sec.XIV-XVI),, publicat in doua parti in Ialomita III (Slobozia 2000) si Ialomita IV (Slobozia 2004) in care mentionez aproape 100 de sate cu trimitere la documente si situatiile in care acestea apar.
    Este practic un repertoriu de peste 60 de pagini.

  5. Citesc despre Vladeni si ma gandesc la radacinile mele inundate, taiate si imprastiate in tara si multe in Vladeni.Cand am urmarit la tv anuntul descoperirilor dnei Dr. Emilia Corbu facute la Blagodeasca (cunoscuta din copilarie), m-au napadit amintirile.Neamul parintilor mei se trage din mocani impropietariti si stabiliti intrun sat cu nume ,cam, urat; CHIOARA.Dar parfumul florilor de catina de la margine a fost inconfundabil ca si tufele de mure dela Gasca ori bostanariile cu pepeni verzi si miez dulce(ce magiun facea bunica!)rosu si galben,cu Ialomita nabadaioasa care se putea uneori,trece cu piciorul sau pe pod, la Brailita,cu bisericile celor 4 sate si clopotele lor ce se auzeau dela km.buni, in departare, cu vitele ce veneau in amurg acasa, sutele de porumbei si ,un alt parfum, al painii adevarate coapte pe test si cate altele, NU POT FI UITATE.Ca si mancarea de la camp, plina de praf, mancata la umbra carutii dar si horele pline de veselie !Atatea lucruri comune cu Vladeni(cu eroi plecati in razboi si neintorsi acasa in *918 sau *45).Istoria Vladenilor se impleteste cu cea a a Chioarei, Bobului sau Brailitei ori a Sf. Vasile. Aceste sate , ca si Piua Petrii nu mai sunt decat amintiri.Si daca Vladenii apar pe NET ar trebui ca si chioranii care mai traiesc aici, copiii, nepotii lor, ar trebui sa faca completari la Istoria (comuna) a acestora. Ca azi un oarecare doreste ,,chat,, cu fete, familii sau lesbiene(!!!) ca un anonim are pica pe venitul profesoarei si scandalurile dansei,nemunca bugetarilor din sat, mai sunt cititori ca mine(Stefan Toader) caruia p.c.-ul i-a dat posibilitatea sa-si exprime admiratia pt locuri pline de Istorie putin cunoscuta de oameni trecatori prin viata sau de tinerii si copii de azi.Salut locuitorilor Vladenilor si Urari de AN nou,cu sanatate ca sa puteti duce toate necazurile zilelor ce vor veni.Si o imbraticare pentru chiorani, rude ale mele , ramase,acum, necunoscute.NEAGU STEFAN, nepot al tamaiduitoarei vestite. baba Maria.

  6. Va multumesc, domnule Neagu Stefan. Ati evocat amintiri de basm. Doar frumusetea campiei, apusurile si rasariturile soarelui si nemarginirea orizontului au mai ramas aceleasi si ma bucur de ele de cate ori am ocazia.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *