Azi e ziua in Valeriu Gafencu a trecut la Domnul. Ar trebui sa fie ziua praznicului sau. Pentru multi dintre noi chiar este.

Repere biografice
• S-a născut la 24 ianuarie 1921 în comuna Sângerei din Basarabia, în familie învăţătorului Vasile Gafencu, militant activ pentru unirea Basarabiei cu România.
• 1940- După ocuparea Basarabiei de bolşevici trece Prutul înnot cu tatăl său în România. Tatăl său se întoarce în Basarabia, unde va fi deportat în Siberia.
• Se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi.
• 1941 – Este arestat şi condamnat la 25 de ani de temniţă, pentru activare în FDC, în ciuda declaraţiilor şi susţinerilor din partea profesorilor. Avea doar 20 de ani. Profesorul de drept civil Angelescu declară la proces,, Este păcat ca un astfel de element să ia drumul închisorilor…este unul din cei mai buni studenţi pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere didactice,,.
• 1942-1948- închisoarea Aiud- se alătură grupului poreclit ,,Misticii,, format în jurul avocaţilor Traian Trifan şi Traian Marian, din care mai făceau parte Virgil Maxim, Marin Naidim, Anghel Papacioc (azi părintele Arsenie) etc.
• ,,Misticii,, se ocupau cu rugăciunea, postul, lecturile biblice şi filocalice, susţinerea morală a celorlalţi, ajutorarea fizică prin cedarea porţiei de pâine, a hainelor, etc.
• Chiar şi după ani mulţi de închisoare sunt descrişi de părintele Iustin Pârvu astfel ,, Erau foarte luminoşi, foarte vioi, foarte maturi şi foarte înţelepţi. Foarte bogaţi din punct de vedere spiritual. Erau o lumină pentru noi. Până atunci la noi se tradusese câteva volume de filocalie. Ei bine, aceşti tineri cunoşteau pe dinafară pagini întregi. Numai prezenţa lor, comportamentul lor îi schimba pe deţinuţi.,,
• 1942- Refuză,, reabilitarea,, propusă de guvernul Antonescu şi care însemna trimiterea pe frontul de Est.
• ,,Şi, dragă mamă aş vrea să ştii că am suferit mult. În prima iarnă mă trezeam noaptea din somn şi, în singurătatea celulei, în frig şi în foame, priveam întunericul şi şopteam încet, ca să aud numai eu, dar aşa de tare ca să audă Dumnezeu: ,,mamă mi-e frig şi mi-e foame,,. La început a fost greu de tot,,.
• 1942-1943- În condiţii grele de închisoare se dedică studiului . Citeşte foarte mult:Patericul, Mântuirea Păcătoşilor, Vieţile Sfinţilor, Urmarea lui Hristos, Lucrările sfinţilor Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigore Palama, Grigorie de Nazians, Efrem Sirul, Ioan Damaschin, toate cursurile care se predau la facultatea de Teologie.
• A studiat pe Pascal, Bulgakov, Berdiaev, Papini.
• Iunie 1943- are un moment de iluminare şi revelaţia luminii dumnezeieşti.
• 1943- 1944 – Este izolat împreună cu alţii în Zarca, fără cărţi, fără contact cu familia, cu o raţie insuficientă de hrană, dormit pe duşumele, înghesuiţi în spaţii strâmte. Aici se dedică rugăciunii inimii spunând neîncetat ,,Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine păcătosul,,.

1946-1948 – se află în colonia de muncă de la Galda de Jos- Grupul lui Valeriu se constituie într-o obşte, o comunitate de credincioşi ca în creştinismul primar. Când nu lucrau la vie sau în sat pe la oameni, aveau program de rugăciune, studiu, meditaţii, convorbiri duhovniceşti. ,,Valeriu muncea şi se ruga. Muncea şi cînta. Muncea şi-l slăvea pe Dumnezeu,,. Incepe să se impună în rândul deţinuţilor prin atmosfera de pace pe care o clădea în jurul său.

• 1948 – URSS solicită cetăţenilor români originari din Basarabia să se întoarcă acasă în schimbul libertăţii. Valeriu Gafencu refuză să se întoarcă şi rămâne mai departe în închisoare. Cere asistenţă religioasă în închisoare lucru refuzat de noul regim comunist.Începe să fie apreciat în cercurile de deţinuţi. Au loc întâmplări minunate.
• 1948- Valeriu Gafencu este trimis la Piteşti cu lotul de studenţi care urmau să fie supuşi reeducării cunoscute sub numele de ,,experimentul Piteşti,,. Nu va intra în reeducare, deoarece s-a îmbolnăvit de TBC pulmonar, ulterior generalizat la oase. Unii sunt de părere că s-a îmbolnăvit datorită sacrificiilor personale pe care le făcea, cedând din mâncare şi aşa puţină altora, împărţind hainele pe care le primea de acasă şi purtând zdrenţe.
• A salvat de la percheziţie o Biblie pe care a desfăcut-o în fascicole şi a împărţit-o în celelalte celule. Au fost memorate înainte de a fi găsite şi distruse de temniceri. Textele au continuat să fie scrise pe săpun, pe pereţi, transmise prin Morse.
• 1949 – Este trimis la Văcăreşti în spitalul peniteciar şi cazaţi în iarna grea, împreună cu alţii, într-o cameră cu geamuri sparte. Nu li se asigura nici un tratament.
• 1950- Târgu-Ocna- Spitalul –penitenciar- Valeriu Gafencu ajunge în stare gravă cu caverne la plămâni, pleurezie, pneumotorax şi bolnav de inimă. Este operat de apendicita aproape ,,pe viu,,. Supravieţuirea lui încă doi ani fără tratament este un miracol. Continuă să-i susţină moral pe cei din jurul lui. Incepe să fie privit de ceilalţi ca pe un sfânt. Nicolae Steinhardt îl numeşte ,,Sfântul Inchisorilor,,.
• 1951- Salvează viaţa pastorului Richard Wurmbrand cedând cele 10 g de streptomicină pe care le primise.
• Deşi foarte bolnav continuă să compună versuri religioase şi să vorbească celorlalţi bolnavi din salonul muribunzilor în care se afla de mult timp. De Crăciun are o viziune a Maicii Domnului.
• 18 februarie 1951- Simte ca va muri şi cere să îşi ia rămas bun şi iertare de la toţi deţinuţii. Pentru a fi recunoscut cere să i se pună în gură o cruce mică de argint.Trupul lui a fost ţinut două zile în curtea închisorii, sub zăpadă şi a fost îngropat noaptea, fără cruce şi fără nume.
•
Acaristul sau poate fi descarcat de pe blogul Apologeticum